Buna:*. am si eu nevoie de un sfat de la voicand am inceput liceul m-am imprietenit foarte repede cu o fata de la mine din clasa, cu timpu am devenit bune prietene.Ne spuneam totul una alteia, ne dadeam sfaturi, mai existau si mici certuri dar ne impacam repede si uitam totul.Suntem prietene de 2 ani, dar de cateva luni totul s-a schimbat, numai este asa cum era, ne certam foarte mult, mai avem un pic si ajungem sa ne batem. Tin sa precizez ca si ea s-a schimbat foarte mult si numai este ca la inceput, mi-a gresit de foarte multe ori dar eu am trecut cu vederea si am iertat-o cu toate ca unele greseli nu erau de iertat, a inceput sa ma si jigneasca si eu nu ii permit lucru acesta.Colegii nu prea o suporta, mereu fac misto de ea, si am observat ca si eu de cand umblu cu ea ma iau si pe mine la misto, deoarece ei cred ca sunt la fel ca ea, si lucru asta ma doare. De aceea vreau sa pun punct acestei prietenii care nu duce la nimic bun.Cum credeti ca ar trebui sa ii dau de inteles ca numai vreau sa fim prietene? Am nevoie de sfaturile voastre:X

Si eu am patit la fel. Doi ani am fost prietena cu o fata, dar de fapt, aceasta prietenie nu era decat in beneficiul ei. Stateam amandoua in banca, vorbeam orice, cu timpul am cazut in patima barfei, ma atragea la discutii despre ceilalti, am mai si lipsit de la unele ore pentru ca eu credeam ca este foarte "tare" ce face ea.
Eram oarba, nici acum nu pot crede ochilor cat a putut sa ma influenteze si sa ma tina sub papucul ei.
Un an de scoala, apoi in vara nu am mai vrut sa continuam relatia de prietenie, insa, cand a inceput din nou scoala, ne-am reimprietenit, ca parca mi-era mila de ea.

Am inceput din nou sa ma comport ca ea, si lucrul care nu imi convenea era faptul ca atunci cand colegii vorbeau de mine, vorbeau si de ea, adica eram ca doua persoane intr-una.
Nu eram eu, eram ea!
In vara trecuta, n-am mai sunat-o, n-am mai vorbit deloc cu ea, am hotarat sa pun capat odata pentru totdeauna!
La sfarsitul vacantei, m-a sunat si m-a intrebat cu cine stau in banca, daca vreau sa stau iar cu ea.
I-am zis NU, ca nu mai vreau, ca nu-i vorba de ea.
De atunci nu mai suntem prietene, vorbim la scoala, suntem doar colege si imi e mult mai bine asa, caci am reusit sa-mi capat imaginea mea, sa fiu eu in adevaratul sens al cuvantului. Cu ajutorul lui Dumnezeu am scapat de fiinta aia care ma innegrea si ma strica pe zi ce trecea.
Sper sa iei o decizie corecta, ca astfel de prietenie n-o sa-ti aduca decat necazuri.
Pe curand!