Dat fiind trecutul tau, singuratatea care te-a apasat, cat ai tanjit pentru a reusi sa legi prietenii, e de inteles acest sentiment. Faptul ca esti constient ca e aiurea este un lucru bun, arata ca ai o anumita maturitate si ca esti constient de sine.
Ai spus la un moment dat ca ti se pare nedrept sa investesti in oameni mai mult decat au facut altii, dar cei din urma sa primeze in fata persoanelor care tie ti-s dragi. Ce ti s-a zis mai jos cum ca, cu cat esti mai determinat, cu atat indepartezi oamenii. Acest lucru e adevarat pentru ca multi vor sa le dai ceva dupa care sa tanjeasca, nu atentie si compasiune nelimitata. Ciudat si trist, nu? Asa e firea umana... sau cel putin asa sunt multi.
Asa ca de-aici putem trage o concluzie: fii putin mai rece. Nu te implica atat de mult in prietenii, concentreaza-te pe tine insuti. Nu spune nimeni sa fii un nemernic cu ei, ci ca nu ai nimic de castigat daca iti pasa prea mult.
In al doilea rand, fii mai increzator in propriile forte. Repeta-ti in minte calitatile si realizarile tale. Adu-ti aminte ca esti o persoana buna si ca nu vrei sa fii in concurenta cu acei oameni care ti se pare ca iti iau locul, ca nu ai nevoie, cine vrea sa vina la tine sa iti fie prieten, sa te respecte si sa ramana, o va face fara sa depui mai mult efort decat e nevoie.
E cumva normal să te deranjeze dacă ei fac asta, până la urmă e într-o mică măsură trădare. cum să fii mai interesant? de obicei chestia asta vine natural. Încearcă să cauți trucuri cum să-ți sporești carisma și cum să creezi o conexiune mai puternică cu oamenii. Să știi că de multe ori oamenii ajung să nu-i placă atât de mult pe cei care fac totul pentru ei, nu știu de ce. Probabil fiind atât de implicați au impresia că pot face orice cu ei că ei tot vor rămâne lângă, așa că poate nu ar strica să le arăți că poți fi și indepdent și nu depinzi atât de mult de ei pe cât cred ei. Eventual fă-ți și alte grupuri de prieteni ca să nu ai sentimentu că dacă nu o să mai fi cu ei, gata o să rămâi singur. Disperarea asta nu e deloc bună și poate ei cumva o resimt și de aia te evită.
Sărbători fericite!
Constatarea ta personală că este aiurită este un început bun pentru schimbare.
Sentimentele sunt mai repezi ca rațiunea. Ele au unul sau mai multe surse. În acest caz unul din ele este nesiguranța, teama de a nu fi iubit. Rădicinile pot fi adânci, cum ai fost tratat când erai mic, sau amintiri de la strămoși. Ce poți face? Se numește inteligență emoțională. Mai exact să precizăm. Inteligența de obicei măsoară inteligența rațională, cât de bine reușim să manipulăm concepte abstracte. Asta facem cu raționamente, gândurl logice, utilizând cuvinte și imagini interioare ale conceptelor. Dar în viața reală totdeauna un gând este însoțit de o emoție, care este o evaluare, bun sau rău pentru viață. Care primează totdeauna? Emoția. Pot controla, domina, regla emoția? Da, prin evaluare rațională cu ajutorul cuvintelor. Ce cuvinte? Acelea cu care dialogăm cu noi înșine. Exemplu. Ce fac cei ce se roagă la Dumnezeu? Tot un dialog cu ei înșiși. Dacă este repetat, el începe să aibă efect? Asupra cui? Asupra celui care l-a efectuat, vorbit, rugat. Cum se realizează asta? Vorbele repetate ale rugăciunii crează o realitate interioară, care cuprinde treptat tot creierul și se substituie altei realități. Ce poți face dta. Ce spune sentimentul tău? Ei nu mă iubesc, apreciază. Cu ce poți contracara? Cu o autosugestie, mantră, contrară. Astfel poți repeta de mai multe ori pe zi într-un moment de liniște această mantră. X ( ei) mă iubește, mă iubesc.
Andrei_Gherman_1996 întreabă: