Nu stiu de unde sa incep,
Bun, ne cunoastem de 2 ani, suntem impreuna de o luna si ceva, timp in care eaa mai plecat pe la rude etc. intr-un timp(cam o saptamana si un pic) incepusem sa vorbim in fiecare seara la telefon circa 40. cateodata 70 de minute, in acest timp i s-a facut observatie din partea matusii ei cum ca ar vorbii prea mult(poate chiar ca exageream si noi...)
Acum...de vineri si pana acum am vorbit o singura data la telefon...in care se pare ca mama ei are ceva impotriva cu asta(inca nu stiu motivul exact.doar ca. spune "Ce tot avem de vorbit?" ) in rest, doar pe mess cam pana pe la 00-01 noaptea
Inca imi pun semne de intrebare, Este ceva rau ca dorim sa comunicam cat mai mult? Daca suntem departe unul de celalalt, nu putem vorbii fata in fata, asa ca apelam si noi la tehnologie, ca doar nu suntem in ani '80.
Astept parerea voastra...gresesc cu ceva?
Cum ar putea sa fie gresit? Nu vad nimic in neregula, e foarte bine ca iti doresti sa o auzi si sa ii vorbesti la telefon, cu atat mai mult atunci cand nu se poate altfel. Puteti incerca totusi sa va sincronizati timpul in care vorbiti la telefon astfel incat mama ei sa nu stie ca vorbiti chiar 70 de minute 
.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Buna, e normal sa vrei sa vorbesti cu persoana iubita, sa povestiti, mai ales ca sunteti la inceput de relatie chiar daca va cunoasteti de 2 ani...totusi,nu trebuie sa exagerati cu apelurile interminabile, puteti sa vorbiti mai putin si cand va intalniti sa vorbiti despre tot ce vreti.
Si eu cu prietenul meu inainte vorbeam la telefon ore intregi chiar daca stam aproape unul de altul, si puteam in 5 minute sa fiu la el sa vb.preferam uneori sa ne luam cu vorba si ne intindeam la povesti; asa am ajuns sa platesc dublu la abonament iar el a ramas fara niciun minut
. si tot isi reincarca cartela la 2-3 zile.
Apoi intre timp ne-am cam saturat tot sa lungim vorba, ma suna si de 20 de ori pe zi, apoi ni s-a parut cam exagerat si am rarit conversatiile.
Acum vorbim 1-2 pe zi, daca avem ceva sa ne comunicam si daca vrem sa vorbim ceva mai mult, ne intalnim.
Bine, voi acum sunteti la distanta, dar totusi poti sa iti cauti diferite ocupatii si ea la fel pana va intalniti si apoi cand va vedeti sa aveti ce povesti, in plus vorba multa...saracia omului.
Răspunde
Mah, nu gresesti. Adica nu stiu. Eu nu prea vorbeam cu pr meu. Ptr ca nu simteam nevoia. Si cand vorbeam, eram obligata de o fata, in fine. Mai, parintii au mereu ceva de obiectat, fie ca le dai motive, sau nu.
Nu mai vorbiti prea mult la telefon, ca poate n-o avea minute si maicasa se plange 
oricum, toate se rezolva, asa ca bafta
Acum cativa ani, abia ma dezlipeam de telefon. Vorbeam cu prietenii, cu numere necunoscute
, cu cine apucam. Acum, mi se pare ceva ridicol.
Avand in vedere ca sunteti departe unul de altul, nu vad de ce ar trebui sa nu vorbiti. Bine, atata timp cat nu aveati o problema de rezolvat sau ceva important, 70 de minute e exagerat. Intr-adevar, parintii mai sar cu gura cand ne vad balavragind la telefon, dar daca vorbiti pe mess, totul este ok.
Vremurile s-au schimbat, parintii nostri n-au avut parte de o astfel de tehnologie(nici pe departe) si rar mai gasesti parinti care sa ne dea o sansa.
Sincer eu cred ca, comunicarea este importanta intr o relatie.deci nu faceti rau ca vorbiti la telefon sau pe mess. iar faptul ca, parintilor nu le prea convine este partea a 2 a... oricum parintii tot timpul vor obiecta cate ceva. ceea ce conteaza e relatia voastra.succes
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
