Pentru ce se folosesc locutiunile verbale intr-o fraza? Care e rolul lor? Va rog ajutati-ma. Funda; x.

Morfologia Limbii Romane – Locutiuni verbale
Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa, alcatuind un tot cu sens unitar, echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu:
a-i parea rau (a regreta),
a da ajutor (a ajuta),
a se lua la harta (a se certa),
a-si aduce aminte (a-si aminti).

Ele sunt alcatuite din :

a) verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri), a-si baga mintile in cap (a se cuminti), a ajunge la sapa de lemn (a saraci), a da de veste (a instiinta);

b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi), a o scalda (a raspunde evaziv);

c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati);

d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli), a se da huta (a se legana).

Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul, timpul, numarul si persoana actiunii, iar celalalt cuvant (substantiv, numeral, adverb) da, de obicei, sensul locutiunii.

Cand, in analiza gramaticala, se intalnesc locutiuni verbale, trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului.

Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da, a face, a lua, a duce, a aduce, a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa, a fi atent); a baga in seama (a acorda atentie).

Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic), locutiunile verbale pot avea complemente directe, indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi:

Adu-ti aminte ce ai spus.
Baga de seama ce vorbesti.

Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire:

Ii lua pe toti la rost.
Isi bate foarte rau joc de el
Sta adeseori de vorba cu prietenul sau.

fundita