Trăim într-o lume în care peste jumătate din populație e curajoasă (=extrovertită, vorbăreață, tupeistă), și un procent scăzut e timidă, în adevăratul sens al cuvântului. Și totuși, o bună parte din cea curajoasă se declară timidă, deși nu cunosc deloc cu ce se mănâncă timiditatea. Doar emoții și atât. Dar timiditatea nu înseamnă doar emoții. "Timizii" care se consideră astfel au sute de like-uri, au prieteni numeroși, au ieșiri zilnice...pe când adevărații timizi, îs total opuși. De ce se ascund "timizii" falși sub o astfel de mască? De ce nu recunosc că sunt tupeiști?

Sa stii ca uneori si tupeul asta iesit din comun poate ascunde ceva... si anume o persoana foarte timida care face eforturi extraordinare.

Totul suna doar ca o generalizare nefondata.Nu cred ca exista persoane introvertite 100% sau extrovertite 100%. Toti ne manifestam ca un mix variabil intre cele doua, in functie de situatie si context.

Pentru că nu se ascund, ci pur și simplu toți oamenii sunt și introvertiți și extrovertiți,doar că unii din ei nu s-au descoperit și de aici și confuzia.
Și pe lângă asta, nu înseamnă că dacă ai mii de prieteni și ai mii de like uri pe Facebook, nu înseamnă că ești și un extrovertit, poți fi bine mersi și un introvertit care încearcă să fie extrovertit, dar nu i prea iese.

Exista doua variante.
1. Pot fi timizi și reticenți până ce cunosc o persoana sau un grup de persoane, dar se deschid apoi când capătă validare.
2. Ei se cred timizi, dar de fapt nu sunt.

Dar de unde ai tras tu concluzia asta? Pun pariu că ai avut tu o impresie despre unu și acum îi caracterizezi pe toți.Ce întrebări existențiale aveți unii.