Mă uitam la un reportaj despre Sorin Ovidiu Vîntu, făcut de ziarul Adevărul.

Reporterul: "Ați comis ilegalități în ăștia 25 de ani... Întrebarea mea este simplă: Veți mai face?"

SOV: "Da... Evident că da! Cum să nu fac? Capacitatea mea creatoare este infinită!"

Reporter: "Și nu vă este frică de DNA?"

SOV: "Nu. De ce să-mi fie frică? Treaba mea e să-mi fac banii și treaba lor e să mă prindă... fiecare cu problema lui."

Acum întrebarea mea. Dacă ați avea oprtunitatea să furați statul, ați face-o? De ce?

Am citit reportajul. Treaba e ca fiecare incearca sa fie mai presus fata de celalat. Ca sa raspund si la intrebare, nu as fura statul din pricina caracterului si la faptul ca interesul propriu nu este mai presus de onoare.

Într-adevăr, onoarea contează extrem de mult. Însă ceea ce mă frământă pe mine este că statul nu ratează nicio oportunitate să fure de la cetățeni, iar cu toate astea, cetățenii sunt pedepsiți pentru sume infime datorate. Nu mai aduc în discuție taxele colosale pe care firmele din România le plătesc.

Prin ajutorul taxelor, statul fura de la cetateni, de aceea sunt o gramada de neregului in tara asta. Peste tot in toate cumunitatile sunt corupti. Oamenii de sus nu te lasa pe tine, un biet om, sa te afirmi, sa ajungi si tu mare, pentru ca poate le iei locul...