În ultimul timp, nu mă mai recunosc, căci am început să fac nişte "teme pentru acasă", pe care singură mi le impun. De exemplu, să văd care e originea numelor din manuale şi chestii de genul ăsta. Iar ca să nu înțelegeți greşit, trebuie să vă spun că mie NU îmi place să învăț! Şi chiar NU vreau să fac asta, dar am impresia că pe sufletul meu stă o pată, care mă tot apasă şi îmi spune că trebuie, trebuie, trebuie să fac asta. Dați-mi, vă rog, motive ca să nu fac lucruri pe care nu mi le-au dat profesorii să le fac... Deci, vă rog, fără comentarii de genul: "Nu te opri!", "E bine ceea ce faci!".

Adica vrei sa spui ca ai o obsesie? Daca raspunsul este "da", du-te la o evaluare la un medic psihiatru.

"Dați-mi, vă rog, motive ca să nu fac lucruri pe care nu mi le-au dat profesorii să le fac..."

Nu-ți dau! Dacă cineva dă curs solicitării tale, își bare joc de tine.
Cred că te maturizezi (și tu nu vrei)

Cum naiba ți-ar putea spune cineva să te oprești din asta când e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face ?! Cine îți spune așa ceva, e un ignorant, cel puțin din punctul meu de vedere. Să fii autodidact e o calitate, nicidecum un defect. Nici n-ai idee cum și când îți pot fi de folos informațiile dobândite.
Eu am 20 de ani și am început abia pe la 18-19 să fac ce faci tu acum. Cu toată sinceritatea îți spun că regret că n-am început să fac asta mai devreme. Când ești mai mic, poți avea falsa impresie că e o prostie să înveți, că poate ești considerat tocilar, că e o prostie să deții o mulțime de cunoștințe când poți da un search pe sfântul google, dar realitatea nu e chiar așa. Dacă vrei să porți o conversație cu cineva și să nu se rezume la „Gică s-a căsătorit cu Petronela, iar Petronela îl înșală cu Fănel", n-o să stai să cauți pe google și fiecare lucru pe care îl știi o să-ți fie de folos.
Continuă să faci ceea ce faci, că e un start foarte bun.