Care a fost prima limba vorbita pe pamant?

Frumos documentar

Conform unei teorii ştiinţifice, toate limbile vorbite provin dintr-una singură, vorbită de oamenii primitivi în urmă cu aproximativ 100.000 de ani. O lucrare care detaliază această teorie a fost publicată vineri în revista Science, informează Daily Mail.

Dr Quentin Atkinson, de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă, a studiat mai mult de 500 de limbi şi a obţinut dovezi care arată că toate limbile Pământului au la origine o limbă primitivă vorbită în Epoca de Piatră, în Africa. Această limbă s-a închegat odată cu evoluţia vorbirii omului primitiv, când acesta a reuşit, în timp, să articuleze o multitudine de sunete distincte. Descoperirile făcute în cadrul studiului au stabilit nu numai originea africană a acestei limbi-mamă, dar şi perioada în care a fost vorbită aceasta. Atkinson a dedus astfel că limba a apărut acum aproximativ 100.000 de ani, mult mai devreme decât se credea înainte.

În lucrarea publicată în revista Science, Atkinson a numărat câte sunete distincte există în cele 504 limbi analizate. Numărul sunetelor variază mult de la o limbă la alta. Spre exemplu, engleza are 46 de sunete, în timp ce unele limbi din America de Sud au mai puţin de 15, iar în Africa există limbi cu peste 200 de sunete distincte. O limbă evoluează mai încet şi fără schimbări semnificative pe perioade scurte de timp, dacă populaţia care o vorbeşte este mare, pur şi simplu fiindcă sunt mai mulţi oameni care să ţină minte particularităţile limbii de la o generaţie la alta. Însă, dacă populaţia este mică, atunci şi limba se va schimba semnificativ într-un timp scurt, susţine cercetătorul.

Atkinson a descoperit că numărul sunetelor dintr-o limbă tinde să fie mai mare în ţările din Africa subsahariană. Limbile vorbite în zone mai îndepărtate de locul de origine a omului sunt mult mai sărace în sunete. Cercetătorul a realizat o hartă care să indice acest fapt şi susţine că, urmărind evoluţia limbilor, ne putem da seama care au fost traseele marilor migraţii preistorice, în urma cărora oamenii au populat continentele.



Comunitatea ştiinţifică din Marea Britanie a întâmpinat cu entuziasm noul studiu, spunând că acesta arată unul dintre cele mai importante momente ale evoluţiei umane. Deşi oamenii de ştiinţă sunt de acord cu descoperirile lui Atkinson, marea majoritate consideră că încă nu putem şti cu exactitate cand a început omul să vorbească. Unii susţin că limba vorbită a evoluat paralel şi independent în mai multe zone populate de oameni. Alţii spun că ar fi existat o singură limbă primitivă originară care a evoluat pe continentul african înainte ca oamenii să migreze spre Asia şi să populeze restul continentelor.

Omul modern (Homo Sapiens) a evoluat în Africa acum aproximativ 200.000 - 150.000 de ani. Iar acum circa 70.000 de ani, aceşti oameni primitivi au început să migreze. Dacă au plecat din Africa cu o limbă care de-a lungul timpului a evoluat în multitudinea de limbi pe care le vorbim astăzi, atunci, susţine Atkinson, ne putem da seama prin analiza fonetică care a fost traseul migraţiei oamenilor. Descoperirile sale coincid cu cele făcute de geneticieni în urma analizelor făcute pe ADN-ul uman încercând să descopere drumul parcurs de oameni în marile migraţii, susţine profesorul Mark Pagel.

Când şi cum au avut loc marile migraţii preistorice

Tot în revista Science au fost publicate, în 2009, rezultatele unui studiu genetic care s-a desfăşurat pe parcursul a 10 ani şi în cadrul căruia a fost analizat ADN-ul extras din probele de sânge luate de la 3.000 de africani din 113 de populaţii etnice. Oameni de ştiinţă din 11 ţări au luat parte la studiu şi au făcut descoperiri interesante în legătură cu marile migraţii antice ale omului primitiv. Homo Sapiens a evoluat, cel mai probabil, în estul Africii în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. Populaţia a crescut sau a scăzut din pricina schimbărilor climatice. Mai multe grupuri de oameni au plecat pe continent şi au colonizat Africa, fiecare adaptându-şi stilul de viaţă în funcţie de zona în care se stabilea.

Oamenii au părăsit pentru prima dată continentul african în urmă cu 50.000 -100.000 de ani, cel mai probabil prin estul Africii, în zona Mării Roşii. Grupurile care au plecat atunci nu erau numeroase, deci şi diversitatea genetică a descendenţilor nu este bogată. Oamenii care deţin markerii genetici ai tuturora sunt cei care au rămas în locul de origine. Cei care deţin cei mai puţini markeri genetici sunt populaţiile care au migrat cel mai departe, grupurile care au plecat în Asia de est şi au colonizat Americile şi Polinezia, ultimii aventurieri. Populaţia care deţine cea mai diversă structură genetică este cea a aborigenilor din Africa de Sud.

[Deasupra: Un zid din Colorado desenat cu pudră de aluminiu în sit şi colorat cu alb în Photoshop pentru a face lizibile formele. 37-44’58.91″N 103-28’48.96″W]

În ultima parte a secolului 20, o mână de arheologi a descoperit o colecţie de simboluri săpate în stâncă ca pietroglife ce păreau a fi un scris. Datarea iniţială a acestora a arătat că se întindeau pe o perioadă lungă, începând cu anul 1, 700 ÎC şi localizate pe cinci continente.

Această colecţie unică de simboluri a fost mai întâi examinată în deşertul Negev de către Dr. James Harris, un arheolog sclipitor de la Universitatea Brigham Young. El a identificat simbolurile ca fiind un alfabet în limba proto-Canaanită pe care a tradus-o folosind sunetele fonetice ale vechii limbi Ivrit.

Cele mai vechi exemple ale acestei scrieri au fost descrise ca graffiti lăsat de către muncitorii unei mine de turcoaz. Mai târziu, exemple excelente au fost descoperite într-un sit minier ce s-a prăbuşit şi a păstrat intacte înscrierile, datând din anul 1, 500 ÎC, prin testul cu Carbon 14 folosind bârnele de lemn ce susţineau tunelurile. Această descoperire a fost denumită "Vechiul Negev" de către Harris datorită locaţiei din deşertul israelian.

La sfârşitul anilor ’90, William McGlone, un arheolog amator şi fost inginer spaţial, a descoperit aceiaşi colecţie de simboluri săpate în nişte pietre foarte erodate în jurul oraşului din sud-estul Statului Colorado numit La Junta. Datarea patinei corespunde aceleiaşi ere ca aceea a scrisului găsit în Harkarkom în Israel. McGlone a documentat locaţia acestor scrieri înainte de moartea prematură din 1998. Înainte de asta, a oferit multe dintre hărţile şi notele sale lui Gary Vey, editor la Viewzone. Vey a reuşit, cu ajutorul Dr. Harris, să traducă multe dintre caeste vechi pietroglife şi a dezvoltat un software ca să facă acest lucru în teren.

În 1999, Viewzone a vizitat şi fotografiat pietroglifele din Colorado şi le-a postat pe internet pentru comentarii. [dreapta: Imaginea originală surprinsă, apoi mărită pentru a releva detaliile 37-38’12.59″N 103-35’12.88″W.]

În câţiva ani, imagini ale unor pietroglife similare i-au fost trimise lui Vey de către arheologi şi istorici din multe locuri de pe glob. Aceasta incluzând o colecţie imensă şi rafinată de scrieri din Republica Yemen, pe situl noului descoperit palat a lui Sheba. Vey a fost invitat imediat pentru a vizita siturile şi muzeele din Yemen şi a fotografiat şi tradus multe dintre vechile pietre şi artefacte de bronz.

Scrierile din Colorado şi Yemen vorbesc despre un eveniment, posibil legat de Soare, ce a fost profeţit a schimba civilizaţia umană. Traduceri ulterioare ale scrierilor din situri din Oklahoma, Australia şi Africa de Sud au adăugat detalii suplimentare despre acest eveniment din viitor; totuşi, raportul de faţă are scopul de a descrie şi ilustra vechiul sistem de scriere, pe care îl numim "prima limbă." Este similară proto-Canaanitei dar, pentru că pare să fie ante datată acesteia, denumirea de "Primă Limbă" este de preferat.

În anii care au urmat expediţiei Viewzone în Yemen, în anul 2001, Vey a lucrat îndeaproape cu istoricul şi lingvistul John McGovern, care locuieşte în Australia. McGovern a colectat exemple ale PL de pe glob şi a reuşit să reconstruiască sistemele ezoterice, religioase şi culturale ce au motivat aceşti autori antici. El descrie o foarte dezvoltată înţelegere a zeităţilor şi a cosmosului ca inspiraţie pentru aceste texte antice.

Actualizare: S-a încercat realizarea câtorva traduceri recente folosind variaţii ale textului Sabean ce se găseşte pe pietrele din Muzeul din Yemen şi se găsesc aici şi aici (evident linkurile sunt în limba engleză, iar traducerea lor o voi face în câteva articole viitoare). În aceste exemple, încercăm să urmărim protocolul folosit de către Universitatea din Calgary – astfel încât liniile verticale corespund spaţiilor dintre cuvinte şi atribuirea sunetului "lamed" cu ceea ce înainte era atribuit sunetului "gimmel." Surprinzător, noul rezultat al traducerii este consistent ca naraţiune istorică, în general, şi chiar pare să aducă ceva detalii pe care nu le sesizase înainte.