de 3 luni parca traiesc un iad. mi-a trecut prin minte o intrebare fara ca eu sa ma gandesc constient la ea: imi mai iubesc iubitul? si raspunsul a venit la fel ca intrebarea adica nu. eu nu am avut nici o clipa intentia de a ma gandi la asa ceva ci pur si simplu a aparut ca un fulger. m-a speriat foarte tare si de atunci in fiecare zi ma simt groaznic, pot zice ca sufer foarte tare. il ador, abia astept sa il vad sau sa stau cu el dar mintea mea parca mai are o voce in cap si raspund contra mereu. am citit despre gandurile astea si se numeste ganduri automate negative si nu sunt produse de noi constient adica fara voia noastra. problema mea e ca nu stiu cum sa scap de gandul asta si mi-ar prinde bine un sfat 
Multumesc
Ordonare:
După relevanţă
Cred ca v-ar face bine sa stati macar o saptamana departe, sa mergeti de exemplu separat intr-o vacanta, fiecare cu prietenii lui. Dorul va va face bine.
RăspundeMie îmi e dor de el și cât e la munca, de dimineața pana seara și abia aștept sa stau cu el...
Răspunde 
Mesajul scris de tine este al unui om imatur si plin de frustrari, un om care nu se poate hotaraii ce vrea de la viata si de la oamenii din jur, un om rece, care nu poate aprecia ce are si este vesnic nemultumit.
Nu stiu daca tu realizezi ca ai spus 2 lucuri contradictorii: ai spus ca nu-ti iubesti prietenul, in prima parte a textului si apoi ai scris sa-l adori.
Nu stiu daca povestea este inventata, sau tu esti cea care traiesti asta, pentru ca nu este normal sa faci 2 afirmatii atat de opuse, despre aceeasi persoana. Il iubesti ori nu?
Eu cred ca trebuie sa-ti pui picioarele la apa rece si sa te gandesti foarte bine ce vrei de la viata, de la prietenul tau, de la tot ce te inconjoara!
Nu poti trai cu atatea frustrari si nu te poti razbuna pe oameni pentru nemultumirle tale, pentru ca ceva, acolo, in interiorul tau nu te multumeste si pana nu constientizezi asta, nu vei putea sa stii cu ce lupti si ce trebuei sa indrepti.
Cred ca nu sti sa citesti sau citesti printre randuri. am spus ca am avut un gand involuntar care m-a speriat si imi aduc aminte de el in fiecare zi. Nu am zis nu il iubesc ci ca a fost un gand 
dintr-e noi 2 se vede clar frustrata multumesc ca ti-ai pierdut timpul cu un raspuns prost
Cred ca tu citesti printre randuri!
De ce as fi eu frustrata de problema ta?
Dar cand esti imatur si mai esti si prost crescut, refuzi sa accepti realitatea, chiar daca ti se spune in fata unde gresesti.
OK, tu minte-te frumos, ca tare bine o sa-ti mai fie!
Am uitat sa specific ca il ador din toate privintele. ii ador mirosul, mersul, cum vorbeste, vocea, respiratia dar gandul ma omoara ma face sa uit tot 
Practic ce gand te omoara? ai vazut ca ai aflat raspunsul il iubesti, atunci ce te mai doare? poate numai simti atractia fizica asa e? esti depresiva poate
Sunt de aproape 4 ani impreuna. sunt constienta ca e si obisnuinta ca in orice relatie dupa ani si ani. e o iubire matura nu mai e copilaria aia si emotia de la inceput. pe mine ma deranjeaza gandul. am zile cand sunt cea mai fericita si zile cand sunt cu moralul la pamant
E normal sa numai fie ce a fost o data, iubirea se mai duce si ea dupa cativa anii, omul nu-i facut sa stea cu cineva pe viata, monogamia e un mit, te atrag alti baieti?
Deloc și te contrazic! Iubirea nu se duce ci se transforma intr-o iubire mai matura și liniștita!
Atunci care e problema nu te inteleg?
Asta e problema ca nu inteleg de ce daca eu stiu ce sunt, cum sunt, ce vreau si ce simt, gandul inca imi da tarcoale? Am zile cand uit total de el si zile cand ma apuca iar si da cu mine de toti pereti
Vorbeste cu tine insati mai mult, poate asa vei gasi o intelegere cu subconstientul tau
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
