Deci TPU am intrebat-o pe tata astazi daca vrea sa imi ia un caine(bichon ca sa l pot tine in apartament)si a zis ca da apoi am sunat o pe buni(ca eu stau cu buni ca parintii mei sunt plecati in strainatate) daca ma lasa sa imi iau caine fiind ca de mama stiam ca nu i plac cainii si ca nu ar vrea sa mi tin unul, si a zis ca nu am ce cauta cu caine in apartament, tata a sunat o pe mama sa o convinga sa ma lase sa mi ia câine a zis ca nu si tata tot a incercat sa o convinga si a spus ca nu, apoi am vorbit si eu cu ea si i am cerut motivul pentru care nu ma lasa cu caine si a spus ca face mizerie (i am spus ca adun eu), a zis ca face miros si de aia cu lacrimi in ochi i am spus bine, gen eu eram la o prietena de a mamei care are un copil si prietena mamei face catre mami mie mi se rupe sufletul cand o vad ca plange, si o intreaba daca ei nu i se rupe sufletul cand plang si a zis ca nu. Tata mi-a spus sa ma liniștesc ca daca ma duc cu cainele acasa direct mama si bunica nu o sa mai aiba ce sa comenteze. eu chiar imi doresc un caine, si chiar pot fii responsabila doar ca mama nu vrea sa mi dea o sansa pentru a ma vedea ca sunt responsabila..ps am 12 ani

Un animal poate fi spălat cu șampon și de doua ori pe zi, că el tot miroase. Și nu mai zic că o să umple toată casa de păr.
Trebuie să ai grijă de el la fel ca și un copil:
-sa mănânce la ore potrivite
- sa îl plimbi dimineața devreme și seara in fiecare zi (și trebuie să umbli cu pungi și mănuși la tine pentru ca să-i aduni mizeria de pe stradă dacă face -conform normelor europene);
- trebuie să îl înveți să-și facă nevoile la baie in locul special amenajat la baie (dar până va învăța, va umple toată casa);
- trebuie să îl forțezi să nu latre în apartament pentru că lătratul unui câine mic este strident și deranjează vecinii;
- trebuie să știi ce are nevoie, ce îl doare, chiar dacă nu vorbește;
- trebuie să petreci timpul mereu cu el, și să nu îl lași singur deloc.
Dacă se va îmbolnăvi sau va muri, poți să îți spui că nu ești tu de vină? Și nu vei suferi și tu pierderea lui? Că un câine nu trăiește 80 de ani; în 10 ani de-abia își va mai târâ picioarele.
Am un vecin care are un astfel de câine care latră așa a prost la orice om care trece pe lângă el. Nu mușcă, dar vine la picioare și te latră.
Eram prin oraș la costum, și un astfel de câine s-a urcat pe mine (era jucăuș); nu mi-a plăcut că putea să îmi lase urme. Trebuie deci să fie ținut aproape.
Peste toate, viața unui animal într-un apartament este un chin pentru el. Și trebuie avut grijă de el la fel ca și un copil.

Nu e vorba de responsabilitate aici.

E vorba de a tine un catel in apartament. Oricat de curat ar fi, tot miroase.

Pt tatal tau e usor sa spuna, dar bunica ta trebuie sa stranga dupa el. Ca nu vei fi zilnic cu el. O sa mergi la scoala de exemplu.

Si in plus, catelul nu traieste doar un an. Ci 15. Asa ca daca te plictisesti de el orocum ar fi, cine va avea grija de el?

Catelul miroase. Necesita atentie. Si aceste lucruri nu tin doar de tine. Acestea le delegi fortat la ceilalti locatari ai casei.

Nu cred ca la 12 ani esti destul de responsabila sa ai un caine, bineinteles ca vrei bichon ca doar cainii aia de la adapost sunt jegosi si nu sunt de rasa, nu?
In fine, eu zic sa mai astepti pentru cel mai probabil bunica o sa aiba grija de el, nu tu. Are grija de tine destul, nu cred ca mai vrea inca un suflet in casa.

Cainele te transforma dintr-un om liber intr-un sclav
- Lasa o mizeria de nedescris (par, resturi de alimente )
- posibil sa-ti roada incaltarile pe care le gaseste
- se impune cand vrea neaparat ceva
- trebuie scos la plimbare
- cand moare suferi ca pentru un prieten
- bine ar fi sa nu se imbolnaveasca
- etc

"L-ai intrebat pe tata", nu "ai intrebat-o pe tata". Banuiesc ca tatal tau e de sex masculin...

Esti destul de mica pentru un caine, incearca cu ceva mai usor daca vrei sa arati ca esti responsabila. Pesti sau papagali.

Te vei plictisi de el intr-un an-doi. Oricat de trist suna asta e adevarat.