Eram amici. Sunt cu 5 ani mai mare decat el. El abia termina clasa a 12-a.
Dar amicitia noastra consta in pupat pe obraz f des, luat in brate, fugit unul dupa altul prin parc, ne prosteam f mult ca 2 copii, ne tineam in brate cand mergeam pe strada.
Asta se mai poate numi amici? Amicii chiar asa fac?
La un moment dat nu stiu cum a venit in discutie faptul ca : ar exista o mica posibilitate sa te indragostesti de o persoana cu care te comporti asa.
Bineinteles el a inteleg total aiurea cred, ca mi-a zis ca noi o sa ramanem doar amici si gata. Si nu intelege de ce eu consider ca as putea sa ma indragostesc, ca eu nu stiu sa fac diferenta intre amici si altceva.
Ok, probabil la 24 ani lucrurile nu se mai vad atat de roz ca la 19 ai lui si eu cu amicii mei nu ne comportam asa dragastos.
Ce e oare in capul lui? S-a suparat pe mine acum ca eu i-am spus ca as renunta la prietenia noastra in cazul in care m-as indragosti si abia mai vorbeste cu mine.
Unde am gresit? Nu am luat in calcul niciodata ca eu si el sa fim impreuna, din cauza ca e mult mai mic decat mine, dar nici o relatie de prietenie asa stransa nu pot avea, fara sa ma si obisnuiesc cu el la un moment dat si poate sa-mi placa de el si altfel.
Gresesc eu? Amicii se comporta asa dragastos? E normal asa?

"S-a suparat pe mine acum ca eu i-am spus ca as renunta la prietenia noastra in cazul in care m-as indragosti si abia mai vorbeste cu mine." - Şi, n-avea oare motive? El acum stă şi se gândeşte: "Pune asta ochii pe-unu' chipeş, mai apropiat de vârstă cu ea, şi în 2 ani nici măcar nu mai ştie de existenţa mea". Şi ase toate motivele să gândească aşa!
"Nu am luat in calcul niciodata ca eu si el sa fim impreuna, din cauza ca e mult mai mic decat mine" - De ce? Adică să-nţeleg că e vina lui că s-a născut 5 ani mai târziu?
Prima mea prietenă era cu 4 ani mai mare şi-am fi dus-o mult şi bine dacă nu se muta ea la câteva mii de km de România (am dus-o doar 2 ani). E cam superficial din partea ta să excluzi din start o relaţie cu un individ cu care în mod evident ai multe puncte comune şi te înţelegi doar pe criteriul vârstei.
"Amicii se comporta asa dragastos?" - Unii da, alţii nu. Depinde de la individ la individ. Aveam în copilărie doi amici care între ei erau cei mai buni prieteni şi se comportau super-drăgăstos. După logica ta, ar fi însemnat că aceştia doi erau gay şi atraşi unul de altul? Nu de alta dar amândoi sunt la casele lor acum cu relaţii de peste 4 ani şi, deşi au trecut anii peste ei, tot la fel se comportă când se întâlnesc.
"E normal asa?" - Şi dacă-ţi spunem noi că e normal tu ai să-ţi schimbi atitudinea? Mă îndoiesc. Din punctul meu de vedere este ok, nu văd niciun fel de problemă. Însă, "normalurile" sunt iarăşi individualizate. Vecinul ortodox de la 3 consideră concubinajul o abominaţie iar spălatul duminica un păcat grav. Eu consider că e normal să am trăiesc cu cine vreau eu, cum vreau eu şi unde vreau eu şi să spăl rufe în ziua în care am timp. Normalul meu şi normalul lui sunt contradictorii dar cu toate astea existăm fără probleme amândoi, cu normalurile noastre în aceiaşi clădire. Prin urmare, vezi tu, normalul ăsta e o noţiune mult prea relativă, volatilă şi chiar superficială pe alocuri.

Numai bine.

Amici de obicei nu au o relatie chiar atat de stransa.Dar depinde de la caz si caz.Si daca a reactionat atat de dramatic crede-ma chiar nu merita atata atentie din partea ta.Stii cum e :'Mai rarut ca-i mai dragut.
Totusi ar fi o idee sa vorbesti cu el si sa ii explici ca nu l-ai privit vreodata cu alti ochi si poate o sa reveniti la sentimente mai bune.
Succes!

Se pare ca totusi simte ceva pentru tine dar nu vrea sa stice amicitia.Mai bine nu forta si sa stii ca n cred ca ar merge o posibila relatie. Aveti mentalitati diferite.Nu te complica

@Diona...Vechea poveste Tipii mai mari cauta tipele mai mici pentru ca au puritatea aceea rar de intalnit si pentru inocenta lor.Dra nu stiam ca si fetele fac asa.Eu de exemplu nu as putea sa stau cu un tip mai mic decat mine.Pur si simplu nu concep.Caut altceva la un baiat.O mentalitate diferita si mult mai matura iar cei mai mici ca mine de abia stiu pe ce lume sunt asa ca pas
Oricum iti recomand sa nu mai insisti pe tema cu ceva mai mult.E clar ca nu isi doreste asta.

@Diona wow tare Deci asta era tot misterul? Foarte tare Eu as zice ca daca nu simti ceva serios pentru el mai bine nu.Desi esti dispusa sa renunti la o prietenie pentru ceva nesigur? Treaba ta

@Diona deci pratic o sa-l cretiAcum pe bune chestia asta cu tranzitia...Cine stie poate te indragostesti de el
Si s-ar putea sa ai dreptate cu facutul rau pentru ca se poate indragosti de tine si tu te vei decide sa il parasesti si atunci iti poti lua adio de la relatia de prietenie si de la orice fel de relatie.Nu cred ca va trece usor peste.
Oricum bafta

Da,e normal, deoarece este vorba despre o prietenie f stransa.In cele mai multe cazuri, aceste amicitii ajung sa devina o poveste de dragoste. Daca el nu vrea acest lucru (si nici tu) este normal, deoarece el are alta mentalitate fata de tine, care ai 24 de ani, din cate am citit.Nu gresesti, insa partea aceea ca i-ai mentionat faptul ca ai "Strica" prietenia ta cu el in cazul in care tu te-ai indragosti trebuia evitata. Dupa cum ti-am spus, poate este pentru prima data pentru el cand simte ca poate avea incredere intr-o fata si acum totul s-a spulberat.Dar nu dispera, poti sa mergi si sa discuti serios cu el pe tema asta. Explica-i ca ai gresit, si ca trebuie sa te inteleaga. Si sa tii minte un lucru:E destul de OK cat sunteti f buni prieteni, insa trebuie sa aveti grija in viitor, cred ca stii la ce ma refer...sa nu lasati un fapt sa va strice prietenia. Bafta si succes!

Sunt prieteni care doar vorbesc,ies impreuna,isi spun secrete,rad impreuna si au o relatie limitata. Dar pot fi si prieteni de genul asta,in care va imbratisati,va alergati,radeti,va prostiti. si asta nu inseamna ca va apropiati si treceti din categoria,,amici" in categoria,,iubiti". Vreau sa spun ca se poate comporta asa cu tine pentru ca e foarte apropiat de tine si simte ca poate face aproape orice cu tine. Poate ca el s-a simtit ciudat gandindu-se ca prietenia voastra ar putea fi distrusa de o relatie in toata regula, adica sa fiti impreuna.
Incearca sa ii spui ca te-a inteles gresit si ca nu vrei decat sa fiti prieteni(asta daca vrei sa mai fiti prieteni, pentru ca dupa cum se vede el doar asta vrea de la tine). Daca tu incepi sa te indragostesti de el si sa nu il mai evzi doar ca pe un simplu prieten.tot ce ai de facut este sa ascunzi asta si sa vez daca, cu timpul, va face si el la fel.
Succes.

Si eu am un amic na.cu 1 an mai mare ca mine.Noi ne distram impreuna, mai mergem prin parc dar nu suntem nici chiar asa de aapropiati.uh nu cred ca ai gresit cu ceva

Nu stiu ce sa spun,dar parerea mea personala este ca esti o persoana foarte importata pentru el si ii este teama ca daca veti incepe o relatie nu va mai fi la fel sau chiar te va pierde,asa ca prefera sa ramaneti la stadiul de amici. Poate totusi te vede doar ca pe o amica,insa nu cred ca nu exista nici macar putina atractie intre voi,din moment ce ati fost atat de apropiati. Cred ca nu stii ce simti sau ce vrei cu adevarat,la fel si el. Sfatul meu este sa-l lasi in pace cateva zile,sa iti clarifici sentimentele si sa iti aduni ceva forte ca sa ii vorbesti si sa clarificati lucrurile. Poarta-te matur, si in caz ca nu veti fi impreuna ramaneti prieteni la fel de buni, insa reduceti gesturile mai intime si o sa te simti in largul tau.

Ok, o sa incerc un raspuns prin prisma propriei experiente(am ajuns sa aberez la relatiii, o da, viitorul deja imi suna bine). Exista 2 fete in aceasta tara care au experimentat fenomenologia jenibilului(jenant plus penibil ). Evident eu sunt cel care le-a relevat aceste minunate experiente materializate prin reactii absurde la contexte dulci...raspunsul meu invariabil a constat in... si ma citez da sigur, mie imi place de Ana Stefanescu si tie de mine,deic care e relevanta, ca eu cel putin nu o vad sau pur si simplu nu am zis nimic, urmand 1 minut, parca era o o zi pe frontul din N Greciei din 1918, in care am sperat ca va intelege subliminal si telepatic intentia mea.Noroc ca la un momet dat mi-a spus ca sunt un prost si ceata absurdului s-a disipat, eu recapatandu-mi atitudinea de cuceritor, de cetati a viselor marunte
P.S:What the f.ca is wrong with me? chiar as vrea sa stiu si eu o ipoteza.Ca sa imi argumentez solid prima replica :http://www.google.ro/......tp?/imgres

Sunteti prieteni...

Să ştii că nu există amiciţie între femeie şi bărbat. nu intru în detalii, nici în polemici.
e vorba de orgoliul lui, de viziunea lui asupra ta, de obişnuinţa cu comportamentul tău. sunt multe care să explice supărarea lui.
amicii se pot comporta aşa drăgăstos, însă depinde de celălalt amic, nu de tine.
copilăriile nu au neapărată legătură cu dragostea, dar pupatul foarte des e cam ''deplasat''.

Cu o prietena pui poza la avatar si pe facebook? Si din descrierile tale despre fata ideala, reiese fix caracterizarea ta? Iar cand ii spui ca pleci in vacanta el iti spune sa nu-ti faci prieten pana te intorci cand el nu-si face prietena. Inseamna ca eu am probleme cu viata si nu mai inteleg nimic. Dar asta nu imi pare deloc o simpla prietenie!

Suntem prieteni de prea putin timp ca sa consider ca e atat de apropiat de mine si de aceea se comporta asa pentru ca are incredere! Ne stim de putin timp. Deci nu se poate numi :" Vai prietena mea cea mai buna o iau in brate si o pup "

Dar eu una nu mai inteleg nimic! Si eu am prieteni baieti f multi si f buni, dar nu am gesturi asa dragastoase cu ei! Si nici nu ma plimb cu ei de mana prin oras si nici nu ma iau in brate si ma pupa pe frunte, pe obraz si nici nu-mi zice alintaturi.
Deci ori am eu probleme...ori nu stiu. Desi la 24 ani nu mai cred chiar ca tot ce zboara se mananca...dar nu inteleg ce se intampla in "prietenia" asta. Ma depaseste!

Da o relatie in adevaratul sens al cuvantului probabil nu ar merge. Pt ca eu cred ca vedem o relatie serioasa in mod diferit. Adica eu o vad mai serioasa decat el pentru ca am alta varsta.
Dar am vrut sa las lucrurile sa decurga de la sine. Nu am vrut sa-mi impun ceva. Mi-a reprosat ca nu-s in stare sa-mi impun sa nu ma indragostesc. Cum sa-mi impun asa ceva? Pare sa-i fie frica de ceva...dar nu stiu exact de ce ii e frica. Mi-a mai zis ca-s mult peste el ca maturitate. Am trecut prin mai multe relatii si probabil ca se vede, dar el era coltul ala de copilarie de care imi era dor si nu am avut niciodata pe cineva cu care sa ma maimutzaresc asa si sa ne jucam prin parc ca 2 copii si chiar imi placea.

Lus, am avut relatii doar cu barbati mai mari ca mine. Si pur si simplu m-am plictisit. Vreau ceva ce nu am avut niciodata, dar am tanjit intotdeauna. O iubire copilareasca, fara griji de oameni mari si fara problemele care apar intr-o relatie cu un barbat mai mare cu 10 ani decat tine.

Se pare ca in final s-a rezolvat misterul. Respingea altceva decat o prietenie din cauza ca il intimidez cu faptul ca sunt mai mare si am mai multa experienta si pentru ca e virgin.
Azi am vorbit si mi-a zis ca de fapt ma place f mult. Ce fac mai departe? Sa ma bag intr-o relatie cu un baiat virgin?

Ceva serios...nu. Abia il cunosc. Doar ca el de cand mi-a zis ca-i virgin si a vazut ca nu m-am suparat deloc, chiar m-am bucurat. Desi el initial a mintit si a zis ca s-a culcat cu 6... Eu tare nu l-am crezut dupa reactii si dupa felul in care se intimida si cand ma uitam la el, de atunci e si mai dragastos cu mine si vrea sa fim impreuna si face planuri si toate astea. Iar eu desi il placeam si vroiam sa fiu cu el, acum m-am blocat si nu mai stiu ce sa-i fac. Pt mine clar ar fi o relatie de tranzitie, in nici un caz altceva. O sa stau cu el pana o sa-mi gasesc persoana potrivita sa-mi fie sot mai mult ca sigur si apoi o sa plec. Mi-e teama ca-i fac mai mult rau decat bine. Insa m-ar flata sa fiu prima pentru el. Dar nu vreau sa-l fac sa sufere si pe langa el am multa experienta. Am avut mai multe relatii de lunga durata si pe langa am fost cu altii, iar el e prea inocent.

Lus, dar oare cum e mai bine. Sa ma intreb toata viata ce-ar fi fost daca?! sau sa continui?
Sunt constienta ca nu e de viitor. Ar fi si culmea un barbat sa ramana cu prima femeie. Nici nu as vrea sincer
Dar trebuie sa recunosc ca sunt si putin curioasa cum e sa fi prima

Si eu am un prieten cu care ma comport la fel si de comporta la fel cu mine doar ca noi avem 15 ani, respectiv 16 el nu consider ca m-as putea indragosti de el...