| Hyacinth a întrebat:

O prietena s-a îndrăgostit de un handralau care a zis că e divorțat de nevasta cu care are un copil
Pe Facebook-ul lor văd așa: s-au cunoscut in 2018, in 2019 au făcut copil, in 2020 septembrie s-au logodit.
Ei încă apar logodiți pe Facebook
Au poze recente împreună cu copilul pe Facebook-ul ei. El are poze doar cu cainele. Recent el a angajat-o pe "fosta sotie" unde lucrează el.
Voi ati face asta pentru o fosta? Sa va vedeti zilnic?
Eu cred că nu e divorțat deloc da prietena mea ii caută scuze
Dilema noastra e daca prietena mea e amanta sau nu?
Ați crede așa poveste?
Are 21 de ani baiatul și se plânge mereu de probleme se da mereu o victimă
Ce ați face dacă ați da de așa handralau?

62 răspunsuri:
Bula
| Bula a răspuns:

Unele femei asa invata ce este Viata.
Altele nici asa nu invata, devin chiar repetente...

| ania a răspuns:

Ar trebui evitat.

floresdemayo
Userul Lunii
| floresdemayo a răspuns:

Prietena ta e bogată?

Răspuns utilizator avertizat
| floresdemayo a răspuns (pentru Hyacinth):

Să luam lucrurile pe rând:
Varianta 1:
Dacă soțul a părăsit-o, e putin probabil ca el să isi mai dorească s-o mai aibă alături pe fosta. Iar faptul că a intervenit pentru ea, să obtină un loc de muncă la firma lui, atată că nu ii e deloc indiferentă.


Varianta 2:
Dacă sotia l-ar fi parasit, nu cred că ar mai fi postat pe un site social, poze cu fostul, recente.

Varianta 3. Să stii că mai sunt cupluri, care fac o intelegere amiabilă, dacă stiu că isi pot găsi victime, in scopul obtinerii de bani, in sensul că "mă afisez singur(ă) pe Facebook, încât să par un barbat, respectiv o femeie liberă. Sau o victimă a unui mariaj recent incheiat. Si așa, speră să reusească sa vrăjescă femei/ barbati cu bani, oameni de care sa se folosească, până pot...


Dacă tu esti prietena ei, atunci fii diplomată. Poti incerca să te imprietenesti cu fosta lui sotie si afli multe, daca stii cum s-o abordezi si reusesti sa ii castigi increderea.

| Mosotti a răspuns:

Pai ce as face, as profita de prezent de momentele placute si atat, fie ce o fi, nu conteaza ca minte sau nu, oricum si daca ma lasa, am ramas cu o perioada placuta, ca si eu ma simt bine nu? Nu doar el.
Deci si daca e amanta sau nu, asta nu schimba faptul ca traieste momente placute in prezent.

Normal ca poate omul vrea si el o amanta acolo, dar aia e, deocmdata e bine pentru amandoi.

| Mosotti a răspuns:

Insa in primul rand nu stim sigur daca e mintita prietena ta, trebuie sa verificati intai! Puteti sa-l urmariti, si chiar sa stati de vorba cu sotia, sa vedem, ca aia va spune adevarul.
Deci poti afla f simplu ce si cum e, urmariti, aflati unde e sotia, si discutati cu ea.

anonim_4396
| Anonim a răspuns:

Ștergeți contul de Facebook, e mai bine.

| HelpingHands a răspuns:

Ce vină are el? Voi aveți toate informațiile necesare ca să luați (ia) decizia corectă! Că greșește el, ce vă mai pasă, parcă sunteți țațe!

Răspuns utilizator avertizat
| MariaEElena0505 a răspuns:

E cam clar care este situația. Eu l-as lăsa. De ce sa-mi complic viața cu un asemenea bărbat? Oricum, exista bărbați mult mai buni, mult mai ok decât el. La asta cred ca m-as gândi. De ce sa fiu cu cineva care nu ma merita, nu ma respecta si nu ma iubește? Nu mersi.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

De ce sa-l lase? Nu se simte si ea bine acum? Amandoi profita de momentele frumoase impreuna si atat conteaza, cat o tine o tine si gata, asa cum el e bine in relatia asta, de ce n-ar fi si ea?!

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Pentru ca ea este cea mintita. Și nu e ok sa fii cu un om casatorit. Aceasta este strict părerea mea. Mereu trebuie sa te gândești ca el nu te merita, dacă te vei regăsi vreodată in situația aceasta. De a fi îndrăgostit de un om nepotrivit tie.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

De ce nu e ok sa fi cu un om casatorit? Daca te simti bine cu acel om, atat conteaza, e om, nu are importanta ca e casatorit sau nu e.
Si daca e indragostita de cine nu merita aia e, cum am zis, se simte bine ca si el cat o tine, si atata tot, ca doar nu sufera si se sacrifica, si doar el se simte bine.

E mintita pentru ca el stie ca altfel ea nu ar fi acceptat relatia, are si el dreptate pana la urma, femeile cer minciuna de fapt.
Ca daca aveau si ele minte sa profite de clipa si sa se simta bine si atat, nu mai erau ei nevoiti sa minta.
Nu e nevoie sa stau 101 ani cu ala, sau sa ma casatoresc, ca sa am o relatie si sa ne simtim bine.
Deci vina putin e a ei, ca a "cerut" sa fie mintita.

Iar porcaria aia cu "te foloseste", e o prostie, ca repet, nu doar barbatul se simte bine, se simte in egala masura la pat si femeia bine, deci se folosesc unul pe altul de fapt.

Ca ce vrea el, ar trebui sa vrea si femeia, sa se simta bine si sa profite de asta cat o tine, nu altele!
Si daca e sa iasa casatorie sau alte chestii din asta, bine, daca nu, nu, ramai cu ce a fost bun pana se duce relatie.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

O relație se bazează pe adevăr, nu pe minciuna. Iar o relație care este începută cu o minciuna, este cam clar ce este.

Și da. O femeie vrea sinceritate de la omul iubit. Și crede-na, nu este ok sa inseli. Dacă femeia aia s-ar pune puțin in locul soției lui, cum ar fi? Oare ce simte săracă soție care ii creste copilul? Eu am alta mentalitate fata de tine, deci nu cred ca avem ce discuta pe acest subiect. Eu cred ca o căsnicie ar trebui respectata, nu înjosită.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Ai dreptate, nu e buna minciuna, dar aia e. Dar pana la urma si daca e o amanta, ce treaba are aia sa se gandeasca la sotia aluia? Nu are nici o treaba, daca aia era ruda sau prietena da, era altceva, nu se face asta adica sa fi amanta sotului prietenei sau rudei tale, dar daca sotia e o straina, aia e, asta la general zic.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Cred ca ai gresit. ‘)) Nu e prietena mea. Nu este întrebarea mea asta. ‘)))
Și cât timp trăiești intr-o societate trebuie sa te intereseze și de ceilalți. Iar dacă principiile fetei nu corespund cu ale lui, chiar conteaza aceasta minciuna.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Nu am gresit deloc, am raspuns la ce ai zis tu mai sus:

"O relație se bazează pe adevăr, nu pe minciuna. Iar o relație care este începută cu o minciuna, este cam clar ce este."

Am gresit aia cu prietena, ai dreptate, lui Hyacinth trebuia sa-i scriu asta.

Pai trebuie sa ne intereseze si de ceilalti, dar in general asta nu se intampla.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Eu m-am referit ca ai gresit fix in legătura cu faptul ca ea e prietena mea. ‘))) Iar eu nici nu o cunosc.

Ei bine, mie îmi pasa de cei din jurul meu. Și in același timp, niciodată n-am căutat o relație cu un bărbat care este al altei femei. Deci nu. Nu pot sa înțeleg aceasta percepție a anumitor oameni.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai da, am zis ca am gresit partea cu prietena ta, in rest nu.
Dar f multi oameni fac asta, desi eu nu am fost in situatia asta, ii inteleg pe cei pe care nu ii intereseaza ca e barbatul alteia.
Si anume am inteles ca acea femeie (amanta), isi vede de interesul ei si se simte bine, iar daca el accepta inseamna ca doreste si el, deci ambii se simt bine si le e bine, inseamna ca el nu mai e bine acasa cu nevast, asa ca amanta ii face lui un bine ca-i ofera momente placute.

Si daca el o place destul pe amanta, e posibil sa o lase pe aia cu care nu mai e bine, si sa o ia pe asta, nu e nici o problem, pana la urma relatiile nu-s batute in cuie. Oricum ar fi decizia lui, amanta nu l-a luat cu forta.

Si varianta doi, sa fie bine acasa insa sa aiba barbatul ala nevoie de diversitate sexuala si atat, si atunci nu e problema ca mai are si o amanta pana la urma, daca acasa este ok cu nevasta si nu se simte, este bine. Asa ca si in varianta asta amanta se simte bine si ii ofera si lui clipe placute, si e bine pentru toti.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Pai nici n-am spus ca ai gresit in rest. ‘))

In mare parte înțeleg ce spui, dar aceste femei care stau cu un bărbat casatorit doar ca sa primească anumite "favoruri" eu cel puțin nu le văd prea bine. Mi se par foarte artificiale. Și se prea poate sa strice o căsnicie.

Iar pentru mine acel bărbat care se uita la alta. poate doar din cauza varietăți sexuale..nu mi se pare bărbat. Pentru ca el nu-și respecta femeia. Când iubești o persoana, încerci sa nu-i faci rau. Din acest motiv, nu sunt de acord cu tine. Dacă nu-ți mai este bine cu acea persoana, divorțezi. Dar nu o inseli.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai nu, ce favoruri? Ca nu ma refer la relatiile din interes, ma refer la alea pe bune cand se plac sincer unul pe altul si isi ofera reciproc placere si clipe placuta.

In al doilea rand barbatul genetic e programat de natura tocmai sa f cat mai multe, deci chiar e barbat ala! Din punct de vedere al naturii este, ca nu ne convine noua, este altceva.
Iar sotiei nu ii face rau daca aia nu afla, el isi face treaba si e bine pentru toti.
La unii, ca natura sa ii oblige sa se duca si la alta, la un moment dat se blocheaza si cu aia de acasa nu mai merge, va merge abia dupa ce mai are diversitate!

Dar oricum, eu sunt pentru relatii deschise, pe mine de ex nu ma deranjeaza daca prietena mea se mai duce cu altul din cand in cand daca ma iubeste pe mine si cu mine e f okey, ce ma intereseaza ce face in rest? Ma intereseaza ca, cu mine sa fie bine si atat, si daca cu mine e bine, nu-mi face nici un rau daca se f si cu altul.
Iubirea e una, sexul e cu totul alta, poti face sex fara sa iubesti, si poti iubi fara sa faci sex, n-are treaba neaparat una cu alta.

Si de ex daca acasa totu e bine, doar ca la sex mai vrei diversitate, doar nu divortezi acum doar pentru un sex, hai sa fim seriosi, ar fi culmea sa dai o relatie emotionala buna doar ca ai nevoie sa mai faci sex pe alaturi, iei din ambele relatii ce ai nevoie, si aia e.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Da. Nu stiu. Eu am alta părere. Înșelatul intr-o relație normala inseamna de obicei probleme in cuplu. De exemplu, din cauza copiilor. Sau uneori din cauza certurilor, discuțiilor. Și crede-ma, in general o femeie de 20 de ani nu sta cu unul de 40 de aici decât dacă-i aduce anumite favoruri, adică bani, vacante. Și de ce te-ai îndrăgosti de un bărbat care nu este al tau? Când tu o sa ajungi sa suferi. Nu este nicio logica aici. El te folosește, tu te îndrăgostești, el te lasă. Și uite asa, ești umilita. Mândria unde mai este? Iar bărbatul prin natura lui.mi se pare o prostie. Sunt milioane de bărbați care nu inseala, la fel ca și la femei. Alte preocupări ar trebui sa ai la 40 de ani. Copiii, soția, serviciul, nu alta femeie. Dar de asemenea, sunt milioane de bărbați și de femei care inseala. Însă de obicei pentru ca nu sunt fericiti. Îți înțeleg perspectiva, dar nu orice femeie sau bărbat ar dori o relație deschisă. Eu de exemplu nu-mi doresc asa ceva, iar dacă cineva m-ar înșela, l-as părăsi. As merge pe ideea ca putea sa-mi zică de la început ce vrea..sau sa-mi spună ce gânduri are, altfel o iau ca pe o minciuna pentru ca nu m-a întrebat. Nu m-a lăsat sa aleg ce vreau. Pentru ca dacă o face le la spate, cumva ma obliga sa accept, chiar dacă eu nu stiu de fapt in ce relație as fi.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Eu ma refer cand barbatu si amanta au cam aceiasi varsta, nu ma refer la aberatiile alea cu diferente mari de varsta si relatie pe interes, ca alea-s altceva.

Pai da, pot fi probleme in cuplu la sex si atat, si in rest sa mearga relatia, deci nu are sens sa strici o relatie unde poate merge restul bine, doar pentru un sex, ar fi culmea prostiei sa faci asta.
Ptr ca om sa faci sex gasesti, insa om sa te intelegi mai greu.
Daca nu mai merge nici emotional relatia, e normal ca trebuie sa divortezi, asta clar.
Insa daca nu iese din relatie inseamna ca are ceva bun acolo, ca altfel iesea.

Pai nu alegi tu de cine te indragostesti, nu conteaza ca e insurat sau nu, te poti indragosti si atat, aia e, se poate intampla.
Sau poate nu te indragostesti, poate si tu il folosesti pe el asa cum face el cu tine, nu se stie, depinde de situatie.
Daca te indragosesti si apoi ala te lasa, aia e, ramai cu clipele frumoase care le-ai trait, tot nu pierzi nimic de fapt.
Asa puteai sa te indrag de unu neinsurat si sa te lase.

Sau poate nu te lasa! Poate divorteaza de aia si sta cu tine, deci nu e o regula ca vai ce umilinta e.
Da, sunt barbati care nu inseala este adevarat, insa multi inseala, mai ales aia aratosi, la aia e putin cam regula, nu am zis ca toti fac asa, eu ti-am zis cum e construit barbatul in general.

Daca vrei o relatie deschisa normal ca spui de la inceput ca sa stie omu ce si cum.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Pai la asta m-am referit. Bărbatul are dreptul sa însele doar dacă este intr-o relație deschisă, altfel eu cel puțin îl pot considera doar neserios.

Iar o relație inseamna și partea sexuală, nu numai cea emoțională. Și cât timp una lipseste, ceva nu e ok.

Iar ca femeie poți sa stai cu unul casatorit, ori dacă ești prea naiva sa crezi ca ăla o sa-și lase soția, pentru ca sa fim seriosi sunt foarte rare aceste situații, ori pentru ca ești inteligenta și profiți de acel bărbat. Dar atât. Acestea sunt cele doua situații. In loc sa îți petreci timpul cu un bărbat casatorit și sa nu poți sa-l prezinți prietenilor, părinților și sa stai mereu cu frica ca soția lui va afla, mai bine ești intr-o relație normal, cu un bărbat care nu aparține unei alte femei.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai partea emotionala e cea mai importanta, daca aia merge, nu poti da cu piciorul la o relatie buna doar ca la sex sunt probleme poate din cauza ei sa zicem, isi face omu treaba in alta parte si casa e casa in final, ca asa fac barbatii inteligenti.
Ca e neserios sau nu, depinde, depinde de ce inseala.

In schimb invers nu merge, daca merge sexul si nu e restul, aia nu e relatie, nu poti sta in ea, insa sa stai fara sa faci sex insa sa te intelegi bine in multe puncte de vedere, merge sa stai, eu unu as sta asa si nici n-as insela ca doar am si maini, dar ma intereseaza sa ma inteleg cu omul ala.

Pai nici nu trebuie sa speri ca femeie ca ala isi lasa nevasta, trebuie sa fi destul de desteapta sa te bucuri de clipele placute si atat, nu conteaza ce va fi.
Normal ca e mai bine sa fi cu un barbat liber, insa daca se intampla sa ti se puna pata si ala e insurat, aia e, ghinion.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Dacă se intampla sa ți se pună pata, renunți.

Timp frumos? Nu merita. De ce sa fi cu el când sunt atâția bărbați liberi? Poți sa zici nu.

O relație sănătoasă se bazează și pe sex, dar și pe relatii emoționale bune. Una se completează pe cealalta. Și sa fim seriosi, in general partenerii se înțeleg pe tema aceasta. Sunt foarte rari cei care nu se potrivesc. Părerea mea.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai ideea este ca dragostea nu prea alege, aici e aici, si cand vine, pai vine nene, nu mai poti tu sa renunti asa usor, altfel sigur ca e de preferat sa iei unu liber. Sau poate nu ai dat de unul liber si n-ai de unde, si atunci stai asa?! Te bucuri macar de ce este.
Deci depinde de situatie.

Pai daca de ex barbatu se blocheaza si nu mai merge la pat decat daca mai schimba, ce facem? Dar in rest merge relatia. Nu arunci relatia pentru atat. Bine asta nu inseamna neaparat ca sa isi ia amanta permanent, poate face de 1-2-3 ori si atat, dupa aia va merge si acasa, sunt destui barbati asa.
Nu stiu ce se potrivesc multi, ca divorturile sunt in urcare, se inseala multi unul pe altul.

Eu zic ca multi se potrivesc sexual dar mai putin emotional, aici e problema.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Dar ai cap. Poți sa gândești. Eu spre exemplu am fost pusă in câteva situații. Și deși îmi plăcea enorm de mult acel băiat, am știut sa spun nu. Nu mereu trebuie sa gandesti cu inima, uneori trebuie faci și ce-ți spune capul.

Dacă este o situație de genul, sunt de acord cu tine, deși sunt foarte putine.

Și ai dreptate in legătura cu ultima propozitie. Ai mei spre exemplu sunt divortati. ‘))

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Eu gandesc ca tine, ca mereu am gandit cu capul si niciodata nu am inteles cum nu mai gandesc astia indragostiti, insa inteleg mecanic treaba pentru ca, cunosc mecanismul indragostelii.
Adica iti zic ce zic ei, ca unii nu mai pot decide cu capul, pentru ca simt altceva, iar daca ce simt e prea puternic, e nasolie!
Se pare ca, gandesti cu capul pana la o limita.
Mda, o sa mor si tot nu pricep cum de nu pot gandi unii in indragosteala, dar aia e.

De multe ori daca gandesti cu creierul (ca ala e cu drogarea indragostelii, nu inima), ajungi f rau.
Trebe sa gandesti cum zici tu, cu creierul alalaltul ala inteligent, nu cu ala reptilian.

Pai normal, si sti de ce-s multi care divorteaza si nu se potrivesc emotional? Tocmai ca nu gandesc cu capul inteligent, gandesc cu capul ala neinteligent (inima) care le zice sa se duca cu ala sau aia desi nu e cazul, se iau pe hahaiala, prosteala, sex si distractie, si in rest nu-s compatibili.
De aia am zis ca indragosteala aia e foarte periculoasa.

Si mie mi-au placut multe fete dar atat, puteam sa zic nu oricand, nu eram dus cu barca sa nu ma mai controlez, nu m-a vrut, aia e, nici o problema, viata merge inainte oricum.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Exact. 100% de acord. Probabil aceia nu au foarte multă experienta in viața sau pur și simplu nu au o inteligenta emoțională prea ridicată, părerea mea.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai n-au, majoritatea nu au acea inteligenta si intelectuala in primul rand, ca trebuie sa gandim "ma, nu pot sa ma iau cu ala sau cu aia doar pe distractie si hahaiala, o relatie presupune multe altele".

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Exact. Deci intr-un final nu ne mai contrazicem. ‘))

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai da, dar asta din cauza mecanismului indragostelii care ii face sa nu mai judece. Insa ai zis bine, ca daca e inteligenta, sti ca ce simti e prostie si nu te lasi dus de asta.
Pai si la drogati, aia inteligenti oricat de drogati sunt, tot judeca cum trebuie, stiu ca ce gandesc si ce vad, poate fi iluzie, si nu se lasa dusi de asta.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Exact. Adică cred in faptul ca poți iubi o persoana, sa te îndrăgostești înnebunește, nu o consider o prostie, însă de asemenea consider ca nimeni nu-ți ia capul atunci. ‘)) Gen, poți gândi lucid.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai nu-ti ia capul daca ai cap, daca n-ai, iti ia capul indragosteala.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Exact. ‘))

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

De aia nici nu ii inteleg cand zic ca nu pot controla, am inteles asa mecanic doar, ca nu pot controla, insa eu cred ca nivelul de inteligenta decide daca poti sau nu controla.

Exact ca si aia cu depresie, cica "nu mi-am dat seama ca-s in depresie", cum draci sa nu-ti dai seama cand acum o saptamana erai vesel si ok, si dupa aia ti-a picat tonusul si toate, nu ai comparatia?!
Sau aia cu tulburare bipolara, unii "nu mi-am dat seama cand am dat in manie", pai cum ma? Daca azi esti trist, deprimat, si pe timp ce trece devi din ce in ce mai bine pana maine poimaine, mai vesel, urca tonusul, nu e clar ca te duci in partea opusa?! Nu simti? Ca doar nu esti nesimtit.

Si ca dupa aia urca si mai tare tonusul, si mai tare si ai ajuns in manie.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Ehh…la depresie ai dreptate. Dar la tulburarea maniaco-depresiva nu chiar. Sunt niște stări care țin destul de mult și cumva pacientul considera ca este ok, ca și-a revenit la normal după faza de depresie. Aceasta tulburare este foarte greu de observat și de medici, inițial foarte mulți dintre ei sunt depistați cu depresie.și la unii, abia după ani se observa ca au tulburarea aceasta, din pacate.

Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Cum sa consideri ca esti okey cand starea urca peste normal?! Simti, ce dracu, ca nu esti drogat sau beat.

Am avut si eu hipomanii prin 2010 (niste manii mai mici), simteam ca treceam de depresie, ajungeam la normal, iar apoi sarea peste normal, urca tonusul exagerat, aveam energie exagerat si asa mai departe, radeam asa ca prostu de vesel ce eram asa degeaba, era f clar ca eram in hipomanie.
Iar daca in starea asta consideri ca esti normal, inseamna ca esti chiar prost, mai ales ca ai comparatia cum esti pe normal si cum erai.

Majoritatea bipolarilor se diagnosticheaza in faza maniacala, nu depresiva, ca multi nu se duc la medic in depresie, ii ia pe sus si sunt internati in faza maniacala, ca pe aia nu prea mai poti sa o ignori si nu prea poate sta in manie prea mult timp, ca nu doarme, si asa mai departe.

Daca din depresie ajungi doar la normal, atunci nu esti bipolar, cand vireaza dincolo, nu se opreste la normal, sare peste.

Nu e deloc greu de observat tulb bipolara. Depresia e mai greu de observat, ca unii considera plictiseala, lipsa de placere pentru anumite chestii, tonusul mai jos, ca pe ceva normal.

| Mosotti a răspuns (pentru Hyacinth):

E nu e asa, cum sa nu vezi trecerile mai? Am trecut si eu prin asta si simteai f rapid ca treci din depresie, ca urca tonusul, urca bunadispozitia, ajungeai la normal, iar dupa aia imbunatatirea starii urca si mai tare pana erai asa f exaltat, vesel in mod exagerat, nu mai dormeai bine, si asa mai departe.
Nu te pacaleste mintea deloc, dar daca esti tembel, sigur ca nu te prinzi si consideri ca e normal ce se intampla.

Nu te pacaleste pentru ca sti f clar si simti ce si cum, daca acum o ora erai trist, acum simti ca devi din ce in ce mai bine, ca nu esti in inconstienta naiba!

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Eu zic ce a constatat un medic psihiatru. Ca bipolarii sunt greu de depistat. Nu stiu sa-ți dau explicații foarte bune pentru ca nu sunt medic.
Și eu am avut o perioada depresiva, in care mi-am dat seama ce este. Și nu. Nu este asa. Dacă tine mai mult de 6 luni, atunci este considerată depresie. Dacă tine o luna, chiar ar putea sa fie vorba despre altceva. Din acest motiv, depresia este depistata prima data.
Ce ai avut tu, cel mai probabil nu este bipolaritate. Aceasta tulburare tine toată viața, nu numai un timp, din pacate. Deci nu. Nu ai de unde sa știi prin ce trece un bipolar. Tu probabil ai avut tot o tulburare, dar se numeste altfel. E ceva mult mai micut. Nici nu se pot compara cele doua.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai sunt greu de depistat ca se ascund bolnavii si nu spun cum se simt, nu exista bipolar sa nu aiba manie sau hipomanie, daca il prinde in starea aia sau pacientul spune ca a avut-o de mai multe ori, e f simplu de spus ce are.

Eu am fost la psiholog cam 20 de ani la spital, si stiu, ca am vazut n pacienti, n dosare, am vb cu medici.

Astia zic dupa cate am citit ca daca tristetea tine minim 14 zile fara motive (poti sa mai citesti si tu daca vrei ca sa vezi), deja ar fi catalogata depresie, nu 6 luni, doamne fereste! Trebuia luata din timp, ca altfel se agraveaza si nu e deloc okey.
Ca daca tine de o luna, e clar ca nu e bine, ce sa mai astepti 6 luni? De aia au si zis 14 zile cred, ca e de ajuns sa isi dea seama ca ai probleme.

Si oricum tristetea si suferinta din depresie e una mai neagra mai aparte fata de aia normala.
Despre ce altceva poate fi vorba daca simptomele sunt de depresie?
Iar daca e schizo sau altceva, asta se va vedea, insa nu stai 6 luni fara sa te duci la doctor.

Ai dreptate, ce am avut eu nu era TAB (tulb bipolara), eu am zis ca am avut ca simula perfect TAB ca simptome, si era f clar, ca si medicul a zis "in alte conditii erai clar bipolar".
Dar eu eram asa de la clonazepam, in sevraj se poate intampla si asta, in timp a disparut, s-a dus hipomania si s-a permanentizat depresia.
Mai bine eram bipolar, ca macar mai aveam si perioade de bine.

Nu stiu cum se numea tulburarea, era consecinta sevrajului de la clonazepam, insa nu zic ca bine ca a trecut, era mai bine asa desi depresia era mai nasoala atunci, adica faza depresiva fata de acum.

Deci eu aveam cumva simulare de TAB 2, adica depresie cu hipomanie, am simtit ce simte un TAB-ist de tip 2.
TAB 1 e cel mai periculos ca ai depresii si manii, si maniile sunt groaznice.

TAB 1 e o boala f grea, si cum zici tu, nu se vindeca niciodata din pacate.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Uite de ce după 14 zile nu este depresie, din punctul meu de vedere. Ți-a murit cineva draga, da? Ei bine, abia după câteva luni poți spune ca ai depresie, și nu doar o stare insuportabila de tristete. Aceasta este părerea mea. La schizofrenie îți dai seama imediata, sunt niște simptome clare și evidente. Însă uneori poți confunda depresia cu Tristețea și invers.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Era vorba daca nu prea sunt motive, ca asa e normal la un factor negativ sa fi trist si o luna.
Adica daca te intreaba cineva de ce esti trist, de ce nu mai ai chef de una si alta, si zici ca nu sti de ce, atunci e clar depresie.

La deces ai dreptate, si cred ca tu de acolo stiai asta cu 6 luni, daca dupa 6 luni nu trece tristetea, e depresie, asta stiu si de la psiholog, dar doar in cazul ala.

La schizo da, are psihoza si e clar. Desi nici acolo nu se pune diagnostic de schizo daca nu ai trei psihoze la rand in 6 luni parca.
Altfel e doar episod psihotic si atat, care poate sa nu se mai repete niciodata.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Eh, fix la acel lucru m-am referit la depresie. Însă da, dacă nu știi de ce ești trist, probabil ar trebui sa-ți dai seama după circa o luna-doua ce este de fapt. Și psihiatrul la fel. 14 zile mie mi se par îndeajuns, sincer vorbind. Poate sa fie o plictiseala accentuată. Dar dacă tine aceasta tristete o luna, cam este clar.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai de aia au zis 14 zile, ca daca esti nasol fara motive, e clar.
Nu exista plictiseala accentuata la un om sanatos care sa dureze saptamani. Un om sanatos mereu gaseste si ii place sa faca chestii, simte de la sine ca doreste sa faca aia si aia.
In momentul in care 2 saptamani ai plictiseala accentuata, e clar ca ai probleme psihiatrice.

Ca se poate manifesta doar cu plictiseala, doar cu tonus jos, sau ambele, e parsiva treaba, trebuie f atent observat la timp.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Nu stiu. Eu aveam perioada in care am avut stări din acestea și o luna. Însă le depășeam. ‘)) Recunosc ca intr-adevăr erau repetate, însă cumva am reușit sa le înving. Probabil și cu ajutorul psihologului, deși in general nu-i povesteam aceste lucruri.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai si cu ajutorul psihologului ti-ai revenit (de ce nu-i spuneai acele lucruri, nu stiu, ca doar de aia erai acolo, sa zici ce simti), dar si ca nu a fost prea grava treaba, ca altfel nu mai invingeai nimic, ai avut mare noroc.
Insa predispozitia o ai, sa ai grija.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Da. Dar asta spun. Se poate învinge. Dar dacă ești astfel mai mult de o luna, clar este altceva. Mie personal mi se pare prea puțin 2 săptămâni. Însă consider ca depinde de la psihiatru la psihiatru.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Ei au generalizat la 14-15 zile, pentru ca daca e problema si se sta asa, poate costa agravarea, cronicizarea. Adica se zice ca dupa doua saptamani sa te adresezi medicului, si el va da o parere, si atunci da, depinde sa la medic la medic.
Se poate invinge daca e mai usoara treaba, daca e mai grav, e ca si cum mergi printr-un noroi care se tot intareste si luptand sa inaintezi, te trezesti ca intepenesti.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Da. Asta da. Aici îți dau dreptate. ‘)

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Nu e de gluma, cand omu are o problema, la medic domne cat mai repede, macar sa nu fie ceva, dar sa afli o parere avizata, ca daca e ceva, sa o ia din timp.

Pana la urma sa stii ca medicatia sau psihoterapia este in egala masura si pentru depresiile cu motiv, sa nu crezi ca doar alea fara motiv sunt depresii.
Alea cu motiv se numesc reactive, si alealalta nonreactive, deci sunt deja clasificate.
Deci asta cu mi-a murit pisicul si am depresie dar nici dupa 3 luni nu mi-am revenit, nu stiu cat de sanatoasa e treaba.

Si ca dovada, ca unuia ii moare pisicu si trece repede peste, intr-o saptamana maxim e bine, altul nu-si revine 2 luni.
De aia medicul trebuie sa zica clar ce e, nu sa te duci la medic dupa 7 ani.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Nu stiu. Eu am un catel. ‘)) Și clar dacă ea ar păți ceva, nu cred ca as putea sa-mi revin imediat.

Și părerea mea este următoarea. Mereu exista un motiv pentru care ești in depresie. Dar uneori nu-ți dai seama de el. Mereu exista. In subconștientul tau. Asta este părerea mea.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Normal ca nu-ti revi maine daca moare catelul, dar dupa nu foarte mult timp iti revii, pentru ca Iei alt catel exact aceiasi rasa si e ca si cum era celalalt, nu e o problema la o adica. Nu e ca la un parinte, copil sau ruda, prieten pe care nu-l poti inlocui.
Deci la animale trece repede suferinta, pentru ca-s inlocuibile cu exact acelasi lucru.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Parerea ta e buna, pot exista motive in inconstient si sa nu te prinzi de el constient pentru depresie.
Dar e f complicat de diferentiat, ca daca e o depresie fara motiv, poate fi de multe ori pur si simplu boala in sine, fara nici un motiv in inconstient, dar daca e ceva in inconstient, se va afla la psiholog.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Hmm..eu tot consider ca depresia de aici pornește. ‘)

Și nu. Nu-i adevarat. Cei care au animale cunosc acest amănunt. Cred ca abia in câteva luni mi-as reveni, dar asta nu ar însemna ca am depresie, ci doar ca sunt trista. ‘))

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Medicii au si alta parere, reactii chimice defecte in creier dau depresia fara nici un motiv, apare boala si gata, de aia la carte exista categorie depresie endogena (nonreactiva), ca asta inseamna.
Si ca dovada e ca multi dupa un tratament adecvat isi revin si raman bine apoi fara tratament. Daca era ceva din inconstient, n-ar fi trecut odata cu tratamentul.

Si categoria doua aia depresiile exogene (reactive), care zic ei sunt de la mediu si pot fi si cum zici tu, din chestii din inconstient.
Insa si aici in multe cazuri se da tratament, pentru ca se considera ca indiferent de motiv nu ai voie sa pici sub o anumita limita.
Si aici medicul decide daca se rezolva la psiholog adica cazurile de care zici tu ca-s din inconstient, si cazurile unde motivele sunt externe insa au reactionat oamenii prea urat la ele.
Si tratamentele au efect si in depresiile cu motiv de mediu.

Pai ce zici tu e ce am zis si eu, dupa un deces se considera normalitate daca suferi maxim 6 luni, si daca iti afecteaza viata chestia asta, si la animale poate fi la fel, nu doar la decesul unui om.

| MariaEElena0505 a răspuns (pentru Mosotti):

Pai da. Dar tu ai spus ceva de genu: ca după un animal îți trece repede ca este înlocuibil. ‘)) Și eu ți-am spus ca nu-i chiar asa. Cred ca asta am vrut sa spun.

| Mosotti a răspuns (pentru MariaEElena0505):

Pai da, am vazut cazuri unde a trecut repede la decesul animaului, si-a luat altul exact la fel, cazuri cand a trecut mei greu, depinde de psihismul omului cat de sanatos e.

| BoboBobo6717 a răspuns:

Reject, fără discuții. Până nu e prea târziu. Să se ferească cât poate de el, clar că minte și face pe victima. La 21 de ani, el nu are nici minte in cap și a mai facut si un copil