Va rog s-a citit intrebarea cu atentie pentru ca am nevoie de ajutor. Am avut o prietena care o cunosteam de la gradinita. Treptat, am devenit cele mai bune prietene. Cand eram mica (am 12 ani), eram cam enervanta, dar numai acea prietena (nu ii pot zice numele, dar sa ii spunem X) venea si se juca cu mine. Numai ea ma intreba daca sunt ok atuncia cand eram trista. In afara de acea prietena, nu mai aveam alti prieteni, pentru ca nimeni nu se juca cu mine (toti ma credeau ciudata si enervanta desi nu le faceam NIMICA). Acea prietena invata foarte bine si mergea la concursuri, iar eu nu invatam asa de bine, dar tot statea cu mine. Vara stateam mai tot timpul impreuna (mergeam cu bicicleta, mergeam la ea etc.).
Dupa aia din clasa a 6-a, ea s-a mutat la o alta scoala. Asa ca nu ne-am prea mai intalnit, numai odata pe luna sau deloc. Cand o sunam sa o intreb daca ne intalnim, mama ei spunea "Nu, ca trebuie sa invete pentru olimpiada/scoala. Te sun mai tarziu", si nu ma mai suna niciodata...
Dupa cateva luni, ea a murit intr-un accident de masina. Cand mi-a zis tata, am zis ca e o gluma, si ca nu are cum. Abia dupa cateva zile am realizat ca chiar asa era.
De atuncia, stau mai mult doar in casa la calculator, si nu am prieteni (numaii colega mea de banca care ori cum e cam nebuna). Sunt trista in fiecare zi si plang ca imi e dor de ea. Am ineput sa devin rece, sa vorbesc urat la prieteni fara niciun motiv. Simt ca nu mai am pfta de viata. Am intrat si in depresie. Nu prea mananc deloc (un sandiv, o supa pe la 13:00, si ce mai prind pe la 17:30), am slabit 3 kg intr-o sptamana. Am impresia ca totul se intampla doar din cauza mea.
Am incercat sa imi fac prieteni noi, dar fara rezultat. Ea era singura care ii placeau aceleasi jocuri video, nu ne placeau aceleasi lucruri, eram ca doua gemene/surori. Parintii mei au vazut ca sunt tot trista si abatuta dar au zis ca e din vina calculatorului. Am inceput sa ma fac proasta si in toate felurile pentru ca nu am prieteni.
Cum pot sa trec peste? Va rog foarte mult sa ma ajutati!
Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi si scuzati pentru ori ce greseala de scris dar mam grabit.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
De ce să îți zică părinții tai ca ești nebună? Ai tinut la ea, e normal să întri în depresie după o asemenea pierdere. Te duci la psihologul școlii, e cel mai bine. Și nu pot sa îți trimit acum mesaj, ca sunt pe telefon, pe la 10 poți? Îmi trimiți prin felicitare. De unde ești?
Nu vreau sa zic din ce oras sunt, scuze. Vor zice ca sunt nebuna, pentru ca cateodata simt asa de singura si sa plang ca nimeni nu ma sustine, incat ma tai pe mana cu lama... Te rog sa nu razi de mine (pentru ca toti zic ca cei cre se taie pe mana sunt lasi). Si daca ar afla de asta, ar iesi urat de tot (imi e frica de reactia lor). Si a da, eu sunt treaza pana pe la vreo 00:00
Ok îmi trimiți mesaj, ce făceai cu X? Cum te jucai cu ea? Părinții ei ce fac acum? Cati ani avea?
Moartea unui prieten bun este un tragic accident si in viata fiecaruia dintre noi. Sa fugi de la gandul despre ea, despre accidentul ei, despre ceea ce s-a mai intamplat cu ea, nu vei putea face, pentru ca o prietenie adevarata nu se uita asa usor. Sunt multe modalitati ca sa treci peste, vreau sa expun doar cateva dintre ele care si eu le folosesc nu numai la uitari dar si inainte de examene. Intr-o seara trebuie sa servesti mult, sa te imbeti si tot atunci trebuie sa fii alaturi de multe persoane care stii cu certitudine ca te plac si le placi si tu. Atunci cand un om servit putin isi da seama ce face, deci legatura voastra de prietenie se va lega si putin vei uita despre amarul sufletului.
Incearca sa iti revii cate putin.Cum sa iti revii? Ei bite trebuie sa te gandesti ca ea practin nu a existat si astfel probabil vei scapa. Daca nu poti incearca sa iti rogi parintii sa de duca la un psiholog
Imi pare rau pentru pierdere, Paulica are dreptate, trebuie sa iti revii cate putin si sa fii puternica.
Poți sa încerci sa te recreezi... Adica sa ieși agar... Si dacă ai vre.o vecina sa închei afara... dacă nu va înțelegeți bine. spune-le parinților tai. Cred ca o sa te ajute, sau du-te la un psiholog...psihologul nu este pentru cei nebuni ..ci pentru cei care sunt in depresie... funda?
Ma gandeam sa vorbesc cu psihologul scolii, dar dupa aceea le-ar spune parintilor, si ei m-ar tot lua la intrebari si nu am chef de astea. Pe scurt, m-ar crede nebuna si m-ar duce la psihologi si etc.
Mai astept raspunsuri si dupa acea vad daca iti au funda.
Cred ca ii cea mai trista poveste pe care am citit-o.Imi pare rau pentru pierdere.Pai sa începem cu inceputul stiu ca doare tare cand nu mai ai pe cineva cu care te-ai obisnuit ai vazut-o în fiecare zi ai avut foarte multe secrete cu aceea persoana ai împărtăsit foarte multe sentimente ati avut momente minunate stiu ce simti.
Am avut si eu o întâmplare de genu.
Pai viața merge inainte orice ar fi nu a fost vina ta nu te invinovati daca dupa o prietenă plângi ma intreb cand o sa iti moară părinți ce o sa faci (Doamne fereste).
Nu te mai gândi la asta încearcă sa uiți si nu sta tot in casa iesi pe afara lasa calculatorul acela nu iti ofera nimic numai tristete. Daca te ajuta poți sa iti faci un iubit sa
uiți mai repede. Vorbeste cu multa lume nu sta niciodată singura du-te afara si si daca cu un copil mic de 10 ani te joci, discuți etc (nu are nimic pe bune
Sper ca te-am ajutat
Multumesc pentru sfat 
. Acea prietena, cand eram la gradinita, mi-a dat o figurina pe care inca o am. Cand ma uit la ea, imi vine sa plang rauuu. Sunt momente foarte dese, cand sunt singura acasa, cand incep sa plang ca sunt singura si nimeni nu ma sustine, incat ajung sa ma tai cu lama pe mana... Te rog sa nu razi (toti zic ca cei care se taie pe mana sunt lasi). In tot timpul ista m-am prefacut ca sunt rece si ca nu imi mai pasa de nimica, dar de fapt imi e doar frica sa nu raman singura. Imi e greu sa ma schimb brusc.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
