Buna sunt pasionat de paranormal, vrajitorie si chestii din astea, va rog imi puteti pune niste povesti cu fantome, VRAJITOARE(in special, cat mai multe din astea), stigoi.....tocmai am citit o poveste...? (mai mult)

Question

Buna sunt pasionat de paranormal, vrajitorie si chestii din astea, va rog imi puteti pune niste povesti cu fantome,VRAJITOARE(in special,cat mai multe din astea), stigoi.....tocmai am citit o poveste superba....Multumesc anticipat

anonim_4396 · Accepted Answer

Vrei sa zici strigoi.
Poveste cu fantome:
Departe in munte, cortul e intins, se lasa noaptea incet incet, focul se aprinde, frigarui, cartofi in jar, vin de casa, povesti…incercam sa parem curajosi, sa exageram ceea ce am vazut vreodata, cineva povesteste despre o casa in care un pendul bate din cand in cand desi in respectiva casa nu exista asa ceva…un altul ne spune ca a fost cu tatal lui cu masina, ca mergeau normal, rulau cu viteza legala, drum in serpentine, brusc cineva sare in fata, se sperie amandoi, coboara si desi au avut clar impresia ca au lovit pe cineva, de partea cealalta nu era nimeni…. padurea Baciului, aproape de Cluj, vad copacii rotiti inca din radacina, stiu ca e un camp magnetic pronuntat in regiune, nu stiu insa ce presupune asta, ma afund in padure, vorbesc, rad, suntem in miez de zi, o pritena isi cauta pamant bun pentru flori, strange intr-un sac, doar copaci, liniste deplina, intorc capul, o silueta alba se furiseaza dupa un copac, imi spun ca n-am vazut bine, ceva din mine ma avertizeaza sa schimb drumul, privesc in jur, vad undeva in zare ca se indeparteaza silueta, e acum dupa un pom si mai indepartat…vantul se porneste din senin, norii alearga parca de nebuni, imi propun sa ies din padure, ii adun si pe ceilalti, din cand in cand mai intorc capul, nu vad nimic suspect sau poate doar o singura data, ca si cum am fi fost condusi pana la marginea padurii, aceeasi silueta, parca multiplicata…iesim, vantul s-a oprit, soare din nou…nimeni nu ma crede, cateodata nici eu nu cred, pun pe seama imaginatiei….ne intoarcem la cateva zile dupa moartea unei bunici, o miscare de perdea in camera, copilul se afunda cat mai mult sub plapuma, ceva se intampla, ceva se misca, se apropie, inchide ochii, o respiratie calda deasupra fetei…ochii sunt stransi, o senzatie de mangaiere…apoi un ultim zgomot in casa, o ultima miscare a perdelei si nimic…poate un ramas bun? Focul se stinge, incepe ploaia, marunta, rece, ne bagam in cort cu povestile inca in minte si cu multe altele nespuse…eu visez un pitic, atat de real, iar ce e mai ciudat e ca e exact piticul care-l visam in copilarie, rezemat de pat, cu un zambet de pe alta lume, de parca ceva rau ar trebui sa se intample…
 Ne-am strans in brate…am uitat incet incet…dimineata era soare, urma o noua zi, am strans, am mancat, am baut un ceai, am urcat cararea…in urma, un pitic, sau poate doar o alta imagine a imaginatiei…am privit doar drumul.

Poveste cu vrajitoare:
Distrugătorul şi Prinţesa Lila
 
Undeva, într-un ţinut foarte îndepărtat înconjurat de păduri şi umbrit de un munte înalt, trăieşte prinţesa Lila, una dintre cele mai frumoase şi mai bune prinţese din lume.
 
Castelul ei este aşezat pe un deal, la intrarea în ţinut, în aşa fel încât să poată să-şi supravegheze întreg regatul. Toţi supuşii o iubesc pe prinţesa Lila pentru că a ştiut să păstreze pacea şi să-i protejeze de răufăcători, încă de când era doar un copil şi a trebuit să preia conducerea ţinutului.
 
Cea mai bună prietenă a prinţesei Lila este Zâna Stela- o zână nemaipomenit de frumoasă şi foarte iscusită în lupta cu răufăcătorii. Zâna Stela o apără mereu pe prinţesa Lila de oricine ar vrea să-i facă rău, cu ajutorul celor trei şoricei care locuiesc într-o hrubă săpat adânc în munte: Angelina Dansatoarea, Angelina Balerina şi Dinţişor.
 
Încă de când era copil, prinţesa Lila a trăit cu teama că cineva îi va fura rochia de mătase moştenită de la stră-stră bunica ei. Părinţii ei i-au povestit înainte să moară că rochiţa aceasta va asigura întotdeauna pacea în ţinutul lor câtă vreme va fi purtată de o prinţesă cu inima curată şi bună. După ce părinţii s-au stins din viaţă, Lila şi-a jurat să aibă grijă de rochie şi să o poarte numai şi numai în ziua nunţii.
 
Într-o zi, în regatul de sub munte a apărut un personaj foarte supărat pe care toată lumea îl cunoştea după numele pe care singur şi-l pusese: Distrugătorul. Călărea un dragon cu nouă capete şi avea două buzdugane uriaşe cu care ameninţa pe toată lumea.
 
Cu o falcă în cer şi una în pământ, Distrugătorul a zdrobit uşa de la castel şi i-a spus prinţesei Lila:
 
- Ori accepţi să te căsătoreşti cu mine, ori îţi distrug fiecare fir din regatul ăsta amărât!
 Prinţesa a plâns trei zile şi trei nopţi şi până la urmă, din dragoste pentru supuşii ei şi pentru regatul în care voia să menţină pacea, a acceptat.
 
Nunta a fost organizată imediat şi sala tronului a fost ocupată de tot felul de monştrii şi lighioane care călcau totul în picioare, spărgeau pahare şi murdăreau covoarele pufoase cu ghearele noroioase. Prinţesa Lila, îmbrăcată cu rochia veche de mai bine de 200 de ani, strălucea de parcă era îmbrăcată numai în praf de stele. Din păcate era o mireasă tristă şi dansa cu mare teamă cu mirele Distrugător, care nu-şi abandonase buzduganele nici măcar în ziua nunţii.
 
Când să ciocnească o cupă de şampanie cu zâna Stela, Distrugătorul a călcat-o pe rochie şi i-a sfâşiat trena lungă de 10 metri. Prinţesa Lila a început să plângă amarnic, convinsă că distrugerea rochiţei va însemna şi distugerea regatului.
 
Zâna Stela n-a mai suportat nedreptatea şi cu un chiuit i-a chemat pe cei trei şoricei din munte. Nunta s-a transformat într-un război în toată legea iar zâna şi soriceii şi-au folosit toate vrăjile pentru a-i opri pe Distrugător şi gaşca lui gălăgioasă.
 
Când să folosească vraja fatală pentru a-l face să dispară pentru totdeauna pe Distrugătorul necioplit, Zâna Stela a simţit un scut deosebit.
 
- Prinţesă Lila, n-am mai simţit o astfel de rezistenţă până acum. Distrugătorul nu foloseşte forţa răului, e doar vrăjit!
 
Şi îndată ce l-a atins cu o sferă rozalie de lumină, Distrugătorul cel hidos s-a transformat într-un prinţ frumos şi rochia prinţesei Lila s-a reparat ca prin minune. Gaşca de monştrii murdari şi gălăgioşi s-a preschimbat într-o suită de sfetnici şi cavaleri cu haine cu fir de aur. Cu toţii au îngenuncheat în faţa prinţesei Lila şi i-au cerut iertare.
 Distrugătorul i-a spus:
 
- Iertare frumoasă prinţesă. Ne chinuim de mulţi ani cu înfăţişările astea îngrozitoare şi blestemul care ne-a apăsat ne-a înrăit. Ne doream să fim şi noi ca toţi oamenii dar vraja care ne apăsa ne împiedica să ne purtăm omeneşte şi ne împingea numai la distrugeri şi războaie
 Cei trei şoricei au tras-o de aripi pe Zâna Stela şi i-au povestit:
 
- Am consultat istoricul vrăjilor din zonă. Acum 15 ani a existat, mai la nord de aici, un regat întreg blestemat de o vrăjitoare. Vrăjitoarea a murit de mult dar toată lumea a uitat de bietul prinţ şi de supuşii lui aşa că nimeni nu a mai rupt vraja.
 - Noroc că am folosit sfera roz…altfel îi ştergeam de pe faţa pământului fără să ştim cine sunt de fapt.
 
Prinţul nu-şi mai putea lua ochii de la prinţesa Lila aşa că şi-a luat inima în dinţi şi a întrebat-o dacă îl iartă pentru toate neplăcerile şi dacă ar vrea să fie prieteni. Prinţesa Lila, cu obrajii îmbujoraţi, a primit bucuroasă scuzele şi l-a invitat să locuiască în ţinutul umbrit de munte şi să o ajute să menţină pacea pentru totdeauna.

Poveste cu strigoi:
Intamplari neobisnuite 




Nu va imaginati ca as fi trait cine stie ce experiente personale cu stafii. Dar totusi, am fost martorul catorva intamplari neobisnuite, unele dintre ele mai mult decat ciudate. Ele nu au facut decat sa-mi starneasca si mai mult curiozitatea. In continuare va voi relata cateva dintre ele.

 


Intr-o dupa-amiaza obisnuita de vara, calda, acum vreo 2 ani (deci aveam 21), stam tolanit pe o canapea in sufragerie, gandidu-ma la tot felul de nimicuri. Televizorul era stins, iar pe geamul deschis intrau in casa doar cateva sunete de claxoane si lumina soarelui. In camera se aflau o masa masiva de lemn plus 4 scaune. Dintre ele, unul singur era acoperit cu o husa de culoarea albastra, care atarna pe jumatate in aer. La un moment dat, brusc, jumatatea de husa care atarna incepe sa se balangane dintr-o parte in alta. Priveam inmarmurit, nestiind ce sa cred. Dupa cateva secunde, husa revine in pozitia initiala. Primul meu gand referitor la neobisnuita intamplare a fost existenta unui curent de aer ce a antrenat husa. Insa atmosfera era atat de linistita, temperatura constanta, afara nu adiea nici un vant cat de slab, iar nimeni nu deschisese sau inchisese vreo usa. Complet inexplicabil.

 


O alta intamplare, de aceasta data petrecuta in timpul noptii, acum aproximativ un an. M-am trezit pe la ora 2 dimineata, fara un motiv anume, dintr-o senzatie ciudata. Simteam ca ceva nu este in regula. In camera exista o lumina chioara venita de la un bec de pe strada. Ma uit la ceasul de pe perete si disting cat este ceasul. Ochii mi se inchideau de somn insa senzatia ciudata persista. Privirea imi este atrasa spre o usa ce dadea intr-un hol, insa nimic nu parea deosebit. Usa avea geamuri si prin ele puteam vedea in lungimea holului, pana spre usa de la intrare. Nimic nu parea anormal. Pun capul la loc pe perna, inchid ochii....si deodata, aud clanta usei cum incepe sa se zgaltie violent. Este o clanta de alama, ce face mult zgomot si cand este operata normal, insa acum se auzea ca si cum usa ar fi fost incuitata (nici vorba de asa ceva) si cineva ar fi tot incercat sa o deschida. Ma apuca groaza si tasnesc in in picioare jos din pat insa zgomotul inceteaza. Clanta usii nu se mai misca, totul parea normal. Aprind lumina, pe hol nu era nimeni, nici o miscare, nimic. Am adormit cu greu dupa aceasta intamplare.

 


Voi reveni in curand cu noi povestiri, mai am cateva experiente personale de relatat, precum si intamplari traite de alte persoane.
 
Si pentru intamplari paranormale iti dau un link cu mai multe povestiri:
http://lahan.wordpress.com/tag/povestiri-adevarate/ funda? :-))

Legiuitoarea · Answer

Bună.
Vezi ceva informații și pe www.elystar.ro
Pa, pa.

zuzuzic · Answer

Buna! Iti recomand "Vrajitoarea din Portobello", de Paulo Coelho. Aproape am terminat-o si e destul de interesanta! De fapt, iti recomand toate cartile de Paulo Coelho. E un scriitor genial ^_^

AcidBoy · Answer

Mss tuturor celor care mi-au raspuns :*

Anddii · Answer

Salut
Funda?
http://www.indiscret.ro/256/reportaj/8462/povestea-strigoiului-din-otesani-.html
http://www.acasatv.ro/emisiuni/la-povestiri-adevarate-povesti-de-groaza-cu-strigoi-si-duhuri-rele.html

Alex_Cata_1991 · Answer

Am fost in Argentina cu prietenii.Acolo erau semne ca ar exista fantome, am plecat sa investigam. Ajungem in dreptul unui covou si unul din noi a fost rapit.Mai mergem si gasim un bilet pe care scrie cu sange ca trebuie ca plecam ca altfel vom muri.Noi am fugit dar cand ne oprim din alergat 5 din noi disparusem.Am vrut sa plecam dar un monstru n-ea iesit in cale si din noi au mai ramas 2.

Elenutzaa_Ele_1999 · Answer

Pai, eu iti recomand serialelel Supernatural, Vampire Diares, True Blood. Cel mai mult mi-a placut insa Supernatural, are de toate! Iar daca vrei povesti :

1.
Era seara de halloween in orasul Caransebes, Anastasia si prietenii ei stateau la o banca din fata blocului si nu stiau ce sa faca. Plictiseala ii doborape rand. Deodata lui Alex ii vine o idee:
-Ce ar fi sa mergem în cimitir? Ce idioti stau acasa de Halloween, hai sa vedem ce e pe acolo.
Zis si facut, cei 4 prieteni au mers în cimitir. Acolo, au început sa se joace printre morminte. Se facu miezul nopti şi Violeta se duse pe mormantul unui om decedat acum 100 de ani. Se ascunse dupa el şi deodata simti o durere inexplicabila pe spate, nu baga in seama usturimea crezand ca e din cauza ca statea rezemata de o piatra de mormant plina de denivelar si poate faptul ca se misca o facea sa o sture. Ajunsera cu toti in mijlocul cimitirului unde era o cripta. Cei 4 se suisera pe ea si Violeta spuse:
-Florin, uitete ce am pe spate ca ma cam ustura. 
Florin ii ridicase bluza in spate si observase niste zgarieturi, ii spuse fetei si le aratasera si lui Alex si Anastasiei, dar toti au crezut ca s-a lovit ea cumva. Brusc, simtisera ca cineva le sufla in ceafa. Se intoarsera dar nu era nimeni. Pana la urma sarisera de pe cripta si isi amintisera ca Vio avea o oglinda la ea. O pusesera pe jos si invocasera spiritul Insangeratei Maria (Bloody Merry) Brusc, Anastasia se intoarse cu spatele si incepu sa planga spunand:
"Din tarana ne neastem in tarana vom ajunge, si voi la fel cu mine sunteti in bratele mortii"
Cand se intoarse ochi ei verzui devenisera negri dupa care, cu ajutorul unghilor ei lungi incepuse sa se zgarie singura pe fata pana la sange. Dupa care lesinase. Prieteni ei, speriati de moarte, se uitau in jur. Puteau sa jure ca sunt priviti. Alex o luase in brate pe Anastasia dupa care fugisera toti spre poarta cimitirului. Acolo, incercara s-o deschida dar nu reusira. S-au dus la zidurile din placi de beton si Dupa ce Florin si Violeta au trecut Alex a incercat s-o coboare pe Anastasia dupa care a iesit si el si au fugit cu toti la scena. Acolo, Incercara s-o trezeasca pe anastasia, cand reusira fata se uita confuza in jur si intrebase :
-Ce se intamplala? Ce aveti pe voi?
Cand auzisera aceste cuvinte isi scoasera telefoanele si cu ajutorul ecranului puteau sa vada ce au pe fata, zgarieturi si vatatai. Baieti isi dasera jos bluteele iar pe ei aveau urme de gheare, pe spate era scris cate 2 cuvinte. La alex "Muriti in" iar pe spatele lui Florin "Numele Mariei" Cu toti sau speriat cand si-au dat seama ca si fetele erau in aceiasi stare, in plus ele se simteau rau si incepura sa vomite. Cu toti leau dus la doctor care a spus ca nu e nimic grev si le-au trimis acasa. Acolo, totul era normal. Pana cand o pana de curent a intrerupt distractia celor 4 care incercau sa se inveseleasca cu niste muzica. Luminile se stingeau si se aprindeau si peste tot se auzeau sunete ciudate, gemete si strigate, erau ingrozitor de speriati. Brusc usa se deschise si totul se terminase, erau parinti Anastasiei care venisera acasa din oras. Cei 4 si-au jurat ca nu vor mai calca intr-un cimitir niciodata dar niciodata nu vor uita strania experienta.


2. Dintr-o data m-am trezit, in mijlocul noptii.Cred ca din cauza frigului, nu stiu sigur.Parca batea vant in camera.Patura nu mai era pe mine.Eram aproae gheata.Am vrut sa ma duc la baie.Am incercat sa ma ridic dar parca picioarele erau ingetate.

Am deschis usa si mergeam pe holul cel lung, mergeam continuu.Parca dintr-o data am observat ca mergeam prea incet.Nu aprinsesem lumin si in jurul meu era bezna.

Cand am ajuns in dreapta usii de la baie, am vazut ca acolo era lumin aprinsa.Am intrat. Ma uitam de jur imprejur si deodata ochii mi sa-u atintit spre cada.De felul mau sunt mai fricoasa dar atunci nu simteam nici o frica.M-am apropiat.Am vazut in cada o fata intinsa, intepenita. Avea capul intr-o parte, astflel incat eu nu ii puteam vedea fata si (acum nu imi vine sa cred de ceea ce am facut), m-am aplecat spre ea sa ii intorc fata.Parca semana foarte bine cu cineva dar nu imi dadeam seama cu cine.Am privit-o in ochi si parca incepea sa-si revina, atunci am simtit cea mai mare frica din lume,incremenisem,eram zapacita si tremuram toata, voiam sa fug iimediat.Dar cand am pus mana pe usa m-am adus aminte ca nu m-am spalat pe maini si m-am intors. Fata aceea nu mai era acolo, cred.Am deschis apa dar nu se auzea nici un zgomot, si atunci m-am dat seama ca nimic din ce se intamplase nu avuse nici un zgomot, pana atunci nu auzisem nici un sunet, Am privit in oglinda, dar nu vedeam nimic, nu ma vedeam nici pe mine.

M-am trezit brusc, era dimineata, nu intelegeam ce se intamplase.Cred ca tot ceea ce se intamplase a fost un vis.Dar mi-am dat sama cu cine semna fata aceea, cu mine. Oricum, ma durea gatul ingrozitor.

3.Deci eu stau pe strada cimitirului, de cimitir pana la varsta de 9 ani mi-a fost frica datorita acestui lucru. eram in fata portii la o verisoara de-a mea(ea are casa langa mine) si era seara, eram eu, sora mea, 2 vecini, verisoara mea, si tatal verisoarei mele. cand deodata sora mea s-a uitat catre cimitir si a vazut ca in cloportnita ( sper sa nu radeti de mine, nu stiu exact cum se scrie)era o umbra, ca silueta unui om, a unei persoane, care incerca sa "bata clopotul". atuncine-a spus si noua si tatal verisoarei mele si un vecin sau dus sa verifice, au spus ca deoarece este seara se vede umbra si probabil este un om beat. cand au intrat pe poarta nu avea cum sa se dea jos daca era om si sa mai si plece fara sa il vada. deci tot se vedea umbra cand au ajuns la poarta, si deodata cand sau uitaat "umbra" disparuse, cand au venit inapoi aveau fata galbena! nu ne-au spus ce au vazut si au intrat in casa. 


si acum as vrea sa-ti scriu ceea ce i s-a povestit surorii mele la scoala.

intr-o ora de logic porfesoara sa le-a povestit cum cumnatul sau a plecat spre masina seara, deoarece fusese la o ruda, si ca sa ajunga la locul unde-si parcase masina trebuia sa treaca prin fata unui cimitir. si cand a trecut pe acolo a iesit din cimitir... pisicuta. si a luat-o, pentru. ca ii placeau animalele si nu stiu ce. pe drum tot timpul ii spunea "pis pis, piselu' lu' tata" si a observat la un moment dat ca de cate ori ii spunea asa psica se ingreuna, si pentru. a verifica daca constatarea sa este adevarata, a mai spus o data insa cu multa frica ( intelegi tu, sper ) si pisica sa ntors cu capul si a spus, ei na pis pis piselu' lu' tata. dupa care omul a fugit repede catre masina, dupa ce a aruncat pisica, logic


sau tot intr-o ora li s-a povesit ca erau o data doi miri care se pregateau sa mearga catre nunta cu misani. si au facut accident, in urma acestu iaccident miresa a decedat. aceasta a fost inmormantata in rochie d mireasa. si dupa ce au trecut cativa ani "mirele" isi gasise o altafata isi pusera in gand sa se casatoreasca. mergand pe celasi drum cu masina caatre nunta, cand au trecut in acelasi loc, fosta "mireasa" a aparut pe bancheta din spate a masinii si a provocat una accident. baiatul de frica si-a pus "crucea" pe cacare o purta la gat in gura.a murit el de data aceasta, insa crucea din gura nu a mai mers scoasa:-S. si se spune ca daca te duci inn acel cimitir intr-o zi, cuu numar fara sot, adica cu data de numar impar. mireasa merge prin cimitir, ma rog stafia sa:-@, si daca o vezi dispari fara nici o explcatie. se sp ca asa au disparum doi oameni :-@




sau se mai spune ca la un pod, la miezul noptii este o mireasa care apare si te striga pe nuem, iar daca ii raspunzi mori asa, brusc, deodata. se spune ca era o data un baiat, normal, care din intamplare la prins miezul noptii la acel pod cand o vede pe acea mireasa care il striga pe nume. cand a auzit-o a fugit si le-a spus prietenilor sai. si ua hotarat sa mai mearga in urmatoare seara deoarece nu-l credeau. atunci li s-a confirmat si au patit acelasi lucru. insa un biat care era in stare de ebrietate a raspuns si a decedat asa, fara motiv.

4.as vrea sa iti mai spun inca ceva ce i s-a povvestit surorii mele la ora de religie.


tatal porfesorului ei de religie este vanator, su le-a povesti ca o data s-a dus in cimitir pentru. a vana nu stiu ce fel de pasari. si a luat pe el un halat alb pentru. a nu speria pasarile. vazand pe drum un om care era in stare de erbietate acesta i-a facut semn cu mana t. al anunta ca el esta si sa nu se sperie si sa-i sperie pasarile/. insa i s-a agatat halatul in niste crengi si cat timp se chinuia sa il "scoata" betivul l-a vazut si s-a speriat creznd ca este strigoi. vanatorul a lesiant datorita tipetelor si omul care era in stare de ebrietate a fugit. a2a zi a sp oamenilor de la el din sat ca a vazut dstrigoi in cimitir si nu stiu ce:-@


o data am visat ca ma mutasem intr-o casa noua mama si tata mi-a spus sa raman acasa pana vin ei de la magazin. atunci nu zugravisem. cand m-am uitat pe pereti erau scrise urmatoarele: plecati sunteti in pericol! ce noroc ca atunci aveam langa mine o galeata cu vopsea. am dat cu pensula inmuiata in vopsea, pe perete, dar si daca dadeam milioane de straturi scrisul tot ramanea. am plecat imediat. am mers in pod si acolo am vazut o persoana care manca ceva. m-am apropiat ca sa vad ce. manca o bucata de carne cruda cu sange. cand m-am apropiat sa vad chipul s-a strambat la mine. avea dintii ascutiti (am presupus ca este un canibal) cand i-am chemat pe mama si pe tata ramasera numai niste urme de sange.

5. Lacul Blestemat
Se spune ca intr-un sat indeparta, nu cu multa lume, locuia o familie care avea 3 fete si 2 baieti. Pe timpul verii ei plecau sa faca baie intr-un iaz din apropierea casei lor, nimic neobisnuit. Intr-o zi de vara, calduroasa doua dintre fete pleaca sa se scalde in acel iaz. Intra prima, cu apa pana la stomac, iar cealalta pana la genuchi. Dintr-o data o forta supranaturala o trage pe fata la fundul iazului, sora ei se sperie si iese pe mal plecand dupa ajutoare. La intoarcerea ei, impreuna cu inca 3 cetateni, o vede pe sora ei la mijlocul iazului care statea cu fata spre ea, si facand cu mana, ca si cum ar vedea-o pentru ultima data, iar la scurt timp fata dispare pur si simplu.

Dupa o periodata de timp doi dintre fratii fetelor, vin sa faca si ei o baie, dar acum dispar amandoi! Familia disperata cheama un preot sa sfinteasca iazul. Un preo apare si incepe sa vorbesca, la scur timp o pata rosie se formeaza in mijlocul apei, si o voce infricosatoare ii spune sa plece. Preotul speriat pleaca.

A doua zi acesta se intoarce impreuna cu inca 5 preoti si incearca sa sfinteasca iazul. La fel k si data trecuta pata rosie se formeaza si le spune aceeasi chestie, dar acestia refuza sa plece si continue sa vorbeasca.
In acel moment un stalp inalt, parca fara sfarsit se inalta din mijlocul apei, iar acel stalp avea multi colti, iar in fiecare colt erau infite toate persoanele care sau scaldat in acel iaz, iar o voce le spune: Daca continuati sa mai sfintiti apa veti ajunge si voi k restul dupa acest stalp.

De aici in colo nimeni nu stie ce s-a intamplat, toti locuitori acelui sat au disparut, fara nici o urma. Acel sat a fost ingradit cu sarma ghimpata pentru ca nimeni sa nu mai intre acolo. Au trecut cativa ani, si doi turisti sot si sotie au indraznit sa intre in acel sat, chiar daca afara era o pancarda care spunea ca nimeni nu are voie inauntru.

Dar cei doi nu iau in seama pancarda crezand k e o gluma si intra in sat.
Nimic anormal au stat acolo ceva timp, s-au plimbat au facut poze dar cand au iesit au realizat ca amandoi nu mai puteau sa vorbeasca si sa auda, au ramas muti pentru toata viata lor.Si nici in momentul de fata nu se stie unde este acel sat!

Daca mai vrei si alte povesti : http://spectrul-realitatii.blogspot.ro/

Funda?