După părerea voastră și d.p.d.v legal, care este mai culpabil de o faptă: autorul moral sau autorul care săvârșește fapta în sine?
P.S: E doar o simplă curiozitate.
Legal sunt la fel de vinovati, avand in vedere prevederile Codului penal, citez:
"Art.49. Pedeapsa în cazul participanților
Coautorul, instigatorul și complicele la o infracțiune săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține seama de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de dispozițiile art. 74."
Răspunde
Răspunde
Se pare ca n-ai citit decat primul rand din prevederea legala citata. Vezi mai departe: "se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor."
Autor este faptuitorul.
Ordonare:
După relevanţă
Instigatorul și autorul răspund în aceleași limite, dar se ține cont de contribuția fiecăruia când se alege pedeapsa.
Răspunde
Amândoi. Autorul moral este vinovat fiindca face acest lucru cu buna știința, autorul care chiar face fapta e la fel de vinovat fiindca se putea opri la timp dar a ales să nu o facă. Din punct de vedere legal cred ca autorul care chiar face fapta e considerat mai vinovat.
Legal cel care a comis-o
autorul moral e pedepsit numai daca e complice, sau se poate dovedi ca a instigat, chestie care uneori nu e prea usor
Pe amândoi i-aș băga la zdup.
În funcție de context, cel care săvârșește fapta, fiind ușor influențabil ori la strânsoare (o persoană amărâtă, ajunsă la limita disperării, comite un jaf ca să poată să achite costul spitalizării unui persoane dragi => scenariu ipotetic, bineînțeles), e mic în ochii mei, dar și mai mic e creierul acțiunii care se folosește de influență și exploatează un om aflat în impas, care poate nici nu are capacitatea să judece cum trebuie. Țin să menționez că diferența de nimicnicie nu e una foarte mare. Aș disprețui puternic ambii făptași, dar ar apărea acel "uite și tu... ce înseamnă anturajul și prostia". Până la urmă, fiecare e responsabil pentru faptele sale.
Poate altceva ar fi dacă autorul moral s-ar folosi de o persoană fără țigle pe casă, un nebun, ca să nu-și murdărească mâinile. În acest caz, omul în cauză nu e nimic altceva decât o unealtă, care, întâmplător și complet convenabil, e însuflețită și poate fi adus într-o sală de judecată.
Aici deja e altă mâncare de pește. Unul la ospiciu, celălalt la zdup. [De menționat: am în minte comiterea unui furt. În caz de crimă, ambele îmi par bune de internare.]
-
anonim_4396 întreabă:
10 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
