Credeti in DUMNEZEU? Ati patit ceva rau daca nu ati crezut? adica, eu intr-un timp chiar nu credeam in el, si mi-am dat apoi seama ca exista. Voi ce credeti . Ati avut ceva experiente .


P. S.- De ce acum toti de la T/A s'au mutat aici?

Nu cred în Dumnezeu și decând am încetat să cred numai lucruri bune mi s-au întâmplat, ce coincidență, poate este din cauză că în loc să stau prin biserici să mă rog face ceva să-mi îmbunătățresc situația și să mă simt bine, are logică, nu?!

P.S. Poi există altă categorie cu întrebări mai stupide sau buen de făcut caterincă decât asta? Întrece și dragoste și sex.

Eu nu cred si pana acum n-am patit nimic.
Acum de ce crezi? Ce ti s-a intamplat?

P.S: nu stiu.

Gabriella
Chestia asta se poate contrazice super usor.

@addda:
Tocmai pentru ca nu crezi, nu ti s-a intimplat nimic. Daca ai crede ca eu exist, ca pot fi un bun prieten al tau, si ca as putea sa te ajut in multe chestii, si daca eu ti-as face o propunere sa ne intalnim, credinta ta te-ar face sa te misti incit sa ti se intimple ceva - sa ma cunosti pe mine si astfel sa fi ajutata in multe privinte. Dar daca nu crezi, daca crezi ca sunt un om incapabil de a face ceva, sa zicem un tip care e handicapat si poate doar in fata calculatorului sa stea si sa tasteze, normal ca nu se va intimpla nimic. De aceea nu ti s-a intimplat nimic.
E trist cind cei ce cred incearca sa impuna credinta lor si celorlalti. Normal ar fi ca fiecare sa caute, sa descopere adevarul nu sa le fie impus. Pacat ca acea invatatoare a ta nu a stiut sa va arate si celelalte obiective de la care puteati invata ceva.
Si religia nu e pentru a amagi, dimpotriva, e pentru a-ti deschide mintea. Pentru a-ti reda libertatea de gindire. De aceea se temeau atit de mult comunistii de credinciosi. Credinciosii (cei adevarati, nu cei inchistati in vreo religie) nu pot fi manipulati, nu pot fi "tipizati", asa cum doreau comunistii sa faca cu toti oamenii. Credinta adevarata te deschide nu te amageste sau manipuleaza. Ca sunt si asemenea cazuri in lume, e trist, si nu aceasta e realitatea cu privire la credinta. Sunt doar falsuri.

Sincer de cand nu mai cred in dumnezeu, n-am mai trecut prin blocuri operatorii, foarte rar pe la spital, nu ma simt vinovat pentru ca nu-mi fac rugaciuni sau ca nu ma duc in casa domnului, nu ma duc sa spun popii cand dau din b.u.c.i., nu ma simt vinovat daca servesc un pahar de bere sau daca vorbesc despre posibilitatea existentei altor zei.
In concluzie, de cand l-am scos din capul meu pe dumnezeu am inceput sa vad lucrurile mult mai obiectiv de cat o faceam inainte, gandesc fara restrictii si n-am amenintarea iadului in mintea mea.

Gabriella, chestia asta a fost demontata cu mult timp in urma aici pe TPU

Nu, nu cred în nici un zeu, deşi m-am născut într-o familie de creştini. Viaţa mea nu s-a schimbat cu nimic de când mi-am convertit religia, la biserică oricum nu mergeam şi nu mă interesa în general religia. Nu mi-a luat mult să-mi dau seama că sunt doar prostii.
Probabil cei de la T/A s-au mutat aici pentru că categoria asta e la fel de amuzantă, poate chiar mai amuzantă.

@Gabriella - Şi asta a dovedit că dumnezeu există, va să zică.

MAGISTRAL !
O demonstratie din anul 1921 - Dumnezeu vs. Stiinta
ACEASTA DEMONSTRATIE A FOST FACUTA IN ANUL 1921...
DUPA ACEEA AU APARUT SI ALTE DEMONSTRATII... DAR ASTA RAMANE IN ISTORIE





Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…

- Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare

- Esti crestin, nu-i asa, fiule?
- Da dle, spune studentul
- Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun.
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pentru tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
- Da, dle. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
- El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Iisus sa-l vindece. Cum de Iisus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
- Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
- Pai…, da, spune studentul
- Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare:
- Nu
- De unde vine Satana?
Studentul ezita.
- De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
- Da, dle.
- Raul e peste tot, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
- Da
- Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
- Exista pe lume boli, imoralitate, ura, uratenie, toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Iisus Hristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
- Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pentru a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Iisus?
- Nu, dle. Nu L-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Iisus al tau?
- Nu, dle, nu l-am auzit.
- L-ai simtit vreodata pe Iisus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Iisus sau a lui Dumnezeu?
- Nu, dle, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
- Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pentru o clipa, inainte de a punesi el o intrebare.
- Dle profesor, exista caldura?
- Da
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit "frig". Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig.
Daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut ( -458 F ) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
- Dar intunericul, profesore, exista intunericul?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
- Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
- Gresite? Poti explica in ce fel?
- Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul ; un semestru foarte bun, intr-adevar.
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa.
- E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras.
- E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, testabile si demonstrabile, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca creierul dvs. nu exista. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde.
- Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu…...
- Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul.
- Acum, dle, exista raul?
- Acum nesigur, profesorul raspunde:
- Sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat:
- Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina .
Profesorul s-a asezat...



Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta prietenilor si familiei, cu titlul "Dumnezeu vs. Stiinta"

PS: Studentul era Albert EinsteinAlbert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. Stiinta in 1921….

Cred.

Sincer... eu nu cred si nici nu mi s-a intamplat nimic.
Cand eram copil parintii mei nu imi spuneau ca trebuie sa cred, etc etc, nu-mi spuneau nimic.
Cand am ajuns la ciclul primar, am avut o invatatoare care a incercat sa ne faca sa credem cu forta in Dumnezeu. Stateam tot timpul la slujbe, ne tinea numai in genunchi, toate cantecele pe care le faceam erau cel putin 90% despre isus si dumnezeu, iar in excursii opream din metru in metru la fiecare biserica si stateam o gramada, iar la obiectivele istorice, sau uimitoare (care nu erau de natura religioasa) stateam mult mai putin. Cred ca se trage usor concluzia de aici...
Nu stiu ce cred altii, dar eu zic ca religia e menita pentru a amagi, pentru a-ti mai da o urma de speranta oamenilor slabi.
Ps - cred ca cei de la T/A s+au mutat aici pentru ca e o categorie noua si li s-o fi parand amuzanta.

Nu cred, m-i se pare o porcarie faza asta cu Dumnezeu.

Eu cred.

Dar nu prea cred in religii, in crestinism, iudaism, islamism, etc.

Daca religiile ar fi fost atat de sanatoase ele nu ar fi generat conflicte intre oameni, nici diferente intre ei ci doar acceptare, intelegere si iubire.

Dumnezeu este ceva ce exista pretutindeni, o energie. E bine sa crezi in Dumnezeu pentru ca tot timpul vei avea pe cineva / ceva de sprijin atunci cand ti-e greu.

Eu cred intr-un Dumnezeu care exista tot timpul, oriunde si in orice.

O carte care m-a ajuta sa inteleg anumite lucruri despre Dumnezeu este aceasta: http://castigatimp.com/recenzie-cartea-pentru-barbati-osho/

O intrebare pentru cei care nu cred:
Cum va explicati voi formarea Universului daca nu credeti in Dumnezeu?

Albert Einstein era ateu apropo ai fost in clasa aia cand a vorbit cu profesrul? cum puteti fi asa creduli

Mady da cum explici tu cele 200 de miliarde de stele doar din galaxia noastra fara planete si meteoritii? cum explici ca o finta a creat toate fintele tot ei viu pe pamant poti sasi explici macar stinta explica daca vrei so intelegi

Nu