Dupa ce mori poti sa fii iertat de Dumnezeu pentru pacatele facute cand traiai? Vreau raspuns doar de la crestini nu si de la atei ex:Nu exista Dumnezeu, sau Cum sa te ierte cineva care nu exista, etc.

Nu.Dupa moarte este prea tarziu.Cat esti in viata trebuie sa primesti iertarea de pacate.,, Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei";

Nu, fiindca plata pacatului este moartea:dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru.

E ceva destul de riscant...
Prin rugaciunile celor dupa pamant, prin milostenia data de ei pentru cel care a murit, prin pomeni, prin rugaciunile "de foc ce se ridica la cer din biserici", un om care a ajuns in iad, poate sa ajunga mai apoi in rai... Un exemplu il avem in Vietile Sfintilor, cand Sf Grigorie (sper sa nu ma insel) se roaga pentru Traian (din nou, sper sa nu ma insel si sa nu incurc personajele istorice), si dupa o perioada i se arata Maica DOmnului spunandu-i ca Traian a fost iertat, dar sa nu se mai roage pentru pagani.

O sa te ierte >)))

Iti las aici o povestioara si ai sa tragi singura concluziile :


O femeie facuse un pacat de moarte si nu indraznea de rusine, sa-l marturiseasca. Facea insa fapte bune, mereu, ca: milostenii, postea, se ruga, priveghea, se spovedea de celelalte pacate si se impartasea cu Sfintele Taine, rugandu-se lui Dumnezeu cu lacrimi ca sa-i ierte pacatul cel mare pe care-l facuse si-l tinea ascuns. Iata ca a cazut intr-o boala grea si nici atunci nu si-a marturisit pacatul cel mare, ci plangand s-a impartasit cu dumnezeiestile taine si asa a murit.
Dupa multe zile, o fata a ei se ruga cu credinta in camera si deodata a simtit un miros nespus de greu si nu stia de unde vine. Privind intr-o parte a camerei, vede stand deasupra patului o umbra urata si infricosata. Ea a cazut jos si a inceput sa strige pe Dumnezeu si Maica Domnului in ajutor. Atunci i-a venit glas de la acea umbra, zicandu-i:,,Nu te teme, fiica mea, eu sunt nenorocita ta mama. Fata ii spune:,,Cum este cu putinta, maica mea, sa vii cu acest miros atat de urat, tu care erai atat de buna si plina de fapte frumoase?! Ea a raspuns:,,Adu-ti aminte, fiica mea, ca ti-am spus eu odata ca am facut un pacat mare, de moarte, si nu l-am spovedit la preot fiindu-mi rusine; pentru acest pacat ma chinuiesc nespus de mult!
"Dar celelalte fapte bune zise fata nu ti-au folosit, mama?,, Nu mi-au folosit cu nimic, raspunse femeia pentru ca eu am ascuns pacatul. Fata ii zise:,, Dar acum pot sa te ajut eu cu slujbe, sarindare, liturghii si milostenii, ca sa capeti iertare mama? Aceasta ii raspunse:,, Nu mai este pocainta in iad, fiica mea; cat am avut vreme nu m-am indreptat, iar acum nu-mi mai foloseste la nimic. Indata ce m-am despartit de trup m-au rapit viclenii diavoli si m-au dus la judecata lui Hristos unde mi s-a spus cu glas infricosat, de tunet: Du-te de la Mine, blestemato, in gheena cea nesfarsita. Deodata m-am pomenit in fundul iadului. Asadar, nu mai este mila pentru mine; ci doar am fost slobozita ca sa-ti spun tie sa propovaduiesti la toti si sa nu mai pacatuiasca si altii ca mine. Spune si fratelui tau sa-si indrepte viata, sa se lase de toate impodobirile lumesti, sa nu se mai duca la distractii, caci aici in iad sunt multe femei si multi oameni care se chinuiesc pentru multe pacate de acestea.
Fata a intrebat-o mai departe si altele, dar ea nu i-a mai spus nimic, spunandu-i ca nu are voie sa-i zica mai multe. S-a stins apoi ca fumul si a ramas in urma ei un miros atat de greu, incat nimeni nu mai putea intra in camera aceea. A trebuit sa-si faca patul in alta parte, unde a zacut bolnava multe zile de frica acestei vedenii. A chemat apoi duhovnicul si i-a spus toate cate a vazut si le-au si scris intr-o carte, ca sa citeasca toti si nimeni sa nu se mai insele si din cauza rusinii sa nu se spovedeasca.

Ai o viata la dispozitie sa primesti iertare, insa cand mori frate, esth mort...suflarea ta de viata mere sus, iar trupul supus putrezirii in pamant...
Sanatate

Pai un ateu iti poate raspunde mai rational la aceasta intrebare pentru ca ateii nu asteapta mantuire vescnica.
Daca te iei dupa cei credinciosi, ai sansa sa auzi o interpetare optimista a lor faca de drumul catre mantuire.
si, fata de ce am zis mai sus, ateii(doar cei care se incadreaza la categoria de "sceptic" pentru ca nu toti ateii gandesc) chiar s-au documentat, fata de crestini care(majoritatea) interpreteaza cum vor ei ce scrie in biblie(asta e mai rar) sau ce zice popa la biserica.


si raspuns la intrebarea ta:
NU! pentru ca atat cat esti in viata ai posibilitatea sa te mantuiesti. odata ce "sufletul tau" a "parasit corpul"...e ca si cum ai fi dat foaia la un examen... daca ai facut bine, treci! daca nu, ramai repetent! in cazul asta, ajungi in iad.

In primul rand trebuie sa stim ca Dumnezeu este drept. El nu putea sterge cu buretele pur si simplu pacatele noastre. Pentru a le ierta a ales solutia jertfei Mantuitorului. "Plata pacatului este moartea dar darul fara de plata a lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru". (Romani 6:23).

Ce trebuie sa facem pentru a fi iertati? Sa acceptam acest dar, prin credinta. "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3:16)

Biblia ne invata ca dupa moarte omul este chemat la judecata. "oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata"(Evrei 9:27). Pilda lui Isus cu Lazar si omul bogat (Luca 16:19-26) ne ofera la randu-i aceeasi concluzie(vezi versetul 26). Prin urmare, raspunsul la intrebarea ta este NU. Dumnezeu a randuit ca in timpul vietii noastre pe pamant sa acceptam iertarea de la El - acesta fiind si locul in care omul s-a razvratit.

Salut. Pentru a primi iertare trebuie întreprinse anumite acţiuni.
1. Să ne recunoaştem păcatul.
2. Să ne căim de el.
3. Să ne rugăm pentru iertare.
4. Să depunem eforturi pentru a nu-l mai repeta.
Logic, doar dacă eşti în viaţă poţi întreprinde aceşti paşi pentru a repara greşeala. Dar nu aş fi categoric că dacă cineva moare fără a reuşi să repare o anumită greşeală, nu va primi iertare. Şi asta deoarece Dumnezeu vede inima şi discerne intenţiile ei. Astfel, el îşi poate da seamă care a fost atitudinea celui ce a păcătuit, chiar dacă acesta nu a reuşit să ia măsuri pentru a fi iertat.

PS: În general cred că în ce ţine de felul cum judecă Dumnezeu, sau cum va judeca, este nerezonalib ca să ne pronunţăm categoric. Asta pentru că Dumnezeu ţine cont de lucruri (ceea ce e în inimă) care noi de cele mai multe ori suntem incapabili să le aflăm.

Scrie de 2 ori in biblie ca dumnezeu iarta absolut orice pacat cu exceptia negarii sfantului duh, cine neaga sfantul duh va arde pe veci in flacarile iadului in traducere un crestin criminal ajunge in rai un om bun ateu ajunge in iad

Avem o singura viata in care trebuie sa ne spovedim(marturisim) pacatele si mai ales sa ne indreptam inainte sa ajungem la Judecata de apoi.

Dumnezeu este ca si tatal tau pe pamant pe care il ai.Gandeste exact la aceleasi principii.

Desigur ca te iarta, daca in viata ai fost un om moral, bun, te-ai ferit de pacate, credincios, ai tinut post, te-ai marturisit (spovedit), te-ai Impartasit cu Trupul si Sangele Lui, iar desigur dupa tine, ai avut urmasi carora fiind bun cu ei, ti-au dus pomenirea mai departe.

O sa iti da un exemplu. Un om care este iertat, insa la batranete isi scoate o carte, sa zicem una filosofica, cu niste gandiri rele, in viata nu i-a citit-o nimeni, insa dupa ce moare o sa fie un best-seller care de fapt ii indruma si pe ceilalti sa faca fapte rele, sa isi schimbe comportamentul etc, iar urmasii isi aduc aminte de el ca un om rau, nu ii mai fac parastas, nu isi mai aduc aminte de el. Deci poate continua verdictul final pana la Judecata de Apoi.
Un altl exemplu, rugaciunile celor apropiati si credinta, poate sa Il indemne pe Dumnezeu sa il ierte daca vede ca a gresit iar lumea a tinut la el, iar daca nu mai are niciun urmas ca il mai iubeste.

In alte religii se zice ca vei sta in iad pana cand sufletul va fi purificat, adica vei suferi pentru fiecare pacat neiertat, iar apoi vei putea merge in rai.

Daca iti pare rau de pacatele pe care le-ai facut si nu le mai repeti si il rogi pe Dumnezeu sa te ierte vei fi iertat.

Trebuie sa te ierte cat timp esti aicea pe pamant.
Trebuie sa intri mantuit in viata care vine, mantuit inseamna sa ti se stearga pacatele, si sa ramai numai cu faptele bune, daca intri si cu pacate la judecata Dumnezeu te va judeca drept, si el zice ca numai cei ''curati'' vor intra in imparatia lui.
Adica trebuie sa intri in viata urmatoare cu faptele rele sterse si doar cu cele bune, deaorece Dumnezeu nu te va judeca pentru faptele tale bune nu, si doar pentru cele rele, si avand fapte rele, n-o sa te primeasca probabil, ca nu ar fi corect pentru cei care au fost pocaiti toata viata lor, deci trebuie sa fi iertat aici pe pamanat si iertarea vine prin pocainta.

Da te iarta Dumnezeu daca ai incercat de la ultima spovedanie sa te abtii de la pacate. Chiar daca mai cazi pana in clipa mortii te va ierta. (bineinteles sa nu fie pacate capitale ). Fericit e cel ce moare dupa ce se spovedeste si impartaseste.

Roagate cat mai traiesti caci in ceruri vei fii iertat

Nu exista Dumnezeu.Cum sa te ierte cineva care nu exista?
funda?