Se da urmatoarea situatie:
Un om spune despre el insusi ca nu este crestin. Motivul pentru care spune asta este ca, in sinea lui, considera ca nu a facut suficient de multe fapte bune ca sa ajunga la stadiul de credincios.
Din punctul de vedere al bibliei, acest om este sau nu este smerit?
Ordonare:
După relevanţă
La stadiul de credincios nu se akunge prin foarte multe fapte bune(" toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita" Isaia 64:6) ci prin recunoasterea pacatelor noastre si prin acceptatea prin credinta a sacrificiului Mantuitorului Hristos in locul nostru, pentru a fi curatiti de pacate: : A venit la ai Sai( la evrei) dar ai Sai nu L - au primit.Dar tuturor celor ce L -au primit, adica celor ce CRED IN NUMELE LUI, LE-A DAT DREPTUL SA SE FACA COPII AI LUI DUMNEZEU, nascuti nu din sange( pentru ca parintii ar fi crestini) nici din voia firii lor( prin eferturi proprii) nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu." Ioan 1: 11-13
Nu e smerenie, e o aroganta sa crezi ca daca vei face multe fapte bune vei merita ca Dumnezeu va zice ca meriti statutul de crestin.
RăspundeEste suficient sa crezi ca Iisus a existat si sa iti recunosti pacatele pentru a fi credincios? Chiar daca comiti cele mai nasoale fapte si nu dai niciun semn ca te-ai schimba esti tot credincios? Asta doar pentru ca iti recunosti pacatele si, poate, pe moment, iti pare rau?
Răspunde
E smerenie sa recunosti ca pentru a-ti indrepta viata ai nevoie de prezenta Mantuitirului Hristos.A fi credincîos crestin inseamna a alege sa ii apartii Lui:: Daca martirisesti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn(Stapan ) si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu( Tatal)L-a inviat din morti, vei fi mantuit.Caci prin CREDINTA DIN INIMA se primeste neprihanirea( statutul de a fi considerat fara pacat) si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire -Romani 10:9).A te darui lui Dumneze e ca un fel de casatorie cu El.Si in cadrul casatoriei umane daca cineva ar zice ca nu se va casatori decat cand va fi sigur ca va fi un partener de casatorie foarte bun, poate sa astepte mult si bine.
Cand intrlegi dragostea mantuitorului Hristos, ca ceea ce a facut El e ca si cum cineva s-ar fi pus in fata ta dupa ce cineva a tras un glont in directia ta si astfel ti-a salvat viata, si intelegi ca principiile, poruncile lui reflecta dragostea si bunatatea Lui si ascultatea de ele garanteaza funcionarea noastra optima, modul de viata care ne aduce fericire si te daruiesti Lui, vrei sa devii mireasa Lui, are loc in sufetul si in duhul omului o scimbare profunda, devii altcineva, Spiritul Sau Sfant vine sa locuiasca i duhul nostru si ne transforma gandirea, prioritatile, cum vedem viata.Din recunostinta ca te-a mantuit si adoptat te stradui sa eviti faptele nasoale si sa faci faote care stii ca ii aduc bucurie, constient ca ai devenit liber si nu mai esti robul lacomiei, egoismului, neiertarii etc
Deci pot sa fac cate crime vreau, dar sa cred in Jesus?
Din cate stiu eu, daca te spovedesti si te impartasesti esti iertat. Trebuie doar sa gasesti un preot care sa vrea sa te impartaseasca, ca poate unii o sa iti dea oprire de la impartasanie pentru o anumita perioada de timp daca ai facut multe crime.
Dar, s-ar putea sa fie nevoie sa mergi la inchisoare si sa iti ispasesti pedeapsa inainte de a te impartasi.
Deci popa iarta pacate? Parca era Barbosul, nu?
Preotul este un intermediar intre tine si Dumnezeu. Nu poti fi iertat fara sa se implice si preotul.
E pe naiba. Vrei sa zici ca Barbosul are nevoie de intermediari? Vezi ca sar cu Faptele Apostolilor 17:24-25
Eu asa stiam. Poti sa sari.
Pai pavel era cosmarul crestinilor
Macar omul ala a fost sincer,nu exista crestini doar cu numele,daca ar exista nu ar exista saracia,biserica crestina de ce nu iti doneaza averea celor din africa, cum spunea iisus,nici un bogat nu va merge in imparatia mea,dar religile din ziua de azi sunt organizati mafioate cate nu au legatura cu ce scrie in biblie, targuri in biserica, preoti lacomi, avari, pedofili
Din punctul meu de vedere, credincioși sunt cei care au convingerea că există o divinitate "acolo sus". Indiferent de faptele lor.
Dpdv creștin, păcătoși sunt toți oamenii, indiferent de religie și faptele lor.
Uh-
Cand un om spune ca nu este credincios, nu e din cauza asta, crede-ma. Credinta nu are absolut nici o legatura cu a face fapte bune sau rele. Fix numele de "credinta" de la sine spune ce inseamna, adica sa crezi. Poti sa crezi intr-o divinitate si sa faci fapte rele sau sa nu crezi si sa faci fapte bune. Nu e ceva obligatoriu ca daca esti credincios automat esti o persoana care face fapte bune, sau vice versa.
Ca si exemplu, pot sa ma dau pe mine. Eu NU sunt credincios, nu cred intr-o divinitate, dar am facut mult mai multe fapte bune decat anumiti oamnei care se considera credinciosi, care tin post, care se duc la biserica, care se roaga, care pupa cruci, etc.
Am dat un exemplu de situatie in care un om spune despre el insusi ca nu este crestin din cauza ca este de parere ca nu este demn sa se numeasca crestin.
Intrebam ce ar spune biblia despre comportamentul si gandirea lui, nu cum le-ai percepe tu.
Ma refeream doar la credinta religioasa, asa cum este vazuta ea din punctul de vedere al bibliei. Nu ma refeream la alte tipuri de credinta.
Oricine poate face fapte bune. Nu stiu cum ai inteles tu ca as fi zis ca ateii nu pot face fapte bune. N-am spus niciodata asta. Doar am intrebat ce spune biblia despre un om care se poarta asa cum am descris eu.
"Intrebam ce ar spune biblia despre comportamentul si gandirea lui"
Biblia nu ar spune nimic, pentru ca este o carte. Cartile nu vorbesc.
"Nu stiu cum ai inteles tu ca as fi zis ca ateii nu pot face fapte bune. N-am spus niciodata asta."
Iar eu nu am spus niciodata ca tu ai spus ca ateii nu fac fapte bune. Am spus eu asta? Daca citesti ce am scris, o sa vezi ca nici macar nu am mentionat cuvantul ateu. Nici macar o singura data.
Bine, atunci ce ar spune biserica, daca nu neaparat biblia.
"Eu NU sunt credincios, nu cred intr-o divinitate, dar am facut mult mai multe fapte bune decat anumiti oamnei care se considera credinciosi, care tin post, care se duc la biserica, care se roaga, care pupa cruci, etc."
La partea asta m-am referit cand am zis despre faza cu ateii. Cand spui "nu cred intr-o divinitate" atunci nu inseamna ca spui despre tine ca esti ateu?
Biserica e o cladire, cladirile nu vorbesc.
"Cand spui "nu cred intr-o divinitate" atunci nu inseamna ca spui despre tine ca esti ateu?"
Nu, pentru ca a nu crede intr-o divinitate nu inseamna a fi ateu. Ateismul e ceva, lipsa credintei intr-o divinitate e cu totul altceva. Eu pur si simplu nu ma identific cu nici un fel de religie, si nu venerez nici un fel de zeu, si nu cred in existenta unui zeu, dar asta nu ma face ateu, pentru ca o persoana atee considera ca nu exista nimic dupa moarte, dar eu nu sunt de acord cu asta, eu cred in reincarnare, de aia nu ma identific ca si ateu, dar nici religios nu sunt.
Fapte bune nu fac numai oamenii credincioși. Acel om poate face suficient de multe fapte bune și tot necredincios să fie.
Un om e credincios, atunci când acceptă ca fiind adevărate anumite afirmații în lipsa dovezilor. Dacă există dovezi, atunci vorbim de știință, nu de credință. Un zeu atotputernic nu are nevoie de credință, pentru că poate face orice, deci poate produce dovezi și se ajunge la știință, nu la credință. Doar un om mincinos are nevoie de credința naivului în lipsa dovezilor pentru a-l putea înșela pe naiv. Un om mincinos nu se sfiește să ceară credința în numele unui personaj imaginar cum e Dumnezeu, pentru că dacă ar cere credința în nume propriu, nu l-ar crede nimeni. De aceea, credința în Dumnezeu e doar credința în omul mincinos, pentru că zeul nu există și nu ar avea nevoie de nimic de la om. În schimb, omul mincinos există și are nevoie de cât mai mulți oameni naivi și creduli care să-i asigure o viață bună.
Un om care crede în Dumnezeu, indiferent de faptele pe care le face acest om, garantat este un credincios, pentru că zeul fiind inexistent, numai credința poate da acelui om impresia că Dumnezeu e real.
Dacă acel om asociază faptele bune cu credința în Dumnezeu și consideră că nu a făcut suficient de multe fapte bune pentru a fi considerat un bun credincios, atunci se poate spune că e smerit, pentru că e supus dogmelor și preceptelor religioase și dorește să facă mai mult, de frică și din dorința de mai bine și de a fi răsplătit de personajul atotputernic și invizibil din poveste.
Mi se pare o exagerare, indiferent de cat de pacatoasa e persoana respectivă. Dacă spui că nu ești creștil Îl renegi pe Hristos. Asta nu mi se pare smerenie ci mai degrabă falsă smerenie. Dar de ce te tulbura asa tare problema asta, Irina?
Nu este o problema. Sunt doar curioasa cum intelege lumea anumite lucruri din biblie.
Si atunci la ce se refera citatul "Credinta fara fapte este moarta"? Daca ai o credinta moarta inseamna ca esti credincios sau necredincios?
Credinta moarta inseamna ca doar crezi nominal în Creștinism dar nu faci faptele iubirii creștine
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
