Tinand cont de faptul ca Isus Nazariteanul nu a fost UNS niciodata astfel incat sa merite denumirea de Christos, dar cu toate acestea vedem ca este slavit ca Dumnezeu in biserici sub acest nume mincinos De Isus Christos, oare nu putem trage concluzia pe baza minciunii si a raspandirii ei grozave, ca el ar fi de fapt "cel ce înseala pe toata lumea", "cel care se cheama diavol si satana", "si a fost atuncat pe pamant"? (vezi Apoc 12.3)

Du-te ba omule si fa sarmale, lasa dracului astea. ai fost trimis acum doua zile sa faci curatenie in mansarda, ai gasit intr-o cutie biblia prafuita, ai deschis-o, o lume a magiei s-a desfasurat ca o holograma si acum ai ramas cu intrebari. citeste-o in continuare si cele mai bune raspunsuri le vei gasi pe youtube. adica,,, acolo unde vei auzi ce vrei tu sa auzi.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că e Fiul lui Dumnezeu întrupat, una în Fiinţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt!

Însuşi Tatăl l-a "uns" ca şi Christos pe Domnul Isus, Fiul său!

Spre deosebire de cei din alte religii, noi, creştinii, avem un argument de necontestat: revelaţia creştină este adusă de Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu de un om. Numai religia creştină conţine Revelaţia supremă, adevărul întreg şi definitiv, revelat de însuşi Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul Isus Cristos. El este supremul Revelator şi, totodată, supremul Revelat.
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Paul Evdokimov spunea că toate religiile sunt căi pe care omul îl caută pe Dumnezeu şi sunt multiple, dar revelaţia creştină este unică: este Dumnezeu care vine în întâmpinarea omului prin Isus Cristos, Cuvântul care „s-a făcut trup şi a locuit între noi." (In. 1, 14)
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Domnul Isus Cristos nu e doar om, ci este Fiul lui Dumnezeu întrupat, care a fost prevestit şi aşteptat de-a lungul veacurilor. Buddha, Confucius şi alţii au fost doar oameni. Viaţa lor n-a fost prevestită de profeţi, nici nu au făcut ce a făcut Isus Cristos. El a spus şi a dovedit prin îndeplinirea profeţiilor în toată viaţa sa, prin învăţăturile şi minunile sale că este Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu doar om şi că el este calea, adevărul şi viaţa : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." (In. 14, 6)

De asemenea, însuşi glasul Tatălui a mărturisit că Isus Cristos e Fiul său, atât la botezul său în Iordan, cât şi mai târziu, la schimbarea la faţă.
În Isus Cristos sunt două firi : Divină şi umană, pentru că el este totodată Dumnezeu şi om.

În cartea Faptele Apostolilor se reia afirmaţia că numai prin Domnul Isus Cristos putem ajunge la mântuire: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi." (Faptele Apostolilor 4, 12).

El s-a jertfit pentru noi ca să ne ducă la mântuire, dar mântuirea depinde şi de noi. Ne mântuim dacă credem în Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, facem pocăinţă pentru păcate, îl urmăm pe Domnul Isus Cristos şi punem în practică ceea ce a spus el. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face inutilă pentru el. Să nu facem inutilă jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi!

Acum câţiva ani, un indian, fost hinduist, a ţinut conferinţe şi în România şi a spus că s-a convertit la creştinism deoarece a înţeles că Isus Cristos este calea, singura cale spre Dumnezeu Tatăl, nu doar o cale printre altele, nu una dintre căi.

Simpla denumire de creştin nu face pe nimeni creştin, ci credinţa în Domnul Isus Cristos şi urmarea Lui şi a cuvintelor sale face pe cineva să fie cu adevărat creştin. Botezul este un sacrament foarte important, este intrarea în creştinism, dar la fel de important este şi cum trăim după botez.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, promis şi profeţit de-a lungul veacurilor. El a spus : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, L-aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl cunoaşteţi şi L-aţi văzut». Filip I-a zis: «Doamne, arată-ni-L pe Tatăl şi ne este de-ajuns». Isus i-a răspuns: «De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum dar zici tu să vi-L arăt pe Tatăl?»" (In. 14, 6 - 9).

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, care a fost promis şi profeţit de-a lungul veacurilor.

Domnul Isus Cristos a spus că este una în Fiinţă cu Tatăl : „Eu şi Tatăl una suntem" (In. 10, 30) (Cele trei Persoane din Dumnezeu sunt una în Fiinţă, dar sunt distincte ca Persoane).
„Isus a strigat şi a zis: «Cel care crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel care M-a trimis pe Mine. Şi cel care Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel care M-a trimis pe Mine.»" (In. 12, 44 - 46).

Şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu : prin viaţa sa, prin cuvintele şi minunile sale, prin jertfa, moartea şi învierea sa. În Domnul Isus Cristos sunt două firi: Divină şi umană. El este totodată Dumnezeu şi om.

În afară de profeţiile cu privire la multe evenimente din lume, în Vechiul Testament au fost profeţite cu multe secole înainte de naşterea Domnului Isus Cristos şi principalele evenimente din viaţa sa, de exemplu: locul naşterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce şi învierea sa. Profeţiile s-au împlinit cu exactitate, iar aceasta dovedeşte cu certitudine că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a fost prevestit cu multe secole înainte de a veni în lume.

În cartea « Cugetări », capitolul « Dovezi despre Isus Cristos prin profeţii », Blaise Pascal a scris: „Chiar dacă un singur om ar fi făcut o carte de preziceri despre Isus Cristos, despre timpul şi modul venirii lui şi Isus Cristos ar fi venit potrivit acestor preziceri ale lui, numai acest fapt ar fi fost de o putere infinită. Însă aici [în Vechiul Testament] este mult mai mult. Un şir de oameni [profeţii], timp de patru mii de ani, în mod statornic şi fără prea mari deosebiri, vin, unul după altul, să profeţească aceeaşi venire. Un popor întreg o vesteşte [poporul evreu] şi acest popor subzistă timp de 4000 de ani, pentru a face în grup o mărturie siguranţei pe care o are despre ea şi de la care nu poate fi întors prin niciun fel de ameninţări şi prin nicio persecuţie; lucrul acesta este cu totul considerabil." (Blaise Pascal, « Cugetări », Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1992, pp. 378 – 379). Precizare : prin perioada de 4000 de ani Pascal se referă la timpul istoriei poporului evreu din Vechiul Testament, nu la timpul scurs de la crearea lumii, pentru că timpul scurs de la crearea lumii poate fi de miliarde de ani. Recomand întreaga carte « Cugetări » scrisă de Blaise Pascal. Este foarte interesantă.

Însuşi Tatăl a dat mărturie despre Dumnezeirea Fiului său întrupat: înainte de a-şi începe activitatea publică, Domnul Isus Cristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul în râul Iordan şi în acel moment cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste el, iar glasul Tatălui a răsunat mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!" (Mt. 3, 17). Deşi nu avea nevoie de botez, căci era Fiul lui Dumnezeu şi nu avea niciun păcat, totuşi Isus Cristos a venit la Ioan şi i-a cerut să-l boteze pentru a ne da nouă exemplu şi pentru a-l readuce pe Duhul Sfânt în creaţie.

Mai târziu, Tatăl a mărturisit din nou Dumnezeirea Fiului în contextul schimbării la faţă: în ultimul an al vieţii pământeşti, Domnul Isus Cristos i-a luat pe apostolii Petru, Iacob şi Ioan şi le-a arătat un crâmpei din Dumnezeirea sa, schimbându-se la faţă înaintea lor pe muntele Tabor. Faţa lui strălucea mai mult decât soarele şi îmbrăcămintea lui s-a făcut ca lumina. În acelaşi timp le-au apărut în văzduh Moise şi Ilie, iar Domnul Isus Cristos vorbea cu ei în limba aramaică. Apostolii auzeau, dar erau extaziaţi de lumină, de frică şi de cutremur, pentru că un nor luminos a cuprins dintr-o dată vârful Taborului. Acest nor luminos se întindea de la cer până la pământ şi un glas din nor, de sus, s-a auzit : „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care bine am voit. Pe Acesta să-L ascultaţi!" (Mt. 17, 5).

În afară de faptul că viaţa, moartea şi învierea lui au fost profeţite cu foarte mult timp înainte, Domnul Isus Cristos a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu şi prin faptul că a făcut minuni foarte mari, cum ar fi: a înviat morţii, a înviat el însuşi din morţi, a potolit furtuna pe mare, a vindecat foarte mulţi orbi, bolnavi, etc.

Prin îndeplinirea profeţiilor referitoare la viaţa, moartea şi învierea lui, prin mărturisirile Tatălui, prin marile minuni, prin toată viaţa şi cuvintele sale, Isus Cristos a dovedit din plin că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

După înviere Domnul Isus Cristos a mai rămas 40 de zile pe pământ, până la înălţare, cu trupul glorificat, trupul de slavă pe care-l avea după înviere şi a fost văzut de apostoli şi de mulţi alţi oameni. Apostolii au mâncat împreună cu el şi au vorbit cu el şi în acest timp de după înviere. El le-a arătat urmele rănilor în mâini şi în coastă. Trupul său după înviere era tot material, dar avea proprietăţi supranaturale, era trup glorificat, trup de slavă : putea să dispară instantaneu dintr-un loc, să apară în alt loc, etc. După înviere Isus Cristos a venit dintr-o dată în mijlocul apostolilor, deşi uşile casei în care se aflau ei erau încuiate de frica iudeilor. După înălţarea lui la cer apostolii au predicat toată viaţa lor despre învierea Domnului Isus Cristos şi au fost martirizaţi, dându-şi viaţa pentru acest adevăr. E clar că nu şi-ar fi dat viaţa pentru o minciună. Blaise Pascal spunea: „Cred cu bucurie în cuvântul acelora care şi-au dat viaţa pentru ceea ce au spus."

Sfântul Apostol Pavel a scris că, după înviere, Domnul Isus Cristos a fost văzut şi de peste 500 de oameni deodată. După înălţare i s-a arătat şi lui, pentru că el a devenit apostol mai târziu (întâi a fost fariseu evreu şi i-a prigonit pe creştini): „V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi; şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit. În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie. Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu." (1 Cor. 15, 3 - 9)

Când a apărut, după Înviere, ucenicilor în drum spre Emaus, le-a explicat că era scris de veacuri în profeţii că el trebuia să sufere, să moară pe cruce şi să învie a treia zi:
"Nu trebuia oare Cristos să sufere și să intre în gloria Lui?!" Şi, începând de la Moise și de la toți profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile." (Lc. 24, 26 - 27)

"Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Cristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim." (Lc. 24, 46 - 47)

Accesând linkul următor se poate citi o carte despre profeţii din Vechiul Testament împlinite în viaţa Domnul Isus Cristos :
http://www.blog.pustniculdigital.info/articole/102/

Iar accesând likul linkul următor găsiţi o carte foarte bună despre Isus Cristos. Poate fi citită direct pe internet:
http://www.profamilia.ro/sftreime.asp? isuscristos

Pentru o lectură în privinţa adevărului şi inspiraţiei Bibliei recomand cărţile « Şi totusi Biblia are dreptate » de Werner Keller şi « Biblia este totuşi adevarata » de Petru Popovici. Cine este de bună credinţă va vedea că dovezile ştiinţifice ale adevărurilor Bibliei sunt de necontestat. Cartea "Biblia este totuşi adevărată" poate fi citită şi pe internet, accesând linkul următor:
http://www.scribd.com/......-adevarata

Iată încă o carte foarte bună despre adevărul Bibliei :
http://www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/Carti/ONLINE/Este Biblia adevarata/index.html

Iată şi o carte foarte bună despre autoritatea Scripturilor (autoritatea Bibliei):
http://www.rcrwebsite.com/doc1.htm

O secţiune a acestei cărţi, intitulată: Isus Cristos - suma şi esenţa profeţiei biblice (cartea pe net e în română, deşi titlul linkului e în engleză) :
http://www.rcrwebsite.com/prophecy-jesus.htm

Recent, chiar un rabin înţelept evreu, Ytzak Kaduri, a recunoscut că Isus Cristos este Mesia:
http://www.youtube.com/watch?v=eATJ4PRXEJk

Există şi argumentele profeţiilor biblice: autorii cărţilor Bibliei au afirmat că ceea ce au scris este din inspiraţia lui Dumnezeu, iar afirmaţiile lor sunt confirmate de împlinirea profeţiilor biblice: cărţile Bibliei conţin profeţii care s-au împlinit cu exactitate după multe secole, deci autorii au fost inspiraţi de Dumnezeu, care cunoaşte şi ceea ce va fi în viitor. Dacă nu ar fi fost inspiraţi de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde să ştie ce va fi după multe secole. Preştiinţa lui Dumnezeu (faptul că Dumnezeu cunoaşte ce va fi în viitor) nu înseamnă predestinare : Dumnezeu, fiind atotştiutor, cunoaşte ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i predestinează pe oameni să aleagă într-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voinţei şi responsabilitatea pentru alegerile lor.
Semnele date în profeţii converg toate spre o singură Persoană : Isus Cristos.

Recomand şi un blog foarte interesant:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de argumente şi dovezi, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi de radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare în calculator), articole foarte interesante. Vărog intraţi pe log şi trimiteţi-l mai departe, casă folosească şi altora.