|

Toți oamenii buni merg la cer?

89 Raportează Evaluează
89 răspunsuri:
| a răspuns:

Cei care L-au primit pe Domnul Isus si iertarea Lui au un loc asigurat in rai. Ceilalti oameni vor trece pe la judecata si in functie de modul in care si-au trait viata isi vor petrece vesnicia.Criteriile judecatii divine nu sunt arbitrare: nimeni nu este favorizat sau dezavantajat.(1Petru1:17; Rom.2:11). Norma ne-a fost facuta cunoscut de catre Dumnezeu. Noi suntem judecati exclusiv dupa cele revelate in Biblie.,, Cuvantul, pe care L-am vorbit Eu, acela ii va judeca in ziua cea din urma.,,(Ioan12:48).
De aceea sa rezumam cele mai importante criterii din Scriptura:
1. Dupa dreptatea lui Dumnezeu:Noi putem fi siguri:,, Cel Atotputernic nu calca dreptatea.''(Iov 34:12).caci El este un judecator drept(2Tim.4:8).Aici nu exista suciri si denaturari pentru ca adevarul si dreptatea sunt aratate din plin.
2. Dupa masura incredintata noua:Nici un om nu este identic cu celalalt, si fiecaruia i s-au incredintat daruri diferite.
3. Dupa faptele noastre: Dumnezeu cunoaste actiunile fiecaruia,''si El va rasplati fiecaruia potrivit faptelor lui''(Rom.2:6).
4.Dupa roada noastra:Tot ce facem in Numele lui Isus)Luca 19:13).Comportarea noastra, lucrarea noastra, faptele noastre, cuvintele.
5: Dupa dragostea noastra: Dragostea este o roada deosebita, caci este cea mai mare(1Cor.13:13)Ea este implinirea Legii(Rom.13:10)Aici este vorba de ceea ce am facut din dragoste pentru Dumnezeu.
6: Dupa cuvintele noastre:cuvintele au un caracter hotarator asupra sortii noastre vesnice.,, Caci din cuvintele tale vei fi indreptatit, si din cuvintele tale vei fi condamnat''(Matei12:36,37).
Dupa responsabilitatea noastra(Mt.24:11-13; Efeseni 4:14; 2Tim.16-18)
Dupa pozitia noastra fata de Isus Hristos: Relatia noastra personala cu Fiul lui Dumnezeu este hotaratoare:,, Cine crede in Fiul are viata vesnica dar cine nu asculta de Fiul Meu nu va vedea viata, ci mania lui Dumnezeu ramane peste el.''
Modul de judecare se va face individual potrivit criteriilor de mai sus.Nu este trecut cu vederea nici...2005 - 2105 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru EmaS):

Negarea sfantului duh=iad vesnic pentru 68% din populatia lumii

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru RAY):

Alegerea va apartine.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru EmaS):

Versetul la bagat pavel, pateru niciodata nu a spus asa ceva vreodata, pe tine nu conteaza apostoli nu?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru RAY):

*** w08 1/11 pag. 5-8 Ce a spus Isus despre iad? ***
Ce a spus Isus despre iad?
„Dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în focul iadului, unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge." (MARCU 9:47, 48, Noul Testament, Cornilescu, 2000)
Cu altă ocazie, Isus a vorbit despre o perioadă de judecată când le va spune celor răi: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, pregătit Diavolului şi îngerilor lui!". El a mai spus că „aceştia vor merge în pedeapsă veşnică" (MATEI 25:41, 46, Cornilescu, 1996).
LA PRIMA vedere, cuvintele lui Isus ar părea că susţin învăţătura despre focul iadului. Dar, fără îndoială, Isus nu a vrut să contrazică afirmaţia clară din Cuvântul lui Dumnezeu: „Cei morţi. . . nu ştiu nimic" (Eclesiastul 9:5, Biblia sinodală, 2001).
Atunci la ce s-a referit Isus când a afirmat că un om ar putea fi aruncat „în focul iadului"? Este literal sau simbolic „focul cel veşnic" despre care a vorbit el? Şi în ce sens ‘merg cei răi în pedeapsă veşnică’? Să observăm ce răspuns dă Biblia la aceste întrebări.
La ce s-a referit Isus când a afirmat că un om ar putea fi aruncat „în focul iadului"? Cuvântul grecesc tradus „focul iadului" în Marcu 9:47 este géenna şi provine din ebraicul geh hinnóm, care înseamnă „valea lui Hinom". Valea lui Hinom se afla chiar dincolo de zidurile Ierusalimului. În zilele regilor din Israel, acolo erau jertfiţi copii, obicei înfiorător, pe care Dumnezeu l-a condamnat. El a spus că-i va nimici pe cei ce practicau acest act de închinare falsă. Mai târziu, valea lui Hinom avea să fie numită „Valea Măcelului", unde „trupurile moarte" urmau să rămână neîngropate (Ieremia 7:30–34, Cornilescu, 1996). Astfel, Iehova a profeţit că valea lui Hinom va deveni un loc...2005 - 2245 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Da

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Oamenii buni si oamenii rai ajung in acelasi loc...Sub pamant.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Prin cer te referi la RAI. si da, conform religiei, toti oamenii care au savarsit pe parcursul vietii fapte bune, o sa ajunga in rai. Iar cei care au fost rai, o sa ajunga in iad.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ce spun oamenii, adica eu?
1. Cerul nu exista.
2. Bun si rau sunt termeni relativi.

Ce spune biblia? Doar crestinii, buni sau rai, restul in cazanul cu smoala. laughing

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Mădă0611):

Cerul nu exista? Uita-te afara si, daca nu e innorat, poti vedea un cer albastru. Raiul nu exista. Si sunt de-acord, nu exista bine si rau.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru ChuckNorris42):

Nu exista cer. Ce vezi tu e atmosfera, daca ai putea zbura ai merge pana ai intra in alt (uni)vers si nu te-ai lovi de "cer".

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Mădă0611):

Cer: Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii; (mai ales) parte din acest spațiu văzută deasupra orizontului, care are o formă aparent emisferică

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru ChuckNorris42):

In mitologii, aici pune religiile, cerul e un fel de nivel solid pe care stau zeii, ingerii si ce mai au ei acolo. Acel cer nu exista. Teistii controleaza limbajul astfel spatiu nesfarsit a luat numele de cer, ca asa e credinta lor.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Mădă0611):

Eu sunt ateu, pentru mine cer inseamna spatiu nesfarit. Acel cer exista.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Depinde in ce iad nimeresti cum sunt 20 de milioane de religi =20 de milioane de versiuni de judecati si peste 2700 de zeii
daca esti crestin nimeresti la zeul mulsulman =iad vesnic
daca esti mulsulman pentru zeul crestin =iad vesnic
daca esti hindus =iad vesnic daca se intarnesc cu astia 2 zeii sau cel evreu
sau poate te reincarnezi asa eviti judecata de apoi
desigur astea sunt basme nu exista nimic dupa moarte

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ce este asta? Duet prozelitist între doi iehoviști? O strategie murdară, scoaterea din context a unor citate și interpretarea lor în mod sucit după doctrina cultului!

În primul rând, Ecclesiast 9, 5 este tradus în mod greşit de biblia denaturată a "martorilor"! Traducerea corectă este „Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi parte de răsplată nu mai au, căci numele lor a fost uitat." Pe de altă parte, scoaterea versetului Ecclesiast 9, 5 din context este greşită.

ECCLESIASTUL 9, 5 PREZINTĂ UN CONTRAST ÎNTRE DOUĂ PUNCTE DE vedere DIFERITE: cel PROFAN materialist ŞI CEL SACRU, spiritual. Acest contrast este prezentat sub forma unei dezbateri ce are loc în mintea autorului.

ESTE CLAR CĂ ACEST PASAJ, ECCLESIAST 9, 5 EXPRIMĂ O CONCEPŢIE STRĂINĂ DE DUMNEZEU!
În Eclesiastul 9, 2 se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată EXEMPLU DE ALTĂ IDEE a Eclesiastului, CONTRADICTORIE cu restul Scripturii. Cine poate crede că vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare? Acolo este prezentat doar un punct de vedere uman!

Dar ce putem spune despre capitolele anterioare? Primele zece versete din capitolul 9 redau perspectiva profană asupra vieţii. Nu doar că morţii nu ştiu nimic (v. 5), ci şi faptul că "niciodată (se referă la toţi) nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare". Cine poate crede că morţii au dispărut TOŢI PENTRU TOTDEAUNA? Dar aceasta nu este decât perspecva profană, diferită de cea DIVINĂ!

În finalul cărţii, perspectiva SACRĂ, DIVINĂ, triumfă: "Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale... Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: teme-te de Domnul şi păzeşte poruncile lui. Aceasta este datoria oricărui om" (Eclesiastul 12, 1-13).

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Organizația iehovistă susţine în mod aberant că biserica creştină ar fi limitată la 144.000 persoane.

Dar, ca şi în cazul altor simboluri din cartea Apocalipsei (care conține aproape numai limbaj simbolic), şi numărul 144.000 are valoare simbolică, fiind un multiplu al numărului simbolic 12, referitor la cele 12 seminţii ale lui Israel. Numărul celor,, 12.000 de pecetluiţi" din fiecare seminţie nu este un număr predestinat(!) de Dumnezeu ci un număr cu valoare simbolică.

Interpretarea "Turnului de Veghe" este profund greşită şi tendenţioasă în încercarea de a-şi argumenta învăţăturile eretice. Apocalipsa 7, 4 spune că cei 144.000 fac parte dintre fii lui Israel. "Din tribul lui Iuda 12.000 erau pecetluiţi, din tribul lui Ruben 12.000, din tribul lui Gad, 12.000, etc. Cum ar fi putut fi specificat mai clar statul Israel, altfel decât prin listarea celor douăsprezece seminţii care constituie naţiunea?

Dacă referirea la cei 12.000 din fiecare seminţie este pur simbolică, atunci, şi suma celor douăsprezece numere este tot simbolică, 144.000! Dar iehoviștii îl iau în sens literal. Iată cum din nou, interpretarea lor duce la o contradicţie foarte mare.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Mesajul Psalmului 146 este că trebuie să ne punem încrederea nu în conducători umani, ci în Dumnezeu. Pentru a înţelege contextul se pot citi și alte versete din Ps.146: Dumnezeu trebuie lăudat (vers. 1, 2), Dumnezeu este ajutorul care dă o nădejde sigură (vers. 5), Dumnezeu a creat cerurile şi pământul (vers. 6), El face dreptate celor asupriţi, vindecă pe bolnavi, îngrijeşte de cei sărmani şi este împărat în veci (vers. 10). Prin contrast, omul nu oferă ajutor real (vers.5), deoarece el însuşi moare şi tot ce intenţionează să facă (prin trup în această lume), moare împreună cu el (vers. 4).

O ilustraţie recentă a mesajului din Psalmul 146 se află în moartea preşedintelui J. F. Kennedy. El a fost un conducător în care mulţi oameni s-au încrezut pentru rezolvarea problemelor lor. Şi totuşi, la moartea lui, "toate gândurile lui au pierit", au plecat cu el, iar planurile şi programele lui s-au prăbuşit. Oamenii care şi-au pus toată încrederea în el au rămas doar cu iluziile. Încrederea lor trebuia pusă în primul rând în Dumnezeu, care oferă o nădejde reală, dreptate, vindecare şi mântuire, în Dumnezeu care rămâne etern.

Când citim tot Psalmul 146, este evident că versetul 4 nu neagă existenţa vieţii conştiente după moarte. "Martorii" au sucit înţelesul acestui verset, scoţându-l din context. Pentru discuţii suplimentare referitoare la condiţia omului mort, vezi Luca 16:22-28 (sufletul săracului Lazăr dar şi al bogatului nemilostiv îşi continuă existenţa într-un mod conştient...); sau Ecclesiastul 12, 7 ("Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat.");

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Calea sufletelor spre veșnicie nu este întreruptă de nimeni și de nimic! nici un suflet nu moare, nu dispare pur și simplu, ci își continuă veșnic existența! În acest sens există zei și zeci de versete în Scriptură.

În momentul Jertfei Sale pe cruce, Mântuitorul Hristos îi spune unuia dintre tâlharii răstigniți împreună cu El:

"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." - Luca 23, 43

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Cuvântul "suflet" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane, alteori la PERSOANA însăşi şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI.

Iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei:,, Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind,, martorii", ce mai poate fi aruncat în gheenă?

În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă,, martorii" ar avea dreptate, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă la Domnul?

Apocalipsa 6, 9-11 vorbeşte despre "sufletele celor înjunghiaţi" care cer lui Dumnezeu răzbunarea sângelui lor. Este adăugat că "fiecăruia din ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei". Deşi aceste suflete fuseseră ucise, ele sunt descrise...2007 - 2075 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

- "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ŢĂRÂNĂ din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT ÎN FAŢA LUI SUFLARE DE VIAŢĂ şi s-a făcut omul fiinţă vie." - Geneza 2, 7;
"SUFLAREA DE VIAŢĂ" este aici altceva decât "ŢĂRÂNA" iar SUFLETUL este altceva decât TRUPUL!

Geneza 2, 7 se referă la 2 naturi ale fiinţei umane: "ŢĂRÂNA"- biologicul, trupul, şi "SUFLETUL"- "suflarea de viaţă".

Pentru ca omul să se facă "fiinţă vie", Dumnezeu a trebuit să-i dea suflet, să sufle – "SUFLARE DE VIAŢĂ"!
CÂND TRUPUL moare, SUFLETUL merge la DUMNEZEU, iar "ţărâna" în pământ!


După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Omul nu e doar suflet!

Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:

"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!

După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;

- "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ŢĂRÂNĂ din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT ÎN FAŢA LUI SUFLARE DE VIAŢĂ şi s-a făcut omul fiinţă vie." - Geneza 2, 7;

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

SE PARE CĂ SUFLETELE NU SUNT CHIAR ATÂT DE „INCONŞTIENTE" pe cât vor unii să pară:

(Imediat după sfârșitul vieții, SUFLETUL ÎŞI CONTINUĂ EXISTENŢA. Până vom conștientiza asta prin experiența proprie, nu ne rămâne decât să credem cuvântul Scripturii!)

Luca16, 22: Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
Luca16, 23: Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.

"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7

"Fiecăruia (SUFLETELOR DE "DINCOLO") dintre ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei" Apocalipsa 6, 9-11

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" Luca 12, 4

"Si precum este randuit oamenilor, o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata" (Evrei 9, 27).

"Toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10), etc...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru milan9):

*** bh pag. 208 par. 3 - pag. 211 par. 2 Care este adevăratul sens al cuvintelor „suflet" şi „spirit"? ***
Să analizăm pentru început sensul cuvântului „suflet". Îţi aminteşti, probabil, că cea mai mare parte a Bibliei a fost scrisă, iniţial, în ebraică şi greacă. Când au făcut referire la „suflet", scriitorii Bibliei au folosit ebraicul néphesh şi grecescul psykhé. Aceşti doi termeni apar de peste 800 de ori în Scripturi, iar Traducerea lumii noi îi redă cu consecvenţă prin „suflet". Analizând contextele biblice în care apare cuvântul „suflet(e)" vei vedea că, în majoritatea cazurilor, el se referă la: 1) oameni, 2) animale şi 3) viaţa unei persoane sau a unui animal. Să analizăm câteva versete din care reies cele trei sensuri ale cuvântului „suflet".
Când se referă la oameni. „În zilele lui Noe,. . . puţine persoane, adică opt suflete, au fost transportate în siguranţă prin apă" (1 Petru 3:20). Este clar că termenul „suflete" se referă aici la oameni: Noe, soţia sa şi cei trei fii ai săi, împreună cu soţiile lor. În Exodul 16:16 sunt menţionate unele instrucţiuni referitoare la strângerea manei pe care israeliţii trebuiau să le respecte: „Fiecare din voi să strângă. . . după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui". Aşadar, cantitatea de mană pe care trebuiau s-o strângă depindea de numărul membrilor familiei. Iată alte câteva texte biblice în care cuvântul „suflet(e)" se foloseşte cu referire la oameni: Geneza 46:18; Proverbele 27:7; Faptele 27:37 şi Romani 13:1.
Când se referă la animale. În relatarea biblică despre creaţie, se spune: „Dumnezeu a zis: «Să mişune apele de vieţuitoare [sau „suflete", vezi nota de subsol din Geneza 9:10] şi să zboare păsări deasupra pământului, pe întinderea cerului.» Şi Dumnezeu a zis: «Să dea pământul vieţuitoare [sau „suflete"] după specia lor, vite, reptile...2006 - 2261 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

După cum spuneam, cuvântul "SUFLET" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA TRUPULUI unei persoane, alteori la PERSOANA ÎNSĂȘI şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI. Polisemia cuvintelor este un lucru des întâlnit în Sfânta Scriptură!

Iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei: "Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); Cât de sinistru trebuie să fie un cult care spune albului negru și negrului alb:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă;" - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind,, martorii", ce mai poate fi aruncat în gheenă?

În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă,, martorii" ar avea dreptate, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă la Domnul?

Apocalipsa 6, 9-11 vorbeşte despre "sufletele celor înjunghiaţi"...2008 - 2252 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):


Bun si care este numarul ala care trebuie sa se completeze?!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Recunosc şi alţi cercetători, care nu sunt Martori ai lui Iehova, că acesta este sensul biblic al cuvântului suflet?
„În V[echiul] T[estament] nu există nicio dihotomie [separare în două]: corp şi suflet. Israelitul vedea lucrurile concret, în ansamblul lor, considerând omul o persoană, nu o fiinţă compozită. Termenul nepeš [néphesh], deşi este tradus prin corespondentul nostru «suflet», nu înseamnă niciodată suflet distinct de corp sau de persoană... Termenul [psykhé] din N[oul] T[estament] corespunde cuvântului nepeš. El poate însemna principiul vieţii, viaţa însăşi sau fiinţa vie." — New Catholic Encyclopedia (1967), vol. XIII, p. 449, 450.
„Termenul ebraic pentru «suflet» (nefesh, ceea ce respiră) a fost folosit de Moise. . .; el înseamnă «fiinţă însufleţită» şi se poate referi în egală măsură la celelalte fiinţe, nu doar la om... Psychē («suflet») este folosit în Noul Testament cu sensul pe care îl are nefesh." — The New Encyclopædia Britannica (1976), Macropædia, vol. XV, p. 152.
„Concepţia că sufletul continuă să existe după descompunerea corpului este mai degrabă o speculaţie filozofică şi teologică decât o profesiune de credinţă şi, drept urmare, nu este exprimată în mod expres nicăieri în Sfintele Scripturi." — The Jewish Encyclopedia (1910), vol. VI, p. 564.
Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la „spirit" termenul ebraic rúach şi cel grecesc pneúma. Chiar Scripturile ne arată care este sensul acestor cuvinte. Iată ce scrie în Psalmul 104:29: „Le iei Tu [Iehova] suflarea [sau „spiritul", în ebraică rúach], ele mor şi se întorc în ţărâna lor". În plus, în Iacov 2:26 se spune: „Corpul fără spirit [în greacă pneúma] este mort". Din aceste versete reiese că „spiritul" dă viaţă corpului. Fără spirit, corpul este mort. Prin urmare, în Biblie cuvântul rúach este tradus nu numai prin „spirit", ci şi prin „forţă",...2006 - 2272 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Când se referă la viaţa unei persoane. Uneori, cuvântul „suflet" înseamnă viaţa unei persoane. David s-a rugat lui Iehova astfel: „Apropie-Te de sufletul meu şi răscumpără-l. Scapă-mă, din cauza vrăjmaşilor mei!" (Psalmul 69:18). Ce-i cerea David lui Iehova? Să-i răscumpere viaţa. Într-o altă relatare biblică se spune că Rahela, în timp ce-l năştea pe Beniamin, ‘şi-a dat sufletul’, adică a murit (Geneza 35:16–19). Să ne gândim, de asemenea, la cuvintele lui Isus: „Eu sunt păstorul excelent; păstorul excelent îşi dă sufletul în folosul oilor" (Ioan 10:11). Isus şi-a dat sufletul, sau viaţa, în folosul omenirii. În toate aceste pasaje biblice, cuvântul „suflet" se referă, evident, la viaţa unei persoane. Termenul „suflet" are acelaşi sens şi în următoarele texte biblice: 1 Împăraţi 17:17–23; Matei 10:39; Ioan 15:13 şi Faptele 20:10.
Dacă vei face şi alte cercetări în Cuvântul lui Dumnezeu pe marginea acestui subiect, vei observa că nicăieri în Biblie nu se spune despre „suflet" că ar fi „nemuritor" sau „veşnic". Dimpotrivă, Scripturile arată că sufletul moare. — Ezechiel 18:4, 20 - Biblia sinodală, 2001


Cat despre cei care vor traii in Cer urmatoarele dovezi arata ca numarul lor este limitat:
Luca 12:32: „Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a găsit de cuviinţă să vă dea regatul!"
Rev. 14:1–3: „M-am uitat şi iată că Mielul [Isus Cristos] stătea pe muntele Sion [în cer; vezi Evrei 12:22–24] şi cu el erau o sută patruzeci şi patru de mii care aveau scrise pe frunte numele său şi numele Tatălui său... Ei cântă un fel de cântare nouă... Nimeni nu putea să înveţe această cântare decât cei o sută patruzeci şi patru de mii care au fost cumpăraţi de pe pământ".
Lucru amintit si in afirmatia ta, sub forma: " până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi...2006 - 2010 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Si inca ceva: Da! Pavel a mers la cer, dar nu toti crestinii merg.
Nu mai doresc comentarii de genul "Iehovistii fac asa..." sau alte explicatii cu privire la termenul "suflet" deoarece pana si traducatorii sustin ca acest cuvant nu sustine ca exista ceva nepieritor in om care merge la cer, iar Biblia arata ca numarul celor care vor fi in cer este limitat.
ORICE alta combatere a dovezilor prezentate arata ca scopul tu nu este ca sa le areti oamenilor adevarul ci ca s-ti sustii ideea si sa dovedesti, ca ai dreptate, chiar daca aceasta inseamna sa treci peste parerea Bibliei si peste intelesul anumitor cuvinte din limba originala in care a fost scrisa cartea mai sus amintita.
Daca ai ceva de spus te rog sa spui un lucru ce dovedeste sinceritate, nu o incercare de a acuza si de a scoate in evidenta anumite aspecte si pareri personale cu privire la acest subiect. Eu nu scot in evidenta "greselile ortodoxe" asa ca te rog sa arati respectul pe care ti l-am ratat si eu. Multumesc anticipat!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Cuvântul "suflet" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane, alteori la PERSOANA însăşi şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI.

Organizaţia iehovistă, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei:,, Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind,, martorii", ce mai poate fi aruncat în gheenă?

În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă,, martorii" ar avea dreptate, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă la Domnul?

Apocalipsa 6, 9-11 vorbeşte despre "sufletele celor înjunghiaţi" care cer lui Dumnezeu răzbunarea sângelui lor. Este adăugat că "fiecăruia din ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei". Deşi aceste suflete fuseseră ucise, ele...2005 - 2087 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Naked, nu crezi asta, pentru că aşa ţi s-a spus de către liderii organizaţiei, şi ceea ce spun ei (şi nu Biblia) înghiţiţi pe nemestecate... Cum poţi să afirmi o asemenea inepţie: "eu nu cred ca sunt multe persoane care au putut fi declarate de-a lungul timpului "sfinte"."? Nu este oare încă o dovadă (a câta oare?) de călcare cu picioarele amândouă a Scripturii? Ceea ce transpare clar din întreaga Scriptură, este precizat chiar şi literal:

Iuda 1, 14 "Dar şi Enoh, al şaptelea de la Adam, a proorocit despre aceştia, zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Lui," - un verset printre altele…

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Si ti se pare ca sunt multi, fata de cati oameni s-au nascut de-a lungul timpului?!
Si Biblia arata ca apostolii au fost primii "sfinti", deoarece Isus a facut legamantul de a fi cu el in cer, cu crestinii, nu cu cei dianintea sa.
Unde ti-e logica?! De ce nu citesti complet raspunsurile mele?!
SI TU NU TE GANDESTI CA POATE VORBESTI IMPOTRIVA SPIRITULUI SFANT CAND VORBESTI DE ACEI "LIDERI" AI ORGANIZATIE X. DACA AU EI DREPATATE, NU TU?! ESTI ASEMENEA FARISEILOR DIN TIMPUL LUI ISUS. - Matei 12: "31 De aceea, vă spun: Orice fel de păcat şi de blasfemie li se va ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva spiritului nu se va ierta. 32 De pildă, celui care spune un cuvânt împotriva Fiului omului i se va ierta, dar celui care vorbeşte împotriva spiritului sfânt nu i se va ierta nici în acest sistem, nici în cel viitor."si Marcu 3: 28-30.

Domnul [Iehova Dumnezeu] sa te mustre, milan! - Iuda 9

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Asa ar trebui

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu conteaza daca esti bun sau rau, conteaza sa crezi in Iisus si sa fii un sclav toata viata...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Zenit313):

*** pe cap. 3 pag. 25-27 par. 1-6 Religia ta are într-adevăr importanţă ***
„TOATE RELIGIILE sînt bune"‚ spun unii. „Ele nu sînt decît căi diferite care duc în acelaşi loc." Dacă Dumnezeu le aprobă pe toate‚ atunci alegerea noastră nu are prea mare importanţă. Dar aşa să fie oare?
2 Cînd Isus Cristos era pe pămînt‚ exista o grupare religioasă ai cărei membri se numeau farisei. Ei au instituit o formă de închinare pe care o credeau aprobată de Dumnezeu. Cu toate acestea‚ ei au fost aceia care căutau să-l ucidă pe Isus! De aceea Isus le-a zis: „Voi faceţi lucrările tatălui vostru." Dar ei i-au răspuns: „Noi avem un singur Tată‚ pe Dumnezeu." — Ioan 8:41.
3 Era oare Dumnezeu într-adevăr Tatăl lor? Accepta el închinarea acestora? Nu! Cu toate că deţineau Scripturile şi credeau că le respectă‚ fariseii erau înşelaţi de Diavol. Aşa că Isus le-a mai zis: „Voi sînteţi de la tatăl vostru Diavolul şi doriţi să împliniţi dorinţele tatălui vostru. El a fost un ucigaş cînd a început şi nu a persistat în adevăr‚(. . .) căci este mincinos şi tatăl minciunii." — Ioan 8:44.
4 Religia fariseilor era falsă. Ea servea intereselor Diavolului. Iată de ce‚ departe de a o considera bună‚ Isus a condamnat-o. El a spus fariseilor religioşi: „Voi închideţi regatul cerurilor în faţa oamenilor; căci voi înşivă nu intraţi în el şi nu-i lăsaţi să intre nici pe cei care sînt gata să intre" (Matei 23:13). Din cauza închinării lor false‚ Isus i-a calificat drept ipocriţi şi şerpi veninoşi‚ adăugînd că din cauza conduitei lor rele vor merge la distrugere. — Matei 23:25–33.
5 Aşadar‚ învăţătura lui Isus Cristos nu spune că religiile sînt nişte căi diferite care duc la salvare. În predica sa de pe munte el spune: „Intraţi pe poarta strîmtă; căci largă şi spaţioasă este calea care duce la distrugere şi mulţi sînt cei care umblă pe ea;...2004 - 2291 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru marinelpop):

Toti spun ca religia lor este adevarata....au profetii lor, normele lor morale si argumentele lor!
Sa spui ca numai crestinii au dreptate, este arogant din partea ta.
Toate au un element comunbig grinivinitatea!
Dar au interpretari diferite! Nu inteleg de ce nu accepti asta...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Dumnezeu iarta orice pacat cu exceptia negarii sf duh, deci doar crestinii indiferent ca`s buni sau rai ajung in rai restul o sa ajunga in iad

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Poti fi om bun, dar ceva anume sa te dea de gol si atunci nu mai ajungi in rai,
dar necunoscute sunt caile Domnului

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Nu! Oricine poate zbura cu avionul sau cu balonul

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Daca ii tine avionu da. Unii nu ajung pana acolo.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică:

4 După învierea lui Isus‚ apostolul Petru le-a spus iudeilor: „Capul de familie David (. . .) a decedat‚ a fost înmormîntat şi mormîntul său este printre noi pînă în ziua aceasta. În realitate David nu s-a suit la cer" (Fapte 2:29‚ 34). Aşadar bunul David nu s-a suit la cer. Dar ce putem spune despre dreptul Iov?
5 În mijlocul suferinţelor sale‚ Iov  l-a rugat pe Dumnezeu‚ zicînd: „O‚ de m-ai ascunde în Sheol‚ de m-ai ţine tăinuit pînă ţi s-ar retrage mînia‚ de mi-ai fixa o limită de timp şi de ţi-ai aduce aminte de mine!" Prin moarte Iov  se aştepta să meargă în mormînt‚ unde ar fi fost inconştient‚ însă nu era totuşi fără speranţă‚ deoarece el a spus: „Dacă un om viguros moare‚ poate el trăi din nou? Toate zilele serviciului meu obligatoriu [timpul în care va trebui să stea în mormînt] voi aştepta‚ pînă vine schimbarea mea. Tu vei chema şi eu îţi voi răspunde." — Iov 14:13–15.
6 Ioan care l-a botezat pe Isus‚ era şi el un om bun. Cu toate acestea Isus a zis: „Dar cel care este neînsemnat în regatul cerurilor este mai mare decît el" (Matei 11:11). Cu alte cuvinte‚ Ioan nu s-a suit la cer. La mai bine de 4 000 de ani de la răzvrătirea lui Adam şi Eva‚ omul Isus a zis: „Nici un om nu s-a suit la cer afară de cel care s-a coborît din cer‚ Fiul omului." — Ioan 3:13.
7 Astfel‚ conform afirmaţiei lui Isus‚ în cei 4 000 de ani care s-au scurs pînă în zilele lui‚ nici un om nu s-a suit la cer. David‚ Iov  şi Ioan Botezătorul vor învia pentru viaţă pe pămînt. De fapt toţi oamenii loiali care au murit înainte de moartea lui Isus sperau să trăiască din nou pe pămînt‚ nu în cer. Ei vor fi readuşi la viaţă şi vor deveni supuşii pămînteşti ai Regatului lui Dumnezeu. — Psalm 72:7‚ 8; Fapte 17:31.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru marinelpop):

„Capul de familie David (...) a decedat‚ a fost înmormîntat şi mormîntul său este printre noi pînă în ziua aceasta. În realitate David nu s-a suit la cer" (Fapte 2:29‚ 34) Esti sigur ca apare cuvantul "realitate "?
Cine iti interpreteaza tie biblia?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Veţi primi răsplata rezervată oamenilor buni?
Ce trebuie să facă cineva pentru a primi răsplata vieţii veşnice pe pământ? Iată ce a spus Isus: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică" (Ioan 3:16). Să observăm că Dumnezeu, din iubire pentru oameni, le oferă tuturor posibilitatea de a trăi veşnic, însă doar cei care „manifestă credinţă" vor primi această răsplată.
Credinţa trebuie să se bazeze pe o cunoştinţă exactă (Ioan 17:3). Puteţi demonstra că vă număraţi printre cei buni dacă învăţaţi mai multe despre scopul lui Iehova cu privire la oameni. Lucrurile învăţate vă vor insufla credinţă, iar credinţa vă va îndemna la acţiune. Nu ezitaţi să treceţi la fapte! Astfel, şi dumneavoastră veţi putea avea perspectiva de a trăi veşnic!
Ce spune Biblia?
Întrebare:
Ce se întâmplă cu oamenii buni când mor?
Răspuns:
„Cei morţi nu sunt conştienţi de nimic." (ECLESIASTUL 9:5)
Întrebare:
Ce speranţă de viitor există pentru oamenii buni?
Răspuns:
„Vine ceasul când toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul său [al lui Isus] şi vor ieşi afară." (IOAN 5:28, 29)
Întrebare:
Unde vor trăi majoritatea oamenilor buni?
Răspuns:
„Cei drepţi vor moşteni pământul şi vor locui pentru totdeauna pe el." (PSALMUL 37:29)
„Cei smeriţi vor stăpâni pământul şi îşi vor găsi desfătarea în belşug de pace. Cei drepţi vor moşteni pământul şi vor locui pentru totdeauna pe el. Speră în Iehova, respectă calea sa şi el te va înălţa ca să iei în stăpânire pământul" (Psalmul 37:11, 29, 34). Numai 144 000 de oameni fideli merg în cer. Ei au primit de la Dumnezeu sarcina de a „domni ca regi peste pământ". — Apocalipsa(Revelaţia) 5:9, 10; 14:1, 4.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Toţi cei buni merg la cer?
Fap. 2:34: „David [pe care Biblia îl descrie drept «un om după inima lui Iehova»] n-a urcat la ceruri".
Mat. 11:11: „Adevărat vă spun că printre cei născuţi din femei nu s-a ridicat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul, dar cel mai mic în regatul cerurilor este mai mare decât el". (Aşadar, Ioan nu a mers la cer când a murit.)
Ps. 37:9, 11, 29: „Fiindcă răufăcătorii vor fi nimiciţi, dar cei ce speră în Iehova vor stăpâni pământul... Cei smeriţi vor stăpâni pământul şi îşi vor găsi desfătarea în belşug de pace. Cei drepţi vor moşteni pământul şi vor locui pentru totdeauna pe el".
Dacă Adam nu ar fi păcătuit, ar fi mers în cele din urmă la cer?
Gen. 1:26: „Şi Dumnezeu a mai zis: «Să facem om după chipul şi asemănarea noastră; ei să stăpânească peste peştii mării, peste creaturile zburătoare ale cerurilor, peste animalele domestice, peste tot pământul şi peste toate celelalte creaturi care se mişcă pe pământ»". (Aşadar, scopul lui Dumnezeu cu privire la Adam era ca acesta să îngrijească pământul şi animalele de pe el. Nimic nu dă de înţeles că el avea să meargă la cer.)
Gen. 2:16, 17: „Iehova Dumnezeu i-a dat omului următoarea poruncă: «Din orice pom din grădină poţi să mănânci pe săturate. Dar din pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, în mod sigur vei muri»". (Scopul iniţial al lui Dumnezeu nu era ca într-o zi omul să moară. Porunca lui Dumnezeu citată aici arată că El l-a avertizat pe om cu privire la conduita care l-ar fi dus la moarte. Moartea urma să fie pedeapsa pentru neascultare şi nicidecum calea spre o viaţă mai bună în cer. Ascultarea urma să fie răsplătită cu viaţă fără sfârşit, viaţă eternă, în Paradisul pe care Dumnezeu i-l dăduse omului. Vezi şi Isaia 45:18.)
Trebuie omul să meargă la cer pentru a avea un viitor cu adevărat...2009 - 2275 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Care este originea acestei învăţături false? Până la începutul secolului al II-lea e.n., toţi apostolii lui Isus au încetat din viaţă. După moartea lor, primii Părinţi ai Bisericii au început să aibă o influenţă tot mai mare. Iată ce se spune despre învăţăturile acestora într-o enciclopedie: „Concepţia generală era că, după moarte, sufletul dematerializat trece printr-un proces de purificare şi numai apoi ajunge la starea de fericire cerească" (New Catholic Encyclopedia, 2003, volumul 6, pagina 687).
Ce spune Biblia? „Fericiţi sunt cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!" (Matei 5:5)
Deşi Isus le-a promis discipolilor că le va ‘pregăti un loc’ în cer, el a arătat că nu toţi oamenii drepţi vor merge acolo (Ioan 3:13; 14:2, 3). El chiar s-a rugat să se facă voinţa lui Dumnezeu „precum în cer, aşa şi pe pământ" (Matei 6:9, 10). Cei drepţi vor primi una dintre cele două recompense. În realitate, un număr mic de persoane drepte vor guverna din cer împreună cu Cristos, iar restul, adică cei mai mulţi, vor trăi pentru totdeauna pe pământ (Revelaţia 5:10).
Treptat, Biserica timpurie şi-a schimbat punctul de vedere cu privire la rolul pe care îl are pe pământ. Care a fost rezultatul? Într-o enciclopedie se spune: „Biserica instituţională a înlocuit treptat mult aşteptatul Regat al lui Dumnezeu (The New Encyclopædia Britannica). Biserica a început să aibă tot mai multă putere, deoarece s-a implicat în politică, încălcând astfel porunca dată de Isus continuatorilor săi de a ‘nu face parte din lume’ (Ioan 15:19; 17:14–16; 18:36). Din cauza influenţei exercitate de împăratul roman Constantin cel Mare, Biserica a denaturat unele dintre învăţăturile ei, printre care şi cea referitoare la natura lui Dumnezeu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

De ce nu spui cu cuvintele tale? Numai daca copiezi de undeva poti sa iti exprimi parerea?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Am considerat ca e mai bine sa dau un raspuns clar si documentat astfel ca am decis sa public anumite citate din anumite publicatii si enciclopedii, dar daca vrei spun si cu cuvintelele mele laughing)winking

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:

"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!

După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR "sufletul" să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Esti sigur ca pentru mine a fost adresat raspunsul?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru sabin89):

Absolut nu! Scuze, happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

În Matei 10:28, Isus i-a avertizat pe ascultătorii săi ‘să se teamă de cel care poate să distrugă atât sufletul, cât şi corpul în Gheenă’. Ce înseamnă aceste cuvinte? Să reţinem că aici nu este vorba despre chinuri în focul Gheenei; dimpotrivă, el spune ‘să se teamă de cel care poate să distrugă... în Gheenă’. Menţionând „sufletul" separat, Isus a arătat că Dumnezeu poate să distrugă orice perspectivă de viaţă a unei persoane; în acest caz, nu mai există nicio speranţă de înviere pentru persoana respectivă. Aşadar, ‘focul gheenei’ are aceeaşi semnificaţie ca „lacul de foc" din Revelaţia 21:8, adică distrugerea, „moartea a doua".
Iehova este cel care poate să distrugă „sufletul" unei persoane (care înseamnă, în acest caz, perspectiva existenţei sale viitoare ca suflet viu), sau poate să învie în schimb o persoană, pentru ca aceasta să se bucure de viaţă eternă. Ce Tată ceresc plin de iubire şi de compasiune este Iehova!
Arata-mi versetul unde se spune ca 'oamenii rai/sufletele lor vor fi chinuite vesnic in iad' si eu am sa trec la ortodocsi. Sau macar versetul unde spune 'plata pacatului este chinul vesnic'. Eu sunt sincer si vreau sa ma asigur ca stiu adevarul, dar tu vad ca doar vrei sa arati ca ai dreptate si ca "iehovistii" gresesc. Pana si faptul ca vorbesti demigrator la dresa numelui "Iehova" arata ca nu vrei decat sa ataci, daca chiar ai fi un fiu al lui Dumnezeu ai arata iubire si ai vorbi mai elegant, dar nu faci decat sa acuzi.

Vreau sa ma retrag dintr-o disputa fara rost cu 2 versete Biblice din Romani >6:7 "Fiindcă cine a murit a fost absolvit de păcat." si
>6:23 "Plata pacatului este moartea"... atunci de ce sa mai fie chinuiti oamenii in iad daca atunci cand mor 'isi platesc pacatele'?!
Nu mai vreau nici un raspuns din partea ta, fiecare sa-si folosesca perspicacitatea si sa vada in baza dovezilor prezentate daca Dumnezeu chiar e ipocrit si insensibil asa cum il ...2004 - 2046 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

"Naked", tu negi semnificaţiile de bază ale cuvântului "suflet" şi optezi doar pentru o semnificaţie folosită "LA FIGURAT"! Eşti contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei: Matei 10, 28; Luca 12, 4-5; II Corinteni 5, 10; Apocalipsa 6, 9-10; Luca16, 22-23; Ecclesiast 12, 7; Apocalipsa 6, 11; Evrei 9, 27; Filipeni 1, 23-24; Apoc. 20, 10; etc...

Cuvântul "suflet" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane, alteori la PERSOANA însăşi şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI.

Organizaţia iehovistă, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei:,, Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind,, martorii", ce mai poate fi aruncat în gheenă?

În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă,, martorii" ar avea dreptate, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă...2009 - 2233 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

"să se teamă de cel care poate să distrugă (traducerea corectă: "să piardă")"


"A distruge, a pierde" nu înseamnă "a aduce în nefiinţă, non-existenţă"! "A distruge sau a pierde" înseamnă "a COMPROMITE", a dărâma, a preface în ruine, a descompleta...

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);
Cine poate să piardă, (să compromită)? Cine altcineva decât "răul" sau "păcatul"? Dar păcatul nu face ca ceva să "dispară" sau să nu existe, ci, îl COMPROMITE, îl "murdăreşte", îl "pătează moral, fiinţial, ontologic"!

Romani 6, 10 "Căci ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna" – în sensul că prin moartea trupului, trupul nu mai poate face fapte în general, deci nici fapte rele.

Romani 6, 7 "Căci Cel care a murit a fost curăţit de păcat." NUMAI DACĂ el are LEGĂTURĂ cu Hristos! - Căci iată ce spune versetul imediat următor: "Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi vieţui împreună cu El"( Romani 6, 8)!

Cine îşi imaginează că toţi cei care mor (adică TOŢI oamenii) sunt "curăţiţi" de păcat din oficiu, eventual obligatoriu?!? happy Ioan 5, 29: "Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii (care înseamnă altceva decât "dispariţia")."

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

"Naked", faci TOTALĂ ABSTRACŢIE de faptul că Scriptura este plină de metafore şi LIMBAJ FIGURAT, de cuvinte cu SENSURI MULTIPLE (polisemie a cuvintelor)!

Prin prisma religiei tale diferite de creştinism, afirmi în mod greşit că "moartea a doua" ar înseamna o "distrugere eternă". Dacă apostolul a spus "moartea a doua", imediat te întrebi de ce mai este necesară învierea aceluia urmată imediat de dispariţie? Doar pentru amuzament? Doar pentru ca sufletul să mai trăiască un ceas iar apoi "să-şi ia din nou somn", să dispară? Nu putea fi "rezolvată" problema de la început?

"Moartea a doua" se referă de fapt la "pierderea" sufletului, nefericirea lui veşnică, "COMPROMITEREA" SUFLETULUI pentru veşnicie, PIERDEREA MÂNTUIRII! Pentru lămurire, Biblia oferă nenumărate exemple care vorbesc în mod concret despre veşnicia locurilor sufletelor, atât a celor bune cât şi a celorlalţi!

Polisemia cuvintelor este des întâlnită în Sf. Scriptură, şi la fel, limbajul metaforic stilizat. În întreaga Scriptură întâlnim limbajul simbolic, dar Apocalipsa este prin excelenţă o carte ce excelează într-un limbaj artistic dificil de înţeles!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Oricât ar părea de tentantă ideea de a nu fi posibilă nefericirea veşnică, această idee nu se bazează decât pe o interpretare forţată a cuvintelor, sau prin scoaterea lor din context! Responsabilă este şi alegerea celor care nu vor să accepte realitatea existenţei lui Dumnezeu sau existenţa veşniciei, fericite sau nefericite...

Scriptura nu este tocmai o carte ușor de înțeles și accesibilă oricui. Din acest motiv există astăzi vreo 40.000 de versiuni greșite de interpretare a ei (din moment ce mesajul lui Dumnezeu nu poate fi decât unul singur, lipsit de contradicții).

Din cele 31124 versete ale Bibliei, ESTE DE AȘTEPTAT ca unele să fie dificil de înțeles! Scriptura este înțeleasă corect doar într-un context mai larg, într-un cadru care garantează lipsa de greșeală: Biserica (Efeseni 5, 25) - "slăvită, NEAVÂND PATĂ sau ZBÂRCITURĂ, ORI ALTCEVA DE ACEST FEL, ci ca să fie sfântă şi FARĂ DE PRIHANĂ.". Situația în care este trădat mesajul original devine EREZIE – cazul în care versetele sunt RĂSTĂLMĂCITE și SCOASE DIN CONTEXT.


SUFLETUL ÎŞI CONTINUĂ EXISTENŢA ÎN VEŞNICIE:

"Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi SĂ FIU CU HRISTOS, deoarece asta ar fi cu mult mai bine. Dar pentru voi este mai necesar să RĂMÂN ÎN TRUP" (Filipeni 1, 23-24). - VIITOARE EXISTENŢĂ a lui Pavel în care sufletul nu dispare pur şi simplu.

"Săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi l-au îngropat; fiind în chinuri, în Hades şi-a ridicat ochii..." (Luca 16, 22-23), etc...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Daca ai fi citit cu atentie ai fi vazut ca am scris faptul ca exista persoane care vor traii in cer, dar vor fi un nr. limitat, Isus i-a numit "turma mica", dar a vorbit si despre o "mare multime" ce vor fi inviati pentru a se bucura de pamant. Cu alte cuvinte cei care se dovedesc a fi sfinti vor domni alaturi de Isus in cer, iar restul oamenilor "drepti" care au murit, mor sau vor muri vor fi inviati pe pamant, sub forma carnala (Psalmul 37:11, 29; Matei 6:10; Ps 72:8; Ap 21:3, 4), la fel cum si Lazar a fost inviat in carne. Va exista o "mare multime" care vor traii pe pamant si o "mica turma" ce vor merge in cer. De ce putini vor merge in cer?! Deoarece cine se poate considera atat de sfant incat sa se duca sa stea alaturi de Isus, decat chiar cei alesi de el - Ap 5:9, 10; 20:4; Ap 14:1, 3; 7:4, 9.
Daca te cosideri atat de sfant incat sa mergi la cer... Bafta!
Cu asta am terminat!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Când a vorbit despre bogat şi despre Lazăr, a lăsat Isus să se înţeleagă că cei răi vor fi chinuiţi după moarte?
Este oare relatarea din Luca 16:19–31 literală sau este doar o ilustrare? Într-o notă subsol din The Jerusalem Bible se spune că aceasta este o „parabolă prezentată sub forma unei relatări, fără nicio referire la vreo persoană reală". Dacă ar fi înţeleasă literal, atunci ar însemna că aceia care se bucură de favoarea divină ar încăpea cu toţii în sânul unui singur om, Avraam, că apa din vârful unui deget nu s-ar evapora în flăcările Hadesului şi că o singură picătură de apă ar putea uşura suferinţele celui ce se află acolo. Vi se pare logic? Dacă sensul transmis de aceste versete ar fi literal, atunci ele ar fi în contradicţie cu alte părţi ale Bibliei. Iar dacă Biblia s-ar contrazice în felul acesta, ar putea cei ce iubesc adevărul s-o folosească drept bază pentru credinţa lor? Biblia însă nu se contrazice.
Care este semnificaţia parabolei? „Bogatul" îi reprezintă pe farisei (vezi versetul 14). Cerşetorul Lazăr îi reprezintă pe evreii de rând, care erau dispreţuiţi de farisei, dar care s-au căit şi au devenit discipoli ai lui Isus (vezi Luca 18:11; Ioan 7:49; Mat. 21:31, 32). Moartea lor este tot simbolică, ea reprezentând o schimbare de situaţie. Astfel, cei care altădată erau dispreţuiţi au ajuns într-o poziţie de favoare divină, iar cei care altădată păreau să fie favorizaţi au fost respinşi de Dumnezeu, fiind în acelaşi timp chinuiţi de mesajele judecătoreşti anunţate de cei pe care îi dispreţuiseră. — Fap. 5:33; 7:54.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Este compatibilă cu personalitatea lui Dumnezeu ideea de chinuire veşnică a celor răi?
Ier. 7:31: „[Apostaţii iudei] au construit locurile înalte de la Tofet, care este în valea fiului lui Hinom, ca să-şi ardă fiii şi fiicele în foc, lucru pe care nu-l poruncisem şi nici nu mi se suise în inimă".
Ilustrare: Ce aţi crede despre un părinte care ar ţine mâna copilului său deasupra focului ca să-l pedepsească pentru o greşeală? „Dumnezeu este iubire" (1 Ioan 4:8). Ar putea face el ceea ce niciun părinte uman cu mintea sănătoasă n-ar face vreodată? Categoric, nu!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Nu trebuie sa fi doar bun... ci sa fi declarat "sfant", eu nu cred ca sunt multe persoane care au putut fi declarate de-a lungul timpului "sfinte".

Si daca Biblia spune ca "oamenii drepti (sau buni) vor mosteni pamatul... pe veci" e o rasplata destul de mare. Dumnezeu ne-a promis ca vom tarii vesnic dupa ce va distruge actualul sistem de lucruri, adica pe oamenii nesculatatori ce nu au consideratie si respect fata de Creatorul Lor, denaturand "adevarul" sau distrugand frumoasa planeta oferita drept cadou de EL.
Ma bucur ca exista inca oameni sinceri care doresc sa afle despre Dumnezeu si scopurile Sale cu privire la Pamant si Univers, dar imi pare rau pentru cei care nu doresc sub nici un chip sa accepte adevarul biblic ca "Dumnezeu este iubire" - 1Ioan 4:8
Oamenii buni au persectiva de a traii pe un Pamant transformat in Paradis si de a se bucura de o sanatate si o gandire perfecta, "pentru totdeauna". Acest lucru il promite Dumnezeu! Ce cadou frumos din partea Sa! Desi multi dintre noi "nu ne vom urca la cer", ne vom bucura de indrumarea lui Isus si a celor care vor domni ca regi si preoti alaturi de el - Apocalipsa 20:4, 6; Ap 5:9, 10; Ap 14:1, 3; 7:4, 9
Aceasta persepctiva ii asteapta pe toti oamenii care il slujesc pe Dumnezeul Adevarat si care respecta adevarurile despre El si Cuvantul Sau!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Dacă este compatibilă "personalitatea" lui Dumnezeu cu ideea de suferinţă a celor răi? Nu sunt în măsură să spun nici planurile şi nici gândurile lui Dumnezeu, (aşa cum pretinzi şi te încumeţi tu fără sfială, dar cu multă, multă încredere "mândră"). În orice caz, "personalitatea" lui Dumnezeu este compatibilă cu idea de LIBERTATE, de respectare CU ORICE PREŢ a libertăţii omului, de DREPTATE şi "majestate" care nu se lasă batjocorită…

Ce rost ar fi avut JERTFA DUSĂ PÂNĂ LA CAPĂT a Mântuitorului, întreb deci, ce rost ar fi avut COPLEŞITOAREA SA SUFERINŢĂ, dacă totul ar fi fost un joc de-a v-aţi ascunselea cu sufletele nefericiţilor păcătoşi? Dacă un păcătos de 100 de ani ar avea drept urmare a faptelor sale "dispariţia într-o secundă", unde ar mai fi fost dreptatea, ca acela să conştientizeze măcar o perioadă faptele sale, dacă ar fi pus să "dispară pentru totdeauna într-o secundă"?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Asta e idea. Pe mine personal nu mă încântă deloc să fie pedepsiţi cu smoală duşmanii mei, dar nu suport să nu conştientizeze într-o zi ce şi unde au greşit. Şi nu m-ar încânta deloc să dispară, probabil mi-aş dori să-i văd înapoi "reciclaţi". Mă refer la viaţa aceasta, pentru că cealaltă comportă noţiunile clare de FERICIRE VEŞNICĂ şi "non-fericire" VEŞNICĂ!

Ce rost ar fi avut COPLEŞITOAREA SUFERINŢĂ a Mântuitorului pe CRUCE, dacă ea ar rămâne CONŞTIENTIZATĂ doar de cei buni (care oricum ar fi fost buni şi prin alte mijloace, mai puţin "persuasive") pe când ceilalţi, "nepătrunşii la inimă", lucrătorii răutăţilor, nici n-ar avea timp să conştientizeze ÎN TOATĂ AMPLOAREA SA, Jertfa Fiului lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei?

Dacă ei ar fi "judecaţi" şi făcuţi dispăruţi în 5 secunde? Sau un ceas, le-ar fi de ajuns? Să regrete crimele făcute poate într-o sută de ani? Unde ar mai fi DREPTATEA pentru conştiinţa vinovată?

Nu ar fi rămas inutilă Jertfa?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Cine poate şti în ce constă suferinţa celor răi? Avem în acest sens Scriptura care afirmă literal nişte lucruri, pe care unii le forţează a le vedea numai non-literal!?! Este sufficient de sigur şi correct acest lucru? Spre exemplu:

"Iezerul cel de foc" este un loc CONCRET şi VEŞNIC! Iată doar o parte dintre dovezi:
Iuda 1, 6: Iar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanţuri veşnice, spre judecata zilei celei mari.

Iuda 1, 7: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor care, în acelaşi chip ca acestea, s-au dat la desfrânare şi au umblat după trup străin, stau înainte ca pildă, suferind pedeapsa focului celui veşnic.

Iuda 1, 13: "Valuri sălbatice ale mării, care îşi spumegă ruşinea lor, stele rătăcitoare, cărora întunericul întunericului li se păstrează în veşnicie.

Marcu 3, 29: Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.

Matei 18, 8: Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat în focul cel veşnic.

Matei 25, 41: „Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui."
Matei 25, 46: Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.

II tes 1, 9 Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,

Ioan5, 29: „Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre învierea vieţii şi cei ce au făcut cele rele spre învierea osândirii."

Daniel 12, 2: Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii la viaţă veşnică, iar alţii spre...2005 - 2234 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Sa-ti fie rusine milan9 ca denaturezi adevarurile biblice si ca vorbesti impotriva "duhului [spiritului] sfant"!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

De când îşi arogă organizatia de mincinoşi şi "profeţi" mincinoşi şi sperjuri, gen Rusell, vreo legătură cu Duhul Sfânt?

În calitate de membru al acelei grupări este datoria ta să-i cunoşti urzelile, să-i cunoşti ISTORIA, chiar dacă e vorba de o istorie a erorilor, a schimbărilor radicale periodice, a profeţiilor false. Ştiu că e greu, doar e vorba de o ISTORIE DE O SUTĂ DE ANI DE PROFEŢII FALSE ale organizaţiei "Turnului de Veghe" happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Secta iehoviştilor afirmă în mod fals că Dumnezeu S-a reîntors în mod invizibil(!?!) în anul 1914! - O învăţătură cât se poate de stranie din moment ce a doua venire a Mântuitorului Hristos, ca Judecător, va fi CÂT SE POATE DE VIZIBILĂ POTRIVIT SFINTEI SCRIPTURI: II Petru 3, 10 -,, Iar ziua Domnului va veni ca un fur (pe neaşteptate), când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui."

Din acest motiv, iehoviştilor au modificat încă o dată biblia, (oare a câta oară?) pentru ca referirile la a doua venire să fie redate în acea biblie modificată ca fiind ceva împlinit(!?!).

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

O altă "profeţie" falsă (din linia falşilor profeţi despre care ne-a AVERTIZAT Mântuitorul Hristos) se "referă" la generaţia oamenilor care au trăit în vremea acelei presupuse "a doua venire" din 1914, generaţie care spuneau liderii organizaţiei, că nu va muri niciodată!?! Ciudată "profeţie" falsă, toţi aceia deja au murit de mult! Dar organizaţia s-a bucurat de banii lor şi de încrederea stupidă în liderii ei!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Referitor la "PROFEŢIILE" MINCINOASE, ce spui despre asta? Potrivit acestui citat din Deuteronom 18, 20-22, ce ar trebui să se întâmple cu organizaţia ta?

"Totuşi, profetul care spune în Numele Meu un cuvânt pe care nu l-am poruncit să-l spună, acel profet va trebui să moară. Poate că vei zice în inima ta: "Cum vom cunoaşte cuvântul pe care Iahve nu l-a spus?" "Când profetul vorbeşte în numele lui Iahve şi cuvântul lui nu se va adeveri, acel cuvânt nu l-a spus Iahve. Profetul l-a spus din îndrăzneală(!), să n-ai teamă de el".

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Când vorbeşti de greşeli personale, atunci te căieşti şi Dumnezeu te iartă, dar ai voie să vorbeşti la fel în numele lui Dumnezeu?

Cei care promovează nişte idei în numele unei credinţe, asta fac, vorbesc în numele lui Dumnezeu! Nu mai contează că iehoviştii şi-au recunoscut aberaţiile, primii sau ultimii. Contează doar că au dovedit că nu au nici o legătură cu vreun mandat din partea lui Dumnezeu. Se spune clar: "Totuşi, profetul care spune în Numele Meu un cuvânt pe care nu l-am poruncit să-l spună, acel profet va trebui să moară"! Deut. 18, 20

Şi în nici un caz nu au fost primii care au recunoscut! Mai întâi au fost miile de creduli care şi-au luat ţeapă, aşteptând toată viaţa nişte "profeţii", nişte promisiuni Harry Potter!

Au uitat bieţii de ei de Biserica despre care mărturiseşte Hristos că este spaţiul mântuirii. Ţi se pare puţin lucru faptul că ei şi-au pierdut mântuirea, ieşind ca fecioarele neînţelepte din Biblie, din spaţiu "cetăţii", al Bisericii, după cules de "ciuperci" otrăvitoare şi alte "profeţii" gen "fantasy"?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Deuteronom 18, 20-22 spune că la prima greşeală (minciună spusă ÎN NUMNELE LUI DUMNEZEU), "acel profet VA TREBUI SĂ MOARĂ!"

NU SCRIE NICIDECUM "piua, prima nu se pune!" Deuteronom 18, 20-22 ESTE FOARTE STRICT!

"Totuşi, profetul care spune în Numele Meu un cuvânt pe care nu l-am poruncit să-l spună, acel profet va trebui să moară."

"Cum vom cunoaşte cuvântul pe care Iahve nu l-a spus? - Când profetul vorbeşte în numele lui Iahve şi cuvântul lui nu se va adeveri, acel cuvânt nu l-a spus Iahve. Profetul l-a spus din îndrăzneală(!), să n-ai teamă de el". ASTA DOVEDEŞTE CĂ ÎN VEAC, ACEI falşi profeţi NU AU ŞI NU VOR AVEA VREO LEGĂTURĂ CU DUMNEZEU!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Vad ca te-ai simtit atacat milan9... laughing era ceva de asteptat sa incepi cu astfel de afirmatii. Si Isus a fost umilit, spunandu-se ca blasfemiaza prin faptul ca se numea "Fiul lui Dumnezeu" si "Rage al Iudeilor"
De fapt aceea generatie inca este in viatawinking cat despre 1914 iata ce se afirma in cartea "Argumente din Scripturi": "Două feluri de dovezi indică acest an: 1) cronologia biblică şi 2) evenimentele din 1914 încoace, care împlinesc profeţiile. Aici vom examina cronologia. În ce priveşte împlinirea profeţiilor, vezi subiectul „Zilele din urmă".
Citiţi Daniel 4:1–17. Versetele 20–37 arată că această profeţie a avut o împlinire în persoana regelui Nebucadneţar. Dar ea are şi o împlinire la scară mai mare. De unde ştim lucrul acesta? Versetele 3 şi 17 arată că visul pe care Dumnezeu i l-a dat lui Nebucadneţar se referă la Regatul lui Dumnezeu şi la promisiunea divină de a-l da ‘cui vrea... celui mai umil dintre oameni’. Întreaga Biblie arată că scopul lui Iehova este ca Fiul său, Isus Cristos, să guverneze ca reprezentant al său peste neamul omenesc (Ps. 2:1–8; Dan. 7:13, 14; 1 Cor. 15:23–25; Rev. 11:15; 12:10). Felul în care Biblia îl descrie pe Isus confirmă că el a fost într-adevăr „cel mai umil dintre oameni" (Filip. 2:7, 8; Mat. 11:28–30). Visul profetic indică, aşadar, timpul când Iehova avea să-i dea Fiului său guvernarea asupra omenirii."

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Ce trebuia să aibă loc între timp? Guvernarea asupra omenirii, reprezentată de copacul şi butucul său, avea să aibă „o inimă de animal" (Dan. 4:16). În decursul istoriei, omenirea urma să fie dominată de guverne care aveau să manifeste caracteristicile unor animale sălbatice. În zilele noastre, vulturul este simbolul Statelor Unite, leul, al Marii Britanii, iar dragonul, al Chinei. Şi Biblia foloseşte animale sălbatice ca simboluri ale guvernelor lumii şi ale întregului sistem de guvernare umană, aflat sub conducerea lui Satan (Dan. 7:2–8, 17, 23; 8:20–22; Rev. 13:1, 2). Aşa cum arată Isus în profeţia sa despre sfârşitul sistemului, Ierusalimul avea să fie ‘călcat în picioare de naţiuni până aveau să se împlinească timpurile fixate ale naţiunilor’ (Luca 21:24). „Ierusalimul" reprezenta Regatul lui Dumnezeu, deoarece se spune că regii lui stăteau pe „tronul domniei lui Iehova" (1 Cron. 28:4, 5; Mat. 5:34, 35). Aşadar, guvernele naţiunilor, reprezentate prin animale sălbatice, aveau să ‘calce în picioare’ dreptul Regatului lui Dumnezeu de a conduce treburile omenirii şi aveau să-şi exercite puterea sub controlul lui Satan. — Compară cu Luca 4:5, 6.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

"Cât timp avea să li se permită acestor guverne să-şi exercite puterea înainte ca Iehova să-i dea lui Isus Cristos domnia? În Daniel 4:16 se spune „şapte timpuri" („şapte ani", BG, BO, v. 13). Biblia arată că în calcularea timpului profetic o zi echivalează cu un an (Ezec. 4:6; Num. 14:34). Aşadar, despre câte „zile" este vorba aici? În Revelaţia 11:2, 3 se arată clar că în acea profeţie 42 de luni (trei ani şi jumătate) echivalează cu 1.260 de zile. Şapte ani reprezintă dublul acestora, adică 2.520 de zile. Aplicând regula „o zi pentru un an", se ajunge la 2.520 de ani.
Când au început cele „şapte timpuri"? După ce Zedechia, ultimul rege al regatului prefigurativ al lui Dumnezeu, a fost înlăturat de babilonieni de la tronul din Ierusalim (Ezec. 21:25–27). În cele din urmă, la începutul lunii octombrie 607 î.e.n. a dispărut ultima urmă a suveranităţii iudaice. Atunci a fost asasinat guvernatorul iudeu Ghedalia, pus în funcţie de babilonieni, iar evreii supravieţuitori au fugit în Egipt (Ieremia, capitolele 40–43). Cronologia biblică demnă de încredere arată că acest eveniment a avut loc cu 70 de ani înainte de anul 537 î.e.n., an în care evreii s-au întors din exil, adică pe la începutul lunii octombrie 607 î.e.n. (Ier. 29:10; Dan. 9:2; pentru informaţii suplimentare, vezi cartea „Să vină Regatul tău", paginile 186–189)."

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

"Prin ce calcul se ajunge deci la anul 1914? Dacă se numără 2.520 de ani de la începutul lunii octombrie 607 î.e.n., se ajunge la începutul lunii octombrie 1914 e.n.
CALCULAREA CELOR „ŞAPTE TIMPURI"
„Şapte timpuri" = 7 x 360 = 2.520 de ani
Un „timp" sau un an biblic = 12 x 30 de zile = 360 (Rev. 11:2, 3; 12:6, 14)
În împlinirea celor „şapte timpuri", fiecare zi echivalează cu un an (Ezec. 4:6; Num. 14:34)
De la începutul lunii octombrie 607 î.e.n. până la 31 decembrie 607 î.e.n. = 1/4 ani
De la 1 ianuarie 606 î.e.n. până la 31 decembrie anul 1 î.e.n. = 606 ani
De la 1 ianuarie anul 1 e.n. până la 31 decembrie 1913 = 1.913 ani
De la 1 ianuarie 1914 până la începutul lunii octombrie 1914 = 3/4 ani
Total: 2.520 de ani
Ce s-a întâmplat atunci? Iehova i-a încredinţat Fiului său glorificat în ceruri, Isus Cristos, domnia asupra omenirii. — Dan. 7:13, 14.
Atunci de ce există încă atâta răutate pe pământ? După întronarea lui Cristos, Satan şi demonii lui au fost aruncaţi din cer pe pământ (Rev. 12:12). Odată devenit Rege, Cristos nu a trecut imediat la distrugerea celor ce au refuzat să recunoască suveranitatea lui Iehova şi propriul său rol de Mesia, ci, aşa cum profeţise chiar el, trebuia să se facă o lucrare de predicare mondială (Mat. 24:14). Aceasta duce la separarea oamenilor din toate naţiunile: cei care se vor dovedi drepţi vor primi viaţă veşnică, iar cei răi vor avea parte de o tăiere veşnică în moarte (Mat. 25:31–46). Între timp trebuiau să apară situaţiile extrem de critice profeţite pentru „zilele din urmă". Aşa cum se arată la subiectul „Zilele din urmă", aceste evenimente se împlinesc din 1914. Toate lucrurile profeţite de Isus vor avea loc, inclusiv ‘necazul cel mare’ în care se va pune capăt actualei lumi rele. — Mat. 24:21, 22."

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Ce dovedeşte că trăim în „zilele din urmă"?
Biblia descrie evenimentele şi stările de lucruri care marchează această perioadă importantă. Ea prezintă un „semn" complex, format din multe elemente; împlinirea lui presupune ca toate aspectele semnului să se vadă clar pe parcursul unei singure perioade istorice. Diferitele aspecte ale semnului sunt consemnate în Matei, capitolele 24 şi 25, în Marcu 13 şi în Luca 21; alte amănunte sunt menţionate în 2 Timotei 3:1–5, în 2 Petru 3:3, 4 şi în Revelaţia 6:1–8. Pentru exemplificare, vom examina câteva aspecte importante ale semnului.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

„Se va ridica naţiune contra naţiune şi regat contra regat" (Mat. 24:7)
Războiul întunecă de mii de ani viaţa oamenilor. Au avut loc războaie internaţionale şi naţionale. Dar în 1914 a izbucnit Primul Război Mondial. De data aceasta n-a mai fost vorba doar de un conflict între două armate pe un câmp de luptă. Pentru prima dată în istorie au intrat în război toate puterile principale. Naţiuni întregi — inclusiv populaţia civilă — au fost mobilizate pentru a susţine războiul. S-a estimat că, până la sfârşitul războiului, 93% din populaţia globului a fost implicată în război. (Cu privire la însemnătatea istorică a anului 1914, vezi paginile 431, 432.)
Aşa cum s-a prezis în Revelaţia 6:4, ‘a fost luată pacea de pe pământ’. Astfel, începând din 1914, lumea trăieşte într-o permanentă stare de tulburare. Între 1939 şi 1945 a avut loc cel de-al Doilea Război Mondial. Aşa cum a declarat amiralul în rezervă Gene La Rocque, din 1945 până în 1982 s-au purtat alte 270 de războaie. În războaiele din secolul al XX-lea au fost masacraţi peste 100 de milioane de oameni. De asemenea, o publicaţie din 1982 (World Military and Social Expenditures) arăta că în anul respectiv au fost implicaţi direct sau indirect în activităţi militare 100 de milioane de oameni.
Ce altceva ar mai trebui pentru împlinirea acestui aspect al profeţiei? Zeci de mii de dispozitive nucleare sunt pregătite pentru a fi folosite în orice moment. Unii savanţi de renume au declarat că, dacă naţiunile ar folosi fie şi numai o parte infimă din arsenalele lor nucleare, civilizaţia şi poate chiar întreaga specie umană ar fi distruse. Dar nu acesta este deznodământul pe care-l anunţă profeţia biblică.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

Exista multe alte dovezi ca zilele din urma au inceput din 1914! Nu mai vreau sa mai public nimic, deoarece vreau sa respect porunca lui Isus din Matei 7:6 "Nu daţi câinilor ce este sfânt şi nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie."
Tu ai incercat sa ma "sfasii" su afirmatiile tale. Imi pare rau ca am mai vorbit cu tine si nu am tinut cont de porunca lui Isus!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Eşti dus rău cu pluta... laughing

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Nu-mi pun mintea cu tine...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Doar copy-paste din manualul cu instrucţiuni şi profeţii mincinoase...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Ce este mai rău e că tu chiar crezi acele profeţii mincinoase chiar dacă ele nu s-au adeverit... laughing

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Cred că orice profeţie ar face mâine organizatia, tu vei crede fără drept la logică...

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru milan9):

De fapt... Organizatia "Martorii lui Iehova" nu a facut, nu face si nu va face nici o profetie. Noi nu ne consideram profeti inspirati de Dumnezeu, ci mesageri ai Bibliei si ai profetiilor DEJA CONSEMNATE in Biblie, de catre Iehova Dumnezeu.
Poti sa crezi ce vrei, dar cat am cercetat eu si multi altii nu am vazut niciodata un abuz de putere sau vreo neregula in acesta organizatie. Nu am auzit niciodata de parinti martori care sa-si omoare copii sau de "batrani de congregatie" (cum sunt numiti cei cu responsabilitati in cadrul congregatiei) sa abuzeze copii, dar de preoti si calugari care fac lucruri urate am auzit si e lumea satula. Sa stii ca fiecare lucru care se discuta in interiorul acestei mari familii organizate numite "Martorii lui Iehova" se face individual si fiecare membru este sfatuit sa mediteze si sa aleaga in ce sa creada. De-a lungul timpului se va dovedi cine e profetul fals care le "gadila urechile oamenilor" si careil dezonoreaza pe Dumnezeu.
Isus, vorbind despre adevaratii sai continuatori, a spus: "Prin aceasta vor şti toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi iubire între voi" (Ioan 13:35).
Cand voi vedea o alta grupare religioasa crestina in care va domni iubirea si in care toti vor fi frati si surori (Matei 28:3), DOAR ATUNCI voi reexamina daca "martorii" gresesc. Pana atunci ei raman singurii care se iubesc cu adevarat si doar cine ii cunoaste stie acest lucru cu adevarat! Degeaba spui ca sunt mincinosi si rai daca faptele lor dovedesc altceva si degeaba spui ca ai dreptate daca faptele tale dovedesc altceva!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Cine nu este în cer
Declaraţia Bibliei este clară: „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu?" (1 Corinteni 6:9). Şi totuşi, Biblia vorbeşte şi despre multe persoane drepte, victime ale nedreptăţii, care nu vor moşteni cerurile.
Isus însuşi a spus referitor la cel care curând avea să fie martirizat, Ioan Botezătorul: „Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el" (Matei 11:11). Toţi băieţii în vârstă de doi şi sub doi ani din Betleem şi din împrejurimile lui au fost măcelăriţi fără pic de milă de către răul rege Irod în încercarea lui de a-l ucide pe copilul Isus (Matei 2:16). Cu toate acestea, Isus a spus: „Nimeni [bărbat, femeie sau copil] nu s-a suit în cer, afară de Cel care S-a coborât din cer, Fiul Omului [Isus]" (Ioan 3:13). De ce nu a vorbit Isus despre aceste victime ale nedreptăţii ca fiind în cer?
Isus a deschis calea
Isus s-a numit pe sine „calea şi adevărul şi viaţa", iar apostolul Pavel s-a referit la el ca la „primul rod dintre aceia care au adormit în moarte" (Ioan 14:6; 1 Corinteni 15:20, NW). Deducem deci că nimeni nu s-ar fi putut afla în cer înaintea lui. Însă, când Isus s-a înălţat la cer după 40 de zile de la învierea sa, a fost el oare urmat de merituoşi bărbaţi ai credinţei care erau deja decedaţi? Circa zece zile mai târziu, apostolul Petru a spus referitor la regele David că „a murit şi a fost îngropat; şi mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi. . . Căci David nu s-a suit în ceruri". — Faptele 2:29, 34.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Sti ce n-apreciez la tine ca vorbesti "copy paste" foloseste-te de puterea si invatatura ta, asa, sunt si eu creeeatorul universu-lui, mai apelezi la un copy paste da, nici macar ce te reprezinta sa nu poti rosti?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru BSwwatch):

Bine, hai ca-ti dau un raspuns cu propriile cuvinte: NU este posibil ca toti sa mearga la cer deoarece Biblia afirma de nenumarate ori (au fost amintite doveziile mai sus) ca "oamenii drepti vor mosteni pamantul", nu cerurile! De ce?! Deoarece Dumnezeu a creat omul 'pentru a stapani pamantul' (Geneza 1:28).
Totusi Isus, intemeietorul crestinismului, a spus ca va exista si o rasplata cereasca pentru discipolii sai, insa el a aratat ca nu toti oamenii drepti vor merge acolo (din nou dovezile sunt mentionate mai sus).

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NakedTruth):

Hai sa-ti dau un sfat!,Sa te simti,util fata de Dumnezeum,vorbeste din suflet,din experienta acumulata,fie ea putina fie ea multa,sa simti trairea in exprimare asa cum simti tu cand asculti semeni in biserica, ce sentiment ai? puternic!, te-ntateste a?, te face sa te simti eliberat, asa cum pe tine te-a facut sa crezi in biserica.Asa trebuie sa-i faci si tu sa simte pe cei din jur, autuci vei fii apreciat de dumnezeu, acum esti un simplu XEROX, nu te jignesc da analizeaza si cu aproiatii tai si o sa vez ca asa e!

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pai,daca ai fost un om bun(nu spui minciuni, nu injuri, te comporti frumos etc), da

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Depinde ce intelegi prin buni. daca te referi la credinciosi care nu au facut rele eu zic ca ajung in cer

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Mikyss):

Si daca sunt necredinciosi si nu au facut rele nu ajung in rai? Ce trist sad.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează