|

Salut TPU!

Mai am vreo șansă să incep sa practic vre un sport de performanță la 17-18 ani? Adică, dacă ma apuc acum sa reușesc sa fac performanta în 1-2 ani...

Dacă da, ce sport? (Dați-mi mai multe idei/alternative)

Mulțumesc!

Dau funda!

11 Raportează Evaluează
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Nu stiu daca poti face unul de performanta, dar din ce ai mai experimentat, gaseste-ti ceva care sa iti placa, si chiar daca nu il faci cu un antrenor, fa-l singur si bucura-te de el! Exerseaza-l macar cateva saptamani si dupa vezi tu daca merita sa te inscrii intr-un club sportiv! Don't do the things fast! Succes happy!

10 răspunsuri:
| a răspuns:

Performanta la varsta asta, slabe sperante.
Apoi, de unde am putea stii noi, la ce esti tu bun?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Vrei să-ți spunem noi în ce sport ai putea face tu performanță? De unde am putea să știm noi asta mai bine decât tine?

În primul rând, pentru a face performanță într-un sport trebuie să fii pasionat de sportul ăla. Din ce văd aici, tu nu ai nici o pasiune concretă, că altfel nu ne întrebai pe noi.

În al doilea rând, trebuie să ai niște abilități naturale pentru acel sport. Dacă nu le ai, indiferent cât de mult te-ai antrena nu poți deveni un Usain Bolt sau un Michael Phelps.

Și în al treilea rând trebuie să-l începi foarte devreme și să dai în fiecare zi tot ce poți.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru johnnny123):

"În al doilea rând, trebuie să ai niște abilități naturale pentru acel sport. Dacă nu le ai, indiferent cât de mult te-ai antrena nu poți deveni un Usain Bolt sau un Michael Phelps. "

Te contrazic. Cu foarte mici exceptii, cand vine vorba de sport, e 90% munca si 0% talent.

"Și în al treilea rând trebuie să-l începi foarte devreme și să dai în fiecare zi tot ce poți."

Aici as fi pus un "sau"...sa-l incepi foarte devreme SAU sa dai in fiecare zi tot ce poti. Merg si amandoua, desigur, dar daca stai sa analizezi, o sa vezi ca nu prea gasesti sportiv care sa aiba 20 de ani de activitate consistenta. Cei care practica pentru mult timp ori nu se antreneaza zilnic ori iau pauze de cateva luni...nu rezisti mult muncind la maxim ZILNIC pentru ceva indiferent cat de mult iti place.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru AnastasiaK):

E munca, dar si geneticul joaca un rol important.
trebuie sa testeste din mai multe si sa aleaga sporturile care il avantajeaza. Nu existã sportiv care sa fie bun in toate.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

"Te contrazic. Cu foarte mici exceptii, cand vine vorba de sport, e 90% munca si 0% talent."

Și restul de 10% ce este?

În sportul de performanță, diferențele între sportivii de top sunt extrem de mici. La o finală de 100m plat, diferența dintre primul și ultimul este de 25 de sutimi de secundă. Având în vedere că toți se antrenează ca să-și maximizeze potențialul, diferența o face fix acel talent nativ, care e suficient să contribuie cu 0.1%.

Cat despre partea a doua, evident că nu trebuia să o iei chiar literal. Pauzele de refacere sunt o componentă importantă în orice antrenament de performanță. Când am spus "să dai în fiecare zi tot ce poți", nu am vrut să spun să te antrenezi în fiecare zi până când leșini. Ci să respecți un antrenament foarte clar structurat.

Și evident că este important să începi devreme. Nu cred că-mi poți arăta prea mulți campioni care s-au apucat de sportul respectiv la 19 ani.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru johnnny123):

Restul de 10% e noroc. Norocul sa dai peste persoanele potrivite, norocul sa nu iti pice competitii in zile proaste in mod repetat, norocul sa ai suficient sprijin financiar incat sa poti face fata, etc. Diferentele alea dintre cei mai buni le face tot norocul asta. Te asigur ca daca organizezi o cursa/un meci la care sa participe aceiasi oameni de mai multe ori, rezultatele o sa se schimbe de fiecare data.

Cand am zis de pauze, nu m-am referit la refacere, ci de pauze de cateva luni, poate mai mari, fara vreun motiv anume. Cat despre structura antrenamentului, in general e zilnic in afara de weekenduri, dar cunosc multi sportivi si iti pot spune ca aceia care au inceput de mici tind sa vina de 2-3 ori pe saptamana (deh, isi permit, au deja experienta destula).

"Și evident că este important să începi devreme. Nu cred că-mi poți arăta prea mulți campioni care s-au apucat de sportul respectiv la 19 ani." Chiar am un coleg campion mondial care a inceput la 20 si mai cunosc personal cativa fosti/actuali campioni nationali care au inceput la 18-19. Pe acestia prefer sa nu-i numesc, dar o sa iti dau si un exemplu concret ca sa fie ok: Benny Adegbuyi - numarul 2 mondial si a inceput pe la 25 daca imi amintesc bine.

Fac sport si traiesc printre sportivi de la 3 ani. Nu am vazut niciodata talentul ala nativ despre care vorbesti tu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru AnastasiaK):

"Fac sport si traiesc printre sportivi de la 3 ani. Nu am vazut niciodata talentul ala nativ despre care vorbesti tu."

Tocmai de aici vine problema de percepție. Trăind printre sportivi de performanță, îl vezi în fiecare zi. Dar pentru că toți cei care te înconjoară îl posedă, nu ți se mai pare talent, ci normalitate.

Este ca atunci când te naști într-o familie de muzicieni și nu ți se pare nimic senzațional că frații tăi pot să facă diferența între un Do și un Do ♯, deși majoritatea oamenilor nu au capacitatea asta.

În lipsa talentului nativ, majoritatea oamenilor renunță la anumite activități pentru că le găsesc prea dificile. Trăind printre sportivi, tu interacționezi cu cei care deja "s-au cernut", cu cei care au perseverat tocmai pentru că înclinația nativă le-a susținut eforturile.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru johnnny123):

Nu e problema de perceptie pentru ca nu interactionez doar cu cei care deja "s-au cernut" cum zici tu. Am avut de-a face cu multi incepatori, unii care au devenit in timp avansati, altii care nu...sau cu oameni care fac sport doar din placere si vin la antrenamente zi de zi totusi, dar nu intra in competitii...sau unii care vor doar sa se mentina in forma si o fac printr-un anumit sport. Toti astia evolueaza in moduri diferite, dar cei care avanseaza mai repede sau mai mult sunt cei care muncesc mai mult, care sunt mai dedicati, care au grija si la alimentatie/odihna, etc. Astia sunt factorii care fac diferenta, nu am vazut niciodata o situatie in care cineva sa se descurce mai bine in mod inexplicabil.

Asta cu "inclinatia nativa" are sens la foarte putine sporturi si nu e chiar inclinatie. Spre exemplu, bodybuilding sau la atletii de forta, unde un genetic bun e un avantaj. Sau la sporturi precum baschet unde conteaza inaltimea...dar nu cred ca putem afirma ca inaltimea e un talent, totusi. Pana la urma nu toti cei inalti ajung mari baschetbalisti.

Eu personal nu cred in talent si pot sa argumentez oricat pe tema asta, dar daca tu crezi, nu incerc sa te conving de contrariu.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

De ce nu iti propui sa ajungi informatician sau medic? ai castiga mai bine! iar sportul il faci din placere

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Daca vrei un sport de performanta la varsta aceea iti recomand sa faci karate happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează