Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie.
P.S. ceva fals .
Succes, sper ca te-am ajutat cat de cat.
Inseamna o afirmatie falsa si cu totul deviata de la subiect...mai pe scurt o,, prostie " sau o,, panarama"
ABERÁȚIE, aberații, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc. ◊ Aberație vizuală = astigmatism. Aberația luminii = variația aparentă a poziției unui astru pe cer datorită mișcării Pământului în jurul Soarelui, în jurul axei proprii, și faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie INTR-UN CUVANT CEVA ANORMAL, INCORECT, GRESIT, EXAGERAT
Aberatie=abatere de la normal sau corect. Exista pe internet.decat sa te faci de ras mai bine citesti
Unor imagini neclare, deformate etc. ◊ Aberație vizuală = astigmatism. Aberația luminii = variația aparentă a poziției unui astru pe cer datorită mișcării Pământului în jurul Soarelui, în jurul axei proprii, și faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie. – Din fr. aberration, lat. aberratio.
Sursa: DEX '09 | Adăugată de CristinaDianaN | Greșeală de tipar | Permalink
ABERÁȚIE, aberații, s. f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc. ◊ Aberație vizuală = astigmatism (2). Aberația luminii = variația aparentă a poziției unui astru pe cer datorită mișcării Pământului în jurul Soarelui și faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie. – Din fr. aberration, lat. aberratio.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de ana_zecheru | Greșeală de tipar | Permalink
ABERÁȚIE ~i f. 1) Deviere de la normă. 2) Defect al unei imagini produs de un instrument optic. ◊ ~ vizuală astigmatism. 3) fig. Încălcare conștientă sau involuntară a unui principiu, a unei norme, a unui adevăr; rătăcire; greșeală; eroare. [G.-D. aberației; Sil. -ți-e] /
ABERATIE
ABER'AŢIE, aberaţii, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecţiune a unui sistem optic, care duce la obţinerea unor imagini neclare, deformate etc. * Aberaţie vizuală = |astigmatism|| (2). Aberaţia luminii = variaţia aparentă a poziţiei unui |astru|| pe cer datorită mişcării Pământului în jurul Soarelui şi faptului că lumina se propagă cu viteză finită. 3. Ceea ce este inadmisibil, |absurd||; |absurditate||, |inepţie||, |prostie||. - Din fr. aberration, lat. aberratio.
aber'aţie s. f. 1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate. ** (biol.) abatere de la tipul normal al speciei. * ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei. 2. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic. * ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor. 3. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.
Aberatie = abatere de la normal sau corect `! Deci da inseamna ca ceva e fals`! :*
anonim_4396 întreabă: