Voi ce părere aveți... Sunt parinții responsabili pentru erorile adoleșcenilor sau nu?
Eu sunt de părere că nu.
Funda 
Pentru erorile in sine nu. Pentru un comportament care il face sa fuga de ei direct in bratele prietenilor,, bine intentionati ''care vor sa te salveze din bratele lor oprimatoare, DA.
Copilul are nevoie de stie ce se poate intampla. E responsabilitatea ta sa te asiguri ca stie. Cu tonul potrivit poti realiza asta. Lupta ta fiind sa te asiguri nu ca face cum vrei tu ci sa simta ca nu ii impui nicio optiune. Ca ii spui asta ca pe o ingrijorare a ta si o informare pentru el pentru a fi pregatit.
Indiferent ce ii zici tu el va face tot ce simte si tot ce crede el ca e mai bine raportat la experienta lui de viata.
Tot ce poti face tu este sa ii spui ce se poate intampla, ce l-ai sfatui sa faca si daca face o tampenie sa fii acolo si sa il primesti fara sa il certi prea tare. El va invata ca tu chiar stii ce vorbesti si va incepe sa te considere un prieten, nu un sef.
Sunt parinti care adopta un ..normal'' diferit de cel al copilului. Astfel acesta din urma ori nu va putea fi niciodata cu adevarat cine este ori nu va fi cine este de fata cu parintii ceea ce este mult mai grav, raportat la perioada adolescentei. Copilul porneste in viata primind inca de acasa un statut de paria. Lucru greu de inlaturat si posibil doar prin prisma unor prieteni cu adevarat binevoitori care sa faca din tine un proiect personal, timp in care nevoile tale vor fi mai importante decat ale lor. Oamenii acestia sunt rari si prin prisma fricii de a nu fi inteles ii indepartezi desi ei chiar vor sa te ajute.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
In mare parte da, sunt responsabili, adica e responsabilitatea parintilor sa ii cresti si educi corect, sa il inveti bunele maniere si sa inteleaga diferenta intre bine si rau.
Daca parintii nu discuta cu copii, deschis, s-ar putea sa nu stie ce sa faca mai departe, sa nu stie cum poare ramane fata gravida ( daca tot asta e la moda).
Parintii sunt parinti pana mor, ei au responsabilitatea de a invata oricand copilul sa devina bun.
Dar, degeaba parintele isi educa copilul daca prinde un "grup de prieteni" si il strica. Efectul de turma e mai mereu prezent, dar conteaza sa aiba caracterul bun, sa stie sa faca diferente intre bine si rau ( si iar ajungem la ce spunea mama si tata).
Cei 7 ani de acasa chiar conteaza, si se refleta in comportamentul copilului / adolescentului.
Deci educatia primita de parinti e primordiala in a fi un adolescent "model". Asta e strict parerea mea.
Răspunde
Deloc.Depinde de cum a fost facut copilu'.In mare parte nu-s de acord cu parintii mei si nu-i ascult.Au ei vreo vina in asta? Nu.Pur si simplu asa am fost de mic.Nu-mi convine nu fac si daca ma obligi devin agresiv.
Exista totusi multi cretini care cred ca parintele poate controla 100% copilul. Dupa logica lor unu' dintre parinti trebuie sa se duca peste tot cu copilu' sau sa vada ce face si daca intoarce capu' sa se uite la altu' si copilu' face o tampenie atunci parintele este responsabil...niste tampiti.
Bună! Sunt şi ei responsabili pentru greşelile copiilor,dar într-o mică măsură. Adolescentul are o vârstă la care poate gândi singur şi face diferenţa între bine şi rău,dar acum depinde de personalitatea fiecăruia. Dacă nu are o personalitate foarte puternică şi se lasă uşor influenţat de persoanele din jur,va conştientiza mai târziu că a greşit,dar părintele nu are ce să îi facă, decât să îl lase să înveţe din propriile greşeli. Acum părerile sunt împărţite, dar, per total, părinţii au un 25 % maxim influenţe asupra copiilor în ziua de astăzi, generaţia actuală fiind destul de "rebelă"
Juridic,da,desi eu nu sunt de acord cu asta.
De pe la varsta de 12 ani incepi sa constientizezi ce faci. Nu mai ai nevoie de cineva care sa te indrume daca tu deja stii ce trebuie sa faci.
Eu sunt de parere ca da. Eu parinte responsabil si constient de ce face, indiferent cat de ocupat, stie cum sa-si educe copilul.
Peste tot vad atata libertate acordata copiilor in fata pc-ului, atata dadacie, totu' mura in gura. apoi va mirati ca de ce sunt niste esecuri! Putina militarie nu strica! Invatati-i sa infrunte greutatile ca sa -si creeze scopuri in viata respectand niste reguli: "vreau sa ajung... sa-mi castig singur banii si sa am familia mea, sa nu ajung ca ala sa fur si sa stau cu frica in san". Sa stie cand sa respecte si cand sa se apere fara mila, pentru ca prea mult bun simt strica.
Trebuie sa stii sa-i deschizi ochii, altfel va visa o viata intreaga o lume ireala.
Logic ca sunt. Ei te educa si incerca sa te creeasca corect, dar daca tu nu vrei asta, nu sunt ei de vina.
Sunt poate pe jumatate sau au si ei un procent. Restul sunt si alti factori care ii influenteaza pe adolescenti sa faca prosti.
Poate ca da, poate ca nu. Consider ca un parinte trebuie sa ii arate copilului lumea, cum trebuie sa se comporte si sa-l invete de bine, asta ar fi misiunea părintelui, dar partea cu care a contribuit parintele la educarea copilului reprezinta doar 50% din comportamentul lui. Cealalta parte o reprezinta propria personalitate a adolescentului, de la adolescenta incepi sa iti creezi una proprie. Adolescentul va cantarii ce a invatat de la parinti cu ce simte el cu adevarat. El nu poate fi invatat sa fie intr-un fel care nu-l reprezinta, daca este obligat sa faca asta va riposta. Cred ca adolescenta copilului e cea mai temuta perioada din viata unui parinte.
Poate multi dau vina pe anturaj, pe faptul ca pruncul lor a fost corupt, dar are si el judecata. Poate stii ce e bine si ce nu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
