anonim_4396
| Anonim întreabă:

Este o poveste lunga si sper sa ma ajutati in toate aspectele 1.Ma simt întotdeauna vinovata. Nu sunt depresiva sau ceva de genul dar din cele mai mici lucruri mă simt vinovata.
Nu știu sincer de ce. Ma simt prost în unele momente și trista.
Imi iubesc prea mult parintii și când văd ca suferă sufăr și eu la fel de mult. Când o văd pe mama mea plângând plâng și eu însă mai tare. Stiu cât sufera cateodata mama mea și o iubesc foarte mult și mă simt vinovata când se simte rau.
Problema mamei mele este ca e foarte stresata și nu prea mananca. Are probleme cu glanda tiroida și de aceea este puțin mai grasuta și nu slăbește.

2.Ma simt ciudat când merg la scoala, parcă singura. Am mulți prieteni (cunoscuti) și mă înțeleg bine dar am observat ca și cea mai buna prietena a mea se indeparteaza de mine și si-a găsit pe altcineva sa stea cu ea. S-A și mutat din banca de langa mine fără vreau motiv anume și foarte brusc. M-Am simtit ca o cârpă atunci.

3. Sunt suparacioasa și plângăcioasa. As vrea sa fiu mai sigura pe mine și puternica.
Vreau sa mă descurc la materii mult mai bine. La numărul 2 : Colega mea era buna la materii și mă simțeam mai bine dar acum a plecat.
Nu spun ca nu sunt bună, anul trecut am terminat cu 9, 84.

4. Lumea e nedreapta. Eu îmi invat foarte mult pentru un test, o materie și când dam test văd pe alții care copiază pe rupte tot dar profesorul nu îi baga în seama. Când vin rezultatele eu am luat nota mai mica decât cei care copiază și am învățat. Sțiu, copiatul e cel mai nou acum și cam toți am copiat odata măcar dar totusi m-am simtit super prost.
Și culmea culmilor : Colega mea de banca trecuta cea de la numărul 2, a copiat la testul acela și a luat 10 și a spus ca "Stai liniștită, stiu și eu cum este " Cum doamne sa știe cum este din moment ce ea a copiat aproape tot? Și se mai intampla multe de genul.



Va rog sa mă ajutați în legătură cu toate.

1 răspuns:
| whatevernvm a răspuns:

Esti o fire sensibila, ai un temperament melancolic si nu e nimic rau in asta, asa esti tu. Pari genul de om sensibil, linistit, in banca ta, afectat de orice se intampla in jur, rusinoasa si timida, care nu isi face multi prieteni de teama sa nu fie judecata si sa nu sufere. Nu o sa iti raspund la fiecare intrebare in parte pentru ca se leaga toate de firea ta sensibila si de personalitatea ta linistita si firava. Incearca doar sa nu te mai afecteze tot ce se intampla in jur. Temperamentul si personalitatea ta nu se vor schimba indiferent de ce sfaturi primesti pentru ca asta este felul tau de a fi. Incearca insa sa folosesti felul tau de a fi intr-un mod pozitiv si benefic. Gaseste-ti prieteni ca tine, prieteni de incredere, persoane cu care simti ca te indentifici, nu persoane care vorbesc cu tine doar pentru ca nu au pe altcineva mai bun si care sunt dipuse sa te lase cand gasesc acel cineva. Gaseste un prieten cu care sa te intelegi, cineva cam ca tine, mai timid, mai sensibil, cineva care corespunde personalitatii tale. Stiu ca asta implica minimul de socializare care nu pare genul tau, dar te va ajuta mult. E foarte important sa ai o relatie stabila de prietenie cu cineva, pe cineva cu care sa te dezvolti, sa va ajutati si sa va dezvoltati impreuna, sa evoluati prin relatia de prietenie, ceva benefic si frumos. Iti spun din experienta ca prieteniile din scoala si liceu sunt cele care tin, legaturile formate sunt mult mai greu de desprins daca legaturile sunt solide si de calitate cu persoane care sunt pentru tine. Cand ai pe cineva alaturi lucrurile sunt mai usoare, nu te mai simti singura, ai o stabiliate mai mare si o ordine in emotiile tale care acum sunt haotice si imprestiate in toate directiile. Cand ai pe cineva ai o baza acolo care iti permite sa te axezi pe tine, pe familie, pe educatie, pe tine ca persoana pentru ca nu mai e haos si ai garantia ca cineva e acolo. Relatiile de prietenie sunt foarte importante. Un om nu poate trai singur indiferent cat le place unora sa creada asta. Rezolva problema asta si celelalte se vor rezolva de la sine. Nu te mai consuma pe prostii legate de note, o sa vezi in timp ca nu conteaza deloc chestiile astea. Invata cat poti de bine, fa ce stii sa faci mai bine si ceea ce iti place, tu trebuie sa fii multumita si fericita. Repet, nu incerca sa te schimbi ca persoana pentru ca probabil o sa esuezi. Invata doar sa iti folosesti felul de a fi intr-un mod benefic, sa iti controlezi emotiile si starile astfel incat sa nu se intoarca impotriva ta, ci sa te ajute. Nu te poate invata nimeni asta, totul sta in mana ta. Cand vei putea sa controlezi felul tau de a fi vei scapa si de vinovatia nejustificata. Pana atunci fii alaturi de parintii tai, ai grija de ei si fii tare. Mama ta are nevoie de tine, ea plange de problemele ei, tu fii tare si sustine-o, pana la urma nu e ceva foarte grav si e important ca sunteti impreuna, va intelegeti si sunteti o familie. Profita de asta oricat de mult poti, ai oameni alaturi de tine care te ajuta si te iubesc, ai toate resursele necesare sa te poti descoperi pe tine ca persoana. Inca esti un copil, iar perioada asta e foarte importanta pentru tine, nu o irosi