Nu inteleg viata asta.Nu inteleg cum trebuie sa traiesc, nu inteleg cum trebuie sa ma port, nu inteleg cum toata lumea stie sa vorbeasca, sa se poarte, si sa isi faca prieteni(si cei urati, frumosi, timizi, tupeisti, si cei inteligenti, si cei mai putin inteligenti). Nu inteleg cum tota lumea stie regulile nescrise ale acestei vieti, iar eu nu le stiu.Ma simt atat de diferita de ceilalti, atat de ciudata.Am o problema grava, si nu stiu cum sa o rezolv...

Te putem ajuta noi. Eu voi încerca, dar mai întâi să ştiu de problema ta. Cât despre că toţi ştiu ceva ce tu nu ştii...nu te-ai gândit vreodată că tu ştii ceva ce ei nu ştiu?

Este specific varstei. nu te ingrijora. Te cuprinde asa un sentiment de micime, lumea e prea mare pentru tine, ai sentimentul ca nimeni nu te intelege, ca tu nu poti sa intelei pe cei din jur.Numai ca parintii tai au o problema, ei unde sunt, sau au plecat prin strainataturi si esti singura? Unde e dirigu' sau diriga', unde sunt acei oameni de care tu ai atata nevoie? Sunt buni si prietenii, dar daca nu-i ai ce te faci? O metoda de a mai afla din secretele vietii e lectura, lectura serioasa.Ai citit ''La Medeleni'de exemplu? Cartile, daca le citesti intr-o ordine, inveti cu timpul din secretele vietii si multe din intrebarile tale isi vor gasi raspunsul. Vreau sa zic, ca atunci cand nu ai prieteni, cel mai bun trebuie sa fie cartea. Nu-ti aduc nici un repros, dar cred ca tu chiar nu ai prieteni. Daca simti nevoia sa te destainui cuiva, scrie-mi un mesaj.Iti promit ca voi face tot ce-mi sta in putinta ca sa te ajut. Am citit multa disperare in mesajul tau, si simt ca sunt in stare sa te ajut.Ai incredere! M-am adresat tie ca unei adolescente, poate ai depasit faza asta, scuza-ma, dar nu am timp sa-ti citesc profilul. Si hiar daca esti mai mare, s-ar putea sa fi trecut prin viata, depasind o etapa...

Ce problema?

Noi fiecare dintre noi te ajutam cu sfaturi dar virtual scumpa insa ajuta si asa, tu trebuie sa iti deschizi sufletul in fata cuiva si cred ca cel mai in masura este un pisholog sa nu intelegi ca te fac nebuna nicidecum:* doar ca te va ajuta ai nevoie de a vorbi cu cineva :*chiar sa te duci... o sa imi urmez si eu sfatul chiar o sa am nevoie:*

Aveam si eu momente in care ma simteam asa.Nu aveam incredere in oameni, eram inchisa in mine.Nu te mai considera ciudata, nu esti, poate doar speciala si asta nu e un defect.Incearca sa fii mai deschisa, mai comunicativa si nu mai fi asa "flamanda" dupa prieteni.In fond, ei sunt rari.Nu trebuie sa ai un anumit comportament ca sa te placa cineva, trebuie sa fii tu, naturala.Ai mai multa incredere in tine si in loc sa te plangi, ridica fruntea sus si mergi inainte.

Problema e ca nu gandesti liber. Gandeste la pers. a3a desi e greu o sa vezi ceva divin daca o sa reusesti o sa te uimesti singura cu cate o sa deduci.

Va multumesc tuturor! Am ceva de invatat din fiecare raspuns al vostru...si parca am impresia ca ati inteles mult mai mult din exprimarea mea.Multumesc inca odata...

De parca ar putea cineva vreo'data sa inteleaga dc draq am fost lasa-ti pe pamantu` asta
Io habar n-am de ce trebuie sa dorm, sa mananc, sa injur, sa scuip, sa-mi bat colegii, sa sufar din dragoste, sa ma doara atunci cand cineva ma tradeaza.

Cine intelege viata? Poate ca toti. Poate inca nu ti-ai dat seama ca viata e frumoasa.Multi vorbesc numai aiureli, toti se poarta stupid, sincer eu n-am prieteni si inca nu mi-am facut(si nu mai am prieteni din vara trecuta din iunie). Eu nu cred ca ceilalti stiu regulile vieti, ci pur si simplu urmeaza regulile lor.Nu esti singura cate te simti diferita de restul.Si eu ma simt la fel.Si nu ai o problema grava.Inca nu te-ai acomodat cu lumea acesta. I-a un fotoliu, aseazate pe el si te-ai acomodat.Adevarul e ca multi par ca primesc pe tava ceea ce isi doresc, dar nu e asa.In spatele fetelor lor se asunde tristete si suferinta. Unul are problema cu fratele lui, cu parinti, cu scoala, cu invatatul, mai stiu e ce...Cred ca ar trebui sa vezi viata ceva mai optimist.Mult mai optimist. O sa regreti cand o sa fii mare si o sa te andesti ca aunci cand erai mica in loc sa te distrezi si sa te joci, tu sufereai.In plus ce e de pierdut? Eu nu vad ce?! Hm! Ce? Nu stiu. O sa te obisnuiesti cu idea. O sa vezi.Si nu stii ce iti rezerva viata? De unde stii ca peste 2 luni o sa iti intalnesti prietenii pe care ti-i doresti? Sau poate vei castiga la loto? Capul sus.Traieste-ti viata pentru ca e plina de surprize.Si bune si rele!
Bye!

Nu ai nici o problema pur si simplu ai o retinere peste care poti trece daca vrei. Dar vrei?

Si eu ma aflu in situatia ta, cica e vina mea dar nu e adevarat este vina lor dar pana vor plati ei voi muri eu.

Am avut si eu probleme de genul asta. dar nu a fost asa mereu de mica am fost foarte comunicativa cu toti, aveam multi prieteni dar soarta a facut ca eu sa plec din tara pentru un an de zile.atunci aveam 17 ani si am trecut prin clipe foarte grele din cauza unei matuse ceea ce m-a facut sa ma inchid in mine, nu mai aveam prieteni si la intoarcerea mea in tara mi-am pierdut toti asa zisi prieteni iar eu nu stiam cauza, credeam ca e din vina mea, ca mi-am schimbat stilul, nu mai eram tupeista, nu mai eraam asa frumoasa(plus ca pusesem cateva kg in plus)nu stiam de ce nu mai pot sa imi fac prieteni desi inainte imi era foarte usor sa imi fac prieteni, dar acum stiu de ce...pentru ca prietenii adevarati nu mai exista, toti iti spun ca te inteleg cand de fapt pe la spate te condamna, acu am invatat ca daca cineva vrea sa iti fie prieten trebuie sa te accepte asa cum esti, daca nu stai calma are destinul si pentru tine vremuri bune.parerea mea!

Dar cine crezi ca intelege viata asta! dar asta este trebuie sa o acceptam asa cum este ea! nu avem ce sa facem!

Incearca sa fi glumeata si sa nu zici pai aa n-am ce sa vorbesc cu persoana asta ca ea e mai altfel nu e ca si mine, sa stii ca nu asta conteaza. tu doar intreaba ce mai faci si chestii din astea, fi deschisa...adevaratul caracter al unui om se vede in momentul in care crede ca nu este vazut de nimeni.

Deci zici ca eu am scris asta, pur si simplu asa ma simt si eu la fel.
Uneori ma consider o ciudata si nu pot fii inteleasa pe deplin de ceilaltii de cum sunt.De ce? nujh

Viata niciodata nu va fi inteleasa complet.Nu exista reguli clare ci doar speculatii.Nu cred ca exista om care sa nu fi zis cel putin o data "nu inteleg viata". Toti trecem prin anumiti pasi dar in momente diferite.Prin afirmarea ca te crezi ciudata demonstrezi ca te integrezi perfect in lumea asta, fiecare om este ciudat n felul lui. Bucura te de fiecare dezastru din viata ta, zambeste in fata problemelor si nu pune prea multe intrebari....Iti urez o viata plina de realizari:*. lilshor

Nu trebuie sa intelegi viata, ci doar sa o traiesti. Suntem aici pentru a-i permite scopului Divin al universului sa se indeplinneasca.Aceasta este dimensiunea reala a existentei noastre.