| Alex665 a întrebat:

Salut TPU, am 16 ani, sunt la un liceu de filologie si de ceva timp ma tot framanta intrebarea ce voi face in viata. Scoala nu prea imi place, in general toate materiile nu imi plac, sunt un tip nesociabil si nu prea imi place sa vorbesc cu lumea, nu am nici o pasiune, nu imi place sa fac nimic si chiar nu stiu ce voi face in viata. Nu stiu ce voi face, daca voi termina liceul la ce facultate voi da sau alte chestii, ma tem ca voi ajunge la 18 ani fara de a avea habar ce voi face cu viata mea...

5 răspunsuri:
| dullcat a răspuns:

Buna.Mai ai timp pana la finalul liceului sa afli ce vrei sa faci, numai daca depui efort in acest sens.Stand pe telefon in timpul liber nu te va ajuta deloc.

| Niciunnumedeutilizator a răspuns:

La ce profil ești?
Și cum adică nu-ți place nimic? Ce faci toată ziua? Ce-ai făcut până acum?

| Alex665 explică (pentru Niciunnumedeutilizator):

Sunt la uman toata ziua fac treaba ce mai e pentru casa si imi pierd timpul pe telefon

| Alexia999997777777777777 a răspuns:

Personal te înțeleg, oricum în general e mai mult de toceala și bătaie pe notele bune în liceu, atâta tot.
Asta nu înseamnă că trebuie să te descurajezi, este mai simplu sa spui " nu sunt bun la nimic", fără să descoperi ce ți ar face placere sa faci.
Îți recomand :
- teste de personalitate pentru cariera.
- cauta meserii și gândește-te care suna mai bine pentru tine.
Tine minte nimic nu este imposibil, ușor în aceasta viata.
Sunt oameni care chiar și după al doilea an de facultate nu se mai regăsesc în ce au ales și vor sa înceapă alta, e normal.
Știi de ce?
Pentru ca este foarte crud sa alegi când nu ai mintea coapta suficient ce vrei sa faci toată viata pana la pensie.
( bine aici exagerare, ca nu ești obligat sa faci acel loc de munca, mereu se pot schimba).

| Alexia999997777777777777 a răspuns (pentru Alexia999997777777777777):

Și eu am fost la fel de introvertita precum ești tu, la modul cu socializarea.
Trebuie sa încerci sa ieși din zona de confort, sa te implici, sa răspunzi mai mult, pana când vine de la sine.
Și sa te gândești ca nu o sa ii mai vezi pe oamenii aia și nimeni nu te judeca.