Bună! Nu prea știu să folosesc TPU, vreau păreri sincere, cum este la liceul militar? Ești măcar tratat ca un om? Cum e viața și mâncarea acolo? Am timp să joc baschet acolo? Vă rog să-mi dați răspunsuri sincere.
Ordonare:
După relevanţă
Mancare naspa, te trezeste in fiecare zi la 5, aia se poarta cu tine ca cu ultimul om...Mai pe scurt nu merita.
Răspunde
Răspunde 
Nu inteleg exact la ce te referi cand zici "ești măcar tratat ca un om?". Programul e strict si nu se joaca nimeni cu disciplina, iti dai seama. Dar nu isi vor bate joc oamenii de acolo de tine fara motiv.
Eu personal am mici regrete ca nu m-am dus la un liceu militar sau la academie dupa. Totodata n-am fost nici genul care sa vrea doar sa iasa in club si sa stea acasa pe calculator, deci poate tie nu ti-ar placea.
Mancarea e asa si asa in orice inseamna "militar". Nu e calitate de restaurant de 5 stele, dar nici povestile horror care se auzeau secolul trecut nu mai sunt adevarate. Eu lucrez intr-o unitate militara si mananc la popota cateodata. Nu ma dau in vant chiar dupa mancare, dar e decenta.
Si legat de baschet: da! Se pune foarte mult accent pe sport acolo si chiar vei fi incurajat. Aproape sigur va exista si teren pentru asta.
întrebarea:ești măcar tratat ca un om?
Am pus-o deoarece am auzit din multe părți că pur și simplu superiori tăi te tratează ca pe un câine am auzit asta și din gura unora care au urmat aceste studii,nu sunt genul care îi place să piardă timpul pe calculator sau în cluburi sunt genul de om care preferă să-și petreacă timpul pe afară sau făcând sport, mă bucur că mi-ai răspuns, nu știu ce să fac în legătură cu baschetul, fac de performanță și parcă mi-aș forma viitorul în carieră de sportiv dar pur și simplu nu pot să uit cariera militară știu că dacă nu voi intra voi regreta mult...în orice caz sunt fată, mi s-a spus că e viață foarte grea pentru fete.
Da și cu mâncarea nu am pretenții foarte mari dar totuși suntem oameni nu ar trebui nimeni să-și bată joc de noi.
În general cu cam ce te ocupi adică ce treabă faci ca militar?
A chiar sunt o persoană foarte libertină cred că mi-ar di foarte greu să stau acolo în campus dacă pot să-i zic așa adică când am chef să plec de acasă plec în general, acum voi încerca să mă adaptez cu condițiile de acolo, chiar vreau să intru! mulțumesc încă odată pentru răspuns și scuză-mă pentru acest mesaj lung?
Am uitat un detaliu important, am avut un accident de mașină anul trecut în noiembrie, am avut piciorul în ghips și am rămas cu probleme puțin de simț și de mișcare și câteodată am dureri foarte mari care poate ar putea să mă dezavantajeze...
Cu baschetul chiar nu cred ca ai de ce sa-ti faci griji. Cred ca am mentionat ca eu predat intr-o scoala militara si, la noi cel putin, sunt trimisi in cantonamente studentii in mai multe sporturi, ca reprezentanti ai academiei. A fi sportiv e ceva foarte apreciat si, atata timp cat ai si cu cine sa joci si sa faci echipa, eu cred ca vei primi sustinere din partea scolii.
"În general cu cam ce te ocupi adică ce treabă faci ca militar?" - la intrebarea asta imi e foarte greu sa raspund. Depinde, depinde mult. Gandeste-te la sistemul militar ca fiind un fel de clona a celui civil, majoritatea locurilor de munca din armata au si un echivalent civil. Daca continui cu studiile militare, vei avea o "arma" in care sa te specializezi, iar aia va fi cumva atributia ta pe timp de razboi. Nu trebuie sa fie o arma in adevaratul sens al cuvantului, adica poate fi mitraliera, tanc, agheu etc. dar poate fi si finante, psihologie, medicina militara. Daca arma ta e "finante" inseamna ca tu vei sta la birou si vei gestiona resursele indiferent de ce se intampla pe front.
Dar pe langa 'arma', tu vei fi angajat ca orice alt om sa faci ceva anume in cadrul armatei. Uite, de exemplu la noi exista o biblioteca mica, speciala pentru cei ce predam limbi straine aici. E una separata de biblioteca mare a unitatii. Evident, are nevoie de cineva sa o gestioneze, deci avem un subofiter care pentru asta e angajat, desi 'arma' lui e ceva tun antiaerian. Sunt oameni care au fost instruiti ca lunetisti, iar pe timp de pace se ocupa de logistica. Sunt oameni instruiti sa conduca tancuri, iar pe timp de pace ei sunt sefii pe partea de HR a unitatii lor.
Iar, inca odata, legat de partea cu 'a fi tratat ca un om'. Sunt reguli clare in armata, pe care trebuie sa le respecti. Eu cred ca ce ai auzit tu despre cum esti tratat vine de la adolecenti rebeli care voiau sa bea si sa fumeze in timpul saptamanii si carora nu le place, vezi doamne, sa li se spuna ce sa faca. Ok, daca vrei sa te certi cu profesorii, sa chiulesti, sa faci figuri ca ti-e lene sa te trezesti dimineata, atunci nu e pentru tine domeniul asta. Dar daca respecti regulile, nu se va purta nimeni urat cu tine doar asa, de dragul de a o face. Gandeste-te asa: ca militar e foarte foarte usor sa-ti schimbi locul de munca si sa merg in alt oras. Daca astora care lucreaza la liceul militar nu le erau totusi dragi elevii, nu ar fi ramas acolo.
Mulțumesc de răspuns! mă bucur că pot juca mult baschet și acolo
Ai menționat mai sus de psihologie, a fost un domeniu care mi sa părut foarte interesant de când am fost mică.
Mă pot specializa pe acel domeniu în armată sau? nu prea înțeleg ce legătură are cu armată sincer?
Aici e un sistem putin mi ciudat dar o sa incerc sa explic.
Iti dau, pentru inceput, un exemplu pe care il cunosc personal. Dintre toti ofiterii din armata, 99% au facut academia, dar vreo 1% au ajuns ofiteri primind gradul militar cumva fortat, la nevoie. Procesul asta se numeste "activare" si se intampla de obicei cand un civil ocupa un post sau are nite abilitati care sunt foarte valoroase pentru armata, dar legal doar un militar ii poate face treaba. Se intampla rar, dar sunt cazuri. Eu, fiind profesor de limbi straine, nu am nevoie de grad, dar cel care coordoneaza partea legala a sistemului de limbi straine in armata trebuie sa fie obligatoriu maior, deci odata ce acea persoana iese la pensie sau isi schimba locul de munca, se alege unul dintre profii din tara si e facut si acesta militar.
Ceva de genul s-a intamplat acum ceva timp cu psihologii. Nu stiu exact sa-ti spun toate detaliile, dar am o colega care era psiholoaga la o unitate, civila fiind, si a trebuit sa o faac militar din ceva motive. Asta e o metoda, facand mai intai facultatea de psiho.
O alta metoda ar fi sa faci si academia si facultate de psiho (care oricum se poate face si la distanta sau la frecventa redusa), si in situati asta te vor putea pune intr-un rol in domeniu. Poate suna excesiv sa faci doua facultati in acelasi timp, dar chestia asta chiar se practica. Combinatia drept+academie e cea mai comun din cate am vazut, pentru ca toate unitatile au nevoie de un consilier legal, iar fara sa le ai pe ambele facute, nu ai cum. Sa nu mai vorbim de avantajele financiare.
Si ar mai fi si o a treia varianta, cea pe care chiar ti-o recomand daca zici ca te pasioneaza ambele. Sa faci doar academia, iar apoi prin cursuri de cariera sau studiu propriu sa te specializezi pe partea de psihologie. Nu vei fi incadrata ca "psiholog" din punct de vedere legal, dar sunt si posturi oarecum similare, mai ales daca vei vrea sa lucrezi la personal, sau in cercetare, sau in educatie.
Interesant! mă bucur că mi-ai răspuns la întrebări, m-ai lămurit din multe puncte de vedere
M-ai am doar o singură nelămurire cred, dacă cumva se întâmplă să nu mai vreau să lucru în domeniul militar(având o facultate militarăterminată)pot să mă retrag? am auzit că sunt obligatori 8 ani de muncă după terminarea studiilor este adevărat?
Nu e un numar fix de ani, dar daca ai facut orice scoala militara esti obligat ori sa ramai in sistem cativa ani, ori sa platesti scolarizarea.
Daca faci la fortele aeriene si devi pilot, sunt destul de sigur ca te tin mai mult de 8 ani, poate chiar 15 dar nu stiu sa-ti spun exact. Iar daca vrei sa te retragi vorbim aici de sume de zeci de mii de euro.
Pe de alta parte, stiu pe cineva care a terminat fortele terestre si s-a retras dupa un an sau doi. Dupa ce a platit suma ceruta, a fost liber.
Totodata, ca militar sunt multe posturi diferite in unitati diferite pe care le poti ocupa, deci daca unul nu-ti place, nu e chiar asa mare tragedie. De fapt, adevarul este ca esti semi-fortat sa-ti schimbi cam odata la cinci ani locul de munca in majoritatea cazurilor, daca vrei sa avansezi in grad.
Meam clar nu mă duc la forțele aeriene plus că mi-e foarte frică de avioane și de vapoare, oricum din câte știu duci o viață bună dacă te duci pe forțele marine am auzit că stai cică câte vreo 6 luni pe vapor și după ai pauză 6 este adevărat? sincer este foarte interesantă această carieră plus că are multe domenii dar nici nu aș vrea în caz că mi se urăște de armată să plătesc sume enorme.
O chiar mai este un motiv pentru care vreau la militar, vreau să mă îndepărtez puțin de familia mea cred că îmi va face bine sau rău nu știu acum dar de ceva sunt sigură dacă plec pentru ei nu va fi mare lucru asta simt oricum de multe ori mi-am dorit să plec de acasă pur și simplu să plec și să nu mă întorc dar mam gândit că-mi ruineze viață dacă voi fugi de acasă așa că am rămas...sincer nu știu de ce îți spun asta poate vreau o părere habar n-am zoricum mă bucur că mi-ai dat atâtea informați utile!?
Eu zic sa nu excluzi direct fortele aeriene doar pentru ca ti-e frica de intaltimi. Cam 90% din cei care lucreaza la aeriene nici nu se suie in vreun avion toata viata 
. Pilotii sunt doar o parte mica din cei care termina academia, iar restul sunt pe meteo, control trafic aerian, radiolocatie. Subofiterii si maistrii sunt in general mecanici de avion sau cei care opereaza rachete.
De faza cu 6 luni pe vas nu stiu nimic. Eu lucrez la fortele aeriene si n-am cunoscut aproape nici un ofiter de la navale.
Daca vrei sa fi mai independenta fata de ai tai, liceul militar e clar o optiune foarte buna.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
