A avut cineva fobie de a vorbi in public si a scapat de ea? Cum ati reusit? In cat timp?

Singura solutie este expunerea. Nu stiu exact daca la tine este un eveniment izolat sau trebuie sa vorbesti des in public, dar vei vedea ca cu cat esti expus mai mult la situatia respectiva, cu atat iti va fi mai usor sa treci prin ea. Problema este ca trebuie sa exersezi mereu.

In cazul meu, dupa cum spuneam am anxietate sociala de cand ma stiu. Cand eram mica imi era extrem de greu sa imi fac prieteni, in liceu cand ma scotea vreun profesor la tabla abia puteam sa respir si tremuram ingrozitor, ca sa nu mai zic ca inainte de evenimentul respectiv timp de cateva saptamani imi faceam 1000 de scenarii care ma tineau treaza in fiecare noapte. Cand aveam ceva de prezentat ma pregateam pana la ultimul detaliu in mod obsesiv, iar cand eram ascultata tot ma incurcam si ma balbaiam. Iar apoi o saptamana dupa ma gandeam obsesiv la cum m-am balbait si cum m-am incurcat.

Cand am ajuns la facultate, la jurnalism in primul an mi-a fost foarte greu. Insa cu cat am fost mai des expusa la diverse proiecte si teme pentru care trebuia sa ies in parc si sa intreb zece, douazeci de oameni despre diverse subiecte, sa fac reportaje, sa ii filmez, sa ii inregistrez, sa iau interviuri chiar si cu persoane uneori inspaimantatoare (pentru mine cel putin), in anul al treilea deja imi era mult mai usor.

Dupa am avut doi ani in care doar am studiat si nu am fost expusa la foarte multe situatii sociale, incepusem iar sa fiu stresata, mai ales ca trebuia sa interactionez intr-o limba pe care nu o stapaneam. Insa mi-am gasit un loc de munca la un magazin de haine unde trebuie sa interctionezi extrem de mult cu clientii si toata ziua cat sunt la munca sunt in contact cu oameni pe care nu ii cunosc aproape constant. Inainte sa incep sa lucrez acolo am fost terifiata, cred ca pe putin o saptamana inainte am dormit numai cu pastile. Acum, dupa cateva luni, nu mai am nicio problema si ma duc cu drag sa lucrez. Nici macar nu mai ma deranjeaza daca am un client enervant sau am pocit o propozitie atat de rau incat nu sunt sigura ca a inteles ce i-am zis.

Cat despre fobii, eu am fobie de zburatul cu avionul. Sunt atat de terifiata de avion, incat incep sa ma gandesc la calatoria respectiva si sa am cosmaruri cu ea cu cateva luni inainte. Si am calatorit de mica cu avionul. Nu am scapat de ea. De fiecare data cand era o perioada mai lunga, de peste un an, in care nu am zburat cu avionul fobia revenea. La un moment dat, timp de doi ani nu am zburat deloc cu avionul si din cauza asta mi se facuse groaza din nou de el. Mi-a fost atat de frica, incat am platit peste 600 de euro extra doar ca sa aman calatoria si sa le cumpar din nou peste sase luni pentru ca eram terifiata. Efectiv nu am avut niciun alt motiv. Insa, in anul urmator a trebuit sa merg cu avionul mai des si, ei bine, stresul meu incepea abia cu cateva zile inainte. Deci situatia s-a imbunatatit.

Din experienta mea personala, nu exista o vindecare completa de fobii sau de anxietate, asa cum nici nu exista o durata universala prin care poti scapa de ele prin expunere. Depinde de gravitatea fobiei si depinde de cat de repede se acomodeaza persoana in cauza. Unele persoane, daca sunt expuse la situatia de care se tem o data sau de doua ori nu mai au aproape nicio problema pentru o perioada indelungata. Altii insa, trebuie sa fie expusi constant la situatia respectiva pentru a putea sa se acomodeze cu ea si sa stea acomodati. Singura solutie este sa incerci sa te expui cat mai des la situatia respectiva si sa vezi care este limita de timp care functioneaza cel mai bine pentru tine.