Gata? Ești mai ok?
Baga mi as sa mi bag eu, zdreanță predestinarea asta, cățea!
Amin.
Eu una nu cred in "suflete pereche". I-am "provocat" odata pe Plato si sadrian46 sa ma convinga sa cred, dar n-au reusit .
Ai facut roșu in gât sau de ce esti asa supărat?
Ai pus un singur "?" deci o sa-ti raspund la ala: Da, suflet pereche si predestinare.
Ughh, ce-mi place sa fiu "istet", de-a dreptul orgasmic.
Un șut in fund e un pas inainte, deci predestinarea te trimite doar in față.
Nu ca nu cred, stiu ca nu exista suflete sau predestinare, omul vrea o siguranta in haosul asta, totul este haotic, imprevizibil
M-a scos din minți o amică pe care o bate bărbat-so din 3 în 3 zile de îi învinețește ochii, și ea nici nu vrea să audă de divorț. Cică e sufletul ei pereche.
Explică-i ei că s-a "predestinat" greșit.
(cu toate că aici e de vină prostia nu "predestinarea")
Da, însuși această afirmație a dtale aici,
Un mare bullshit.
A fost pre-destinată să se întâmple.
Comandantul Galaxiei a ordonat atunci la Început.
Să fie TPU!
Să fie Hammurabi!
Și să comenteze el acolo!
Ce este așa de greu de înțeles?
Nu cunoști regula lui Dănuț? ( Personaj real, Cosma Dan din comuna Florești, județul Cluj).
Dacă e să se facă, se face. Iar dacă nu, nu.
=====
Iar dacă vrei să te învăț cum se face, atunci când se face, trebuie să renunți la ideea că tu știi mai bine. Că ce știi tu, este un mare bullshit. Tu ai spus-o.
Pe unii n-are sens sa încerci sa-i repari.N-o sa funcționeze.
Pai vezi si tu ca e de vina prostia. Sufletul pereche si violenta nu pot coexista, se anuleaza reciproc.
E clar ca prietena ta nu are habar ce inseamna suflet pereche si se mai si încăpățânează sa spuna ca l-a gasit.
Cazurile astea sunt dese, cand femeile se tem de despartire ca vezi-Doamne nu le mai ia nimeni. E o mentalitate deloc plauzibilă, e chiar cretinism.
Tu confunzi... faptul ca doi oameni se casatoresc sau sunt impreuna nu inseamna ca sunt si predestinati. Ei se cupleaza din alte motive, nu in urma conexiunii intelectualo-spiritualo-sufletesti, ceea ce rezulta intr-un fiasco.
Iubirea nu e o știință, filosofia nu e o știință. Iubirea e tot, filosofia e dezbaterea "totului".
Doamne fereste de etichete ca alea.
Simți efectiv. Cum, de altfel, si ea simte ca nu e vorba de suflet pereche in omul ala, dar refuza sa accepte din motivele sus-mentionate.
Iubirea absoluta e un sentiment care depășește cu mult orice alta simțire omeneasca. Cand treci peste pragmatism si interese sociale, si rămâne un fel de gândire votivă spre acea persoana, adica atunci cand tinzi sa o divinizezi, sa existi prin existenta ei, sa uiti uneori de stabilitatea ta individuala, inalienabila si sa te vezi intr-un spatiu nedefinit mulțimii si definit doar de apropierea si desăvârșirea unei reintregiri sufletesti. E vorba de reintregirea ta si a ei.
Stiu cat de SF sună, dar asta e puterea acestui sentiment. Iubirea exista in afara realității fizice a omului.
In asa putine cuvinte e mai greu de explicat, ca iti induce reflexul de a zice ca "delirez" si a-ti pierde interesul in ce zic.
Dar nimeni nu o explica mai bine decat Platon, iar "Banchetul", "Simpozionul", "Despre iubire/frumos/suflet", cartile lui, iti stau la dispozitie.
'Predestinare, suflete pereche' bla bla, exista compatibilitate si atat, daca exista acea predestinare nu ai mai simti sentimente pentru nimeni altcineva tot restul vietii.
Si-a gasit sufletul pereche; era tot el. Cum sa iti explic, cand s-a stantat perechea de suflete, nu s-au mai putut desprinde unul de altul, o greseala de fabricatie, si fiindca sufletul nu poate trai mult timp fara corp, au introdus perechea de suflete intr-un singur corp. Isi este predestinat lui insusi.
Alexxiax98 întreabă:
Anonima6775 întreabă: