Bună TPU! Poate o sa simțiți nevoia sa ma judecați dar asta e.Iar cei ce ma veți susține sau sfatuii va mulțumesc.
Am aproape 30 de ani,sunt căsătorită,am un copil și un trecut destul de aiurea cu panica,stres,nervi (sufăr cu nervi din cauza tatălui ce ma teroriza și mai târziu a fostului logodnic). Ideea e ca o data cu încheierea anumitor capitole m-am gândit ca o sa fie ok,dar nu e.M-am căsătorit cu omul visurilor mele,doar ca cu timpul am început sa avem divergente și sa nu mai fim chiar asa pe aceias lungime de unda și pe baza de stres m-am imbolnavit (nu o sa specific boala dar e una ce se tine sub control toată viata cu medicamente).Nu ne-am agresat fizic,nu m-a inselat sau sa bage la păcanele.Pur și simplu am început sa avem planuri și idei diferite, iar în momentul în care am văzut ca am renunțat la tot pentru relația asta și nici asta nu pare sa mai meargă mi-am pierdut controlul și am început sa ma consum foarte tare,sa devin din ce în ce mai panicoasa, stresata, anxioasa pana mi sa declanșat problema.Am descoperit de boala mea cu un pic înainte de a afla ca sunt însărcinată și din nou panica și frica. Aveam probleme în relatie, probleme în familie, probleme financiare și un bebe pe drum.Am remediat totul pe la jumătatea sarcinii și am început sa fim din nou cuplul pe care mi l-am dorit.Ne-am bucurat de sarcina deși a fost una cu probleme și ne-am unit pana la urma ideile, planurile etc, ca să fie totul cum trebuie.Doar ca visul sa năruit când eu deja bolnava și cu probleme cu nervi am născut un bebe extrem de agitat,sensibil,debusolat rău,cu colici zi noapte, probleme de adaptare in afara uterului și am făcut depresie, am pierdut și laptele și pur și simplu am lăsat copilul în mana tatălui în prima luna.Eu nu am mai fost om pur și simplu,simțeam ca bebele ma respinge, ca eu nu am cum sa fiu o mama ok, ca nu ma descurc și regretam enorm ca am făcut un copil.Acum a crescut dar reproșurile soțului au ramas legate de faptul ca el a stat cu copilul în perioada aia,copilul a avut o perioada super ok în care ne-am inteles bine și ne-am bucurat unul de altul dar din nou a devenit un copil mult prea sensibil,plângăcios,agitat cu,care pur și simplu nu ma mai înțeleg și sunt acuzata iar ca eu nu sunt mama și ca la mine ar trebui sa se liniștească copilul.Dar copilul are perioade când vrea cu tatal lui și nu cu mine pur și simplu,nu ca ii fac sau nu ii fac eu ceva anume.
Iar în ultimul timp simt ca soțul meu se învârte efectiv de graba,iar eu simt nevoia sa respir,sa nu mai aud zi de zi copilul ca moraie și plange din orce și sa am doar cearta dacă îl mai înmânez și lui ca el are treaba, ca eu nu sunt mama ca nu îl calmez, ca el a stat deja mult cu el o ora doua și ca nu are timp de el când eu sunt cu copilul zilnic.Si când plânge sau face crize parca tot la el ii pare ca face mai tare și ca eu când stau cu bebe ma plâng degeaba.
Pur și simplu am obosit și vreau pauza, vreau sa plec câteva zile da cum sa fac asta?
Ordonare:
După relevanţă
Cu problemele tale se confrunta multe tinere amici, dupa prima astere.
Aproape in fiecare localitate mai mare (si nu numai) exista centre ("cluburi") pentru mamici incepatoare, unde se discuta exact asemenea probleme, cu proaspete mamici.
Intereseaza-te (la medicul de familie, biserica, rude, prieteni, cunostinte, etc.) ce asemenea grupuri exista la voi!
Ti-ar fi de mare ajutor.
Mentionez ca, nu e de mirare daca copilul s-a atasat mai mult la tatal sau.
Incearca sa-l alaptezi, astfel iti ei readuce copilul in apropierea ta.
Totodata, trebuie invatat sa nu rasfatati copilul, sa nu-l luati in brate la orice moment, doar cand este strict necesar!
Femeile din familie (care au nascut si crescut copii) te pot ajuta foarte multe "trucuri" care sa te ajute.
Răspunde
Nu mai am lapte de mult, plus ca tatăl este cel ce îl razgaie și ia în brate din orce.
Femei cu copii în preajma nu prea am pentru ca nu suntem apropiați de familie și nici nu prea sa strofocat nimeni sa ne de-a un sfat și când am cerut.
Copilul e ok cu mine acum, doar ca are foarte multe toane și plus cearta cu tatal, plus problemele mele ma cam depășesc.
Răspunde 
Dacă chiar trebuie să pleci câteva zile, încearcă să tratezi problema cu soțul. Ar fi mult mai bine ca plecarea ar fie cu acordul lui.
Asa se intimjpla cand freci tiparu, cand niciodata in viata ta nu ai muncit nimic, cand doar ai stat si ai lalaito, normal ca staind degeaba iti vin numai idei timpite.
Ia sa fi fost muncita sa cazi rupta, nu ai mai fi avut nici pe dreacu 
asa ai fost invatata, asa ai ajuns.
Boala ta se numeste lene, munca e straina de tine, daca nici sa ai grija de un copil nu esti in stare, adica nu vrei, asta e cuvintul nu vrei, e clara ca lumina zilei, de ce ai mai facut copii, daca nu esti curioasa de ei?
Asa e cand te mariti sau te oinsori la repezeala, fara sa probezi, fara sa stai sa cunosti cu cien urmeaza sa te incurci, ma refer la sotul tau, sa incurcat cu o femeie ce nu-i buna, asta e cuvintu, nu esti buna iti place, ori nu-ti place, cam pe aici bati.
Acu sa stea cu cinea luat, dar bine nu va vad deloc, pana la urma o sa te lase, o sa ramana el cu copilul tu oricum nu esti curioasa d e asa ceva, ce o sa faci tu mai departe, este fix problema ta.
Vrei sfat? Sfatul este sa te apuci de un job ceva, daca de copiii nu esti buna, mergi la munca, plateste pe cineva sa aiba grija de copil, asa o sa uiti de gindurile alea negre ce ti le faci cand stai si freci menta secunda de secunda, an dupa an, normkal ca inebunesti de atit stat degeaba
Cam asta e sfatul, sa se agate ceva de tine, un job, o martura, orice, sa iti ocupi timpul cu ceva.
Tu ești handicapat?
Chiar mi-as dori sa ai tu problema mea de sănătate sa te vad atunci idiotule.Sa vezi cum e sa stai la îndemână cu apelul la urgente în timp ce ești singura cu un copil mic in casa.Ai idee ce inseamna stresul și frica de a cădea jos când ai un bebelus în grija și ești singura acasă.Sti tu ce inseamna sa te rogi ca dacă o sa cazi jos sa vina cineva la timp ca să nu îți pățească copilul ceva?
Dacă tot te freacă și ești curios sa ști muncesc de la 14/15 ani de când am plecat de acasă.Da perfectii c...lui ce nu știu cum e sa stai terorizata de un tata alcoolic pana îți iei lumea în cap și pleci unde vezi cu ochii de unde sa știe...
Și dacă mai ești curios eu îmi fac treburile zilnice cu copilul de gat, nu ca mata ce probabil te-a aruncat pe la masa sau soacra-sa.
Nu mai comenta dacă ești prost.
Eu nu-s handicapat, tu esti cea cu handicap, eu nu am intrebat nimic, nu mam plins de nimic.Dar tu sigur ai probleme, pe care tot singura ti leai facut.
Tea obligat careva sa faci copil? Cind stii ca nu-ti plac copii, stai fata departe de ei, nu te apuca sa torni copii, apoi sa te dai lovita vai ce te faci tu esti terminata.
Nu vad ce te plingi, is ataitea femei care au copii, multe din ele au dorit copilul ala, asa c a daca ai facut ceva taci si rabda, crestel, ori mergi la munca si pune o dadaca sa aiba grija, nu vad care ar fi problema ta.
Ori deja te-ai saturat si de sot mai degraba ar fi asta, odata ce spui ca ai vrea sa pleci departe undeva, adica gata tia ajuns cit ai stat maritata, altul la rind.
Doar ca nu ti-ai dat sama la timp si ai turnat u copil, ori ala ti la turnat, asa ca acum e mai dificil sa il lasi pe ala cu fundu in balta.
Ai pus o intrebare, trebuie sa fii constienta ca vei primi si raspunsuri mai altfel decat te astepti.
Trebuia sa specifici, sa raspunda doar cei care te perie, care sa te plinga, sa iti spuna ce mama eroina esti tu si ca ai nevoie de o pauza, dar uite ca nu ai specificat nimci, asa ca ras[punsul meu, ori alte raspunsuri, care nu-ti sunt pe plac, trebuie sa le accepti.
Daca nu-ti plac, treci mai departe, nu veni sa faci omu prost si handicapt, pentru ca tu esti cea proasta, cit si handicapata, nu cei care raspund.
Ai probleme grave la mansarda omule.O data ce tu vi și îmi spui mie ca eu sunt leneșă, ca eu nu sunt capabila de copil sau N lucruri când de fapt eu întrebam cum pot sa iau o pauza sa îmi încarc bateriile, cred ca tu ai ceva frustrări pe care te-ai gândit sa le descarci aici.
Mai citește și recitește întrebarea dacă tot vrei sa faci pe inteligentul și dupa analizeaza-ti cuvintele. Daca citești printr-e rânduri sau doar din fanteziile din capul tău ocolește întrebarea ca ma pot lipsi de răspunsul tău.
Ma doare în fund de alte femei, și nu mai băgați vrajeala asta cu femeile ce aleg sa stea de slugi la niște alcoolici și sa încaseze pumni dor ca sa nu moara singure ca nu fac parte din categoria aia. Daca altele fac copii ca să ii crească singure e treaba lor, copilul meu are tata ce are și e obligatii la rândul lui.
Probleme grave ai tu fatuca, o femeie normala la cap, cand are un sugar, nu sta sa ia pauze tu oare te auzi ce spui? Ai un sugar, copil mic, ala are nevoie de toata atentia mamei non stop, despre ce pauza vorbesti?
Taim dat raspuns bun, vrei pauza, du-te la munca, fa bani, platesti o bona, aia are grija de copil, dar cand vii acasa, pleaca bona, tu trebuie sa fii acolo, nu iei pauza sa pleci departe de un copil mic, pentru ca nu asa merg lucrurile.
Tu vrei sa dispari sa nu mai vezi copil, barbat pe nimeni, sa iti incarci bateriile, care baterii, nu stiam ca functionezi cu baterii doar nu esti ciborg, iar daca bateriile sau terminat ai prize acasa, conecteaza direct la prize, nu mai dai bani si pe baterii
Ai 30 de ani, pana acu nu ai suferit de nimic, sau din cauza ca taicatu tea terorizat, acum dintr-o data, sau dupa ce ai nascut te simti terorizata de cand erai copil oare te auzi ce cacaturi scoti din mintea aia in colturi ce o ai?
Nu am spus, doar femeia trebuie sa creasca un copil, am spus ca femeia este aia care trebuie sa fie prezenta mai tot timpul linga copil, sai dai lapte sai dai ce trebuie, sai dai atentie, o mama stie ce sa faca unui copil, asa fara sa stie, are sentimetul ala matern care o ajuta, e ca si cand faci sex, nu te invata nimeni sa faci sex, te nasti deja invatat, asa si la femei, pentru ca ele nasc copiii, stiu ce nevoi au acei copii mai bine ca un barbat.
Dar cum am spus, tu ai nevoie, sau tu ai spus, ai nevoie de pauza nu-ti mai trebuie copil, barbat, vrei sa iei pauza.
Trebuia sa nu faci copil, exact cum am spus, is femei care nu fac copiii, nu vor, pentru ca nu-s curioase sa aiba copiii, iar tu sigur faci parte din categoria asta, doar ca barbatatu tea lucrat si tia turnat copil, ori tu nu ai avut incotro, ca te lasa ala daca nu-i faci plod, asa era una pe aici la fel a zis ca lasat-o ca nu putea face copiii.
Deci tu esti aia cu probleme si la mansarda si probabil si altundeva.Ai 30 de ani ai facut un copil si deja vrei sa iei pauza dar ce te faci daca o sa mai ai inca 2-3 asa unu dupa altul, o sa inebunesti, o sa mori
Tu ca mama, daca copilul este acu nou nascut, sau are cateva luni pana intr-un, an, nu ai voie sa lipsesti de linga el, eu nu am auzit asa ceva.Doar daca il lasi undeva sal abandonezi, in rest o femeie normal la cap sta cu copilul cel mai mult timp, mai mult ca barbatu.
Tu daca spui ca lucri, sau daca ai lucra, cand vii acasa, pleaca bona, sau mergi iei copilul de la bona, casa tu esti aia care va sta cu copilul, barbatu, poate face alte chestii in casa, sa faca curatenie, sa spele si el ceva rufe, chestii de genul asta, la asta te ajuta, nu sa stea barbatu cu copilul, unde ai vazut tu asa ceva?
Sta si el cit de cit acolo, dar in toata lumea animala si umana, femela este cea care sta cu copilul pentru ca ea il face, ea stie cei trebuie etc.
Ce nu iti este clar? Vrei pauza, fugi in lume, lasa copilul la barbat, dispari si nu mai stie nimeni de tine.Auzi la ea vrea pauza s-a saturat de toate si de toti
Sunt zeci de femei pe care le ajuta mamele, surorile, cumnatele ca ele sa se poată odihnii. Daca tu ai 15 ani și nu ai auzit de asa ceva nu mai interveni în probleme de oameni mari.Sau dacă ai o problema cu femeile în general (ești misogin) canta la alta masa ca aici nu e nevoie.
Cine ti-a spus ca vreau sa plec departe de copil? Vreau sa ies și eu la cumpărături de sărbători spre exemplu, sa îmi pot vizita mama, sa merg sa îmi iau și eu o geaca de iarna, sa merg sa îmi rezolv problemele.Nu trebuie sa angajez bona când suntem doi părinți acasă, trebuie sa stea tatăl lui cu el sa rezolv ce am de rezolvat.Asta e soluția.
Am stat cu ai mei după care m-am mutat și am stat din stres in stres, probleme, munca asidua dar dacă ochii tai sunt unu la oua și altul la slănină încât nu vezi ce scriu las-o asa si nu te mai baga în seama.Tie canceru spre exemplu ți se declanșează de pe azi pe mâine? Nu în ani idiotule?
Nu am spus ca mai fac copii ca eu nu sunt mata inconștiență.Si da, vreau răgaz și odihna pentru ca sunt om pe lângă ca sunt mama.Ca nu vi tu sa fsci treaba în locul meu, nu te ocupi tu de soțul meu, de problemele casei, a familiei și sa îmi crești copilul. Daca ești un meltean ce nu gândește ca și femeia/mama e om las-o balta ti-am mai spus.
Femeia sta mai mult cu copilul decât bărbatul în mentalitatea ta de meltean obosit și bolnav.Parintii stau în mod egal cu copilul și bunici un sfert din timp dacă ești curios. Exista o vorba veche ce spune ca pentru a creste un copil e nevoie de uns at întreg.Pentru ca, copilul are nevoie de atenție, sa învețe lucruri noi, sa stea cu oameni ca să nu devina sălbatic.Iar dacă ai băiat cu atât mai mult are nevoie de tata.Hai din preistorie în secolul asta.
La mine în familie am văzut ca bărbatul sa stea cu copilul.Pana sa devina tata alcoolic în urma unor treburi pe care nu vreau eu sa le dezvălui aici tata a stat cu noi, s-a jucat, ne-a dus în parca, ne-a făcut mâncare.Frstele meu u doi copii iese în parc cu copii, se joaca cu ei etc pana merge cumnata la cumpărături sau se odihneste, face baie.Peietenele mele au soți ce stau cu copii, au activități cu ei și ele merg la unghii și la coafor nu ca mine ca vreau sa merg sa iau pâine doar.Iar dacă pana acum vroiai sa spui ceva inteligent în momentul în care ai spus "unde ai văzut bărbat sa stea cu copilul" mi-ai demonstrat ca nu nu ești bun pe planeta asta nici măcar pentru procreere.
Și în final.Du-te dracu ca ești mai prost și mai meltean decât prevede legea.Trebuie sa îmi fac cruce, ca pana la urma ai dreptate... exista și oameni mai handicapați decât cei cu care am interacționat eu și tu îmi demonstrezi asta.
uite ca mai toti spun ca trebuie sa mergi la faci terapie, asta inseaman ca ai probleme la mansarda asa cum ai spus si tu, nebuno Citeste ce raspunsuri ai primit, o sa constati ca toti au spus sa mergi la psihiatru, l la psiholog, la spital sa te internezi, asta asa dupa mintea ta ce inseamna?
Asta spuneam si eu. Daca vrei de exemplu sa iesi si tu cum spui la un restaurant cu sotul, sau singura la cumparaturi cu o alta prietena, desi ai spus ca nu prea ai, cauti pe cineva, platesti, sa stea cu copilul cit timp[ iesi tu, sau ce faci, simplu ai rezolvat problema
Eu chiair nu vad in chestiile astea ceva probleme.Asa fac mai toti oamenii, ori au o ruda, ori daca nu, l plateste pe cineva atunci cate ore lisesti, sta cu acel copil, iti faci cumparaturile si ai terminat lucrarea.
Vad acu o dai in cumparaturi, pana acum ai spus ca vrei pauza, sa iti incarci nu stiu ce acumulatori , daer cand ai vazut ca toti pe azici te trimit la nebuni, deja ai schimbat pagina.
Ei uite ca ti-am dat idee, cum poti sa mergi si tu la cumparaturi, chiar daca esti singurica.
Cit poti sa platesti pe catreva sa stea cateva ore? Daca nu iti permiti, asta e alta poveste, l dar faci cum am spus, iei job, dupa o sa ai cu ce plati.
Spor la cumparaturi.
Pai idiotule, am zis ca am depresie.Ce vroiai sa zică oameni? unde sa merg? ești tâmpit?
Și apropo meltene, sa mergi la o terapie sau un psiholog nu înseamnă că ești nebun, înseamnă că ai nevoie sa te descarci și sa primești sfaturi de la cineva cu o pregătire și ce se pricepe la oameni, nu de la idioți ca tine.
Pai da omule, vreau pauza pentru ca eu nu am mers nici pana la wc fără copil.Si când m-a ajutat soțul cu el la o luna trebuia sa stau treaza lângă amândoi deși deja luase el copilul.In schimb invers nu s-a întâmplat.la mine nici măcar nu auzea copilul ca scanceste și dormea dus pana dimineața când ma trezeam eu de3 /4 ori.
Asa ca e normal sa vreau sa ies și eu din casa sau sa merg pana undeva.Iar repet, oameni spun de terapie din cauza problemelor din trecut și a depresiei după naștere prostu p...li.Intreaba oamenii dacă ești retard și nu pricepi.
Unde *** sa plătesc pe cineva ca stau la tara.Crezi ca găsesc vreo bona filipineza? Plus ca soțul meu nu vrea sa plătească bone, iar când am zis de job a zis ca nu e ok sa merg, plus ca nu sta cu copilul el singur o zi întreaga.
In cazul asta schimba barbatu, nu-i bun, ori il schimbi, ori nu asculti ce spune el.
Daca stai la tara, acolo banui ca mai locuies si alti oameni, doar nu stai in padure singura.
Sint fete de astea dealde 15-17 ani, vorbesti cu o fata de asta, sta aia cit mergi si tu sa cumperi ceva.
Nu am spus nimic, ma asteptam sa fii de la tara asta pentru felul in care vorbesti cu necunoscuti, jignesti, vorbesti urit, cam naspa, dar d aca atit poti, atit faci, nu-i vina ta ca asa esti nascuta cu minte mai putina.
Cum am spus cauta alt barbat, ala nu-i bun, daca asa gindeste ca femeia sa nu munceasca, daca nu plateste bona, daca nu te ajuta in sensul asta cu nimic, inseamna ca nu se gindeste la tine.
La psiholog nu ai ce sa cauti, tu nu ai probleme cu capu, ai doar minte mai putina, ori stai cu unu care te conduce cum vrea el sau cum crede el.
Asa ca daca bani de bona nu ai, de pisholog nu vad de unde iar psihologul sigur ti-ar fi spus ce am zis si eu, sa mai iesi si tu la o plimnare, la cumparaturi, cum spui, dar ai grija sa nuo faci si pe ela metan sau sai vorbersti ca pe aici, ca te arunca in drum imediat, ori te trimite la nebuni.
Se pare cum o dai ai nevoie de ceva banuti, fara nu ai cum sa fii si tu putin relaxata sau fericita.
Daca barbatutau ala metan cum spui, tantalu, nu vede asta, schimba-l, nu va potriviti
Fetele de vârstă aia sunt la liceu, nu stau sa aibă grija de copii.
Iar de născut sunt născută și crescuta ala oraș. Recent mi-am făcut casa la tara deci vocabularul meu e de la oraș și probabil nu îl expuneam dacă știai sa vorbești.Vand dai un sfat sau chiar și când vrei sa critici pe cineva o poți face intr-un mod civilizat fără sa jignești sau judeci fără sa sti.Asta ca să nu mai auzi astfel de vorbe.
Nu vrea ca eu sa muncesc în zona asta.
Un psiholog e un om pe care îl duce capul dacă înțelegi.Deci nu am de ce sa ajung sa vorbesc asa ca si cu tine.
Ma descurc financiar acum destul de ok nu îmi purta grija.
Hai plimba ursu, deja pierd timpul cu tien aiurea tu cred ca te plictisesti, nu te baga nimeni in sama pe nicaeri, nici pe aici, stai la birfe cu mine.
Nus curios, asa cauta pe altcineva.
Ciudat ca vrei sa pleci cateva zile cand ai copil mic. Am si eu copii, care au fost mici, si nu mi se pare natural sa vrei sa pleci cateva zile de langa copil.
Nu stiu dacă ai avut depresie sa ști cum e sa nu mai suporți sa auzi nici o musca.Sunt bolnava și obosita, nu sunt mama perfecta încât sa zic ca vaai totul e perfect indiferent cât e de greu, pentru ca as minți.Nu ma așteptăm ca bebele meu sa fie un copil asa agitat, asa sensibil, plângăcios și greu de controlat.Am încercat sa am toată răbdarea din lume, i-am oferit tot ce are nevoie un bebe și în plus dar nu am ajutor in afara soțului cu, care ma cert frecvent pe tema copilului și sunt și eu om.
Toți copiii sunt agitați și sensibili la vârsta aia. Cei care sunt altfel sunt excepția de la regula. Tu ai avut depresie post partum, dacă nu cumva inca o ai, caută ajutor la un psiholog înainte să faci vreo tâmpenie. Se pare că instinctele tale materne nu sunt aliniate cu situația.
PS: in conditiile in care nu ai vrut să ai de a face cu copilul tau in prima luna, adică în momentul cel mai greu, când nu știi pe ce lume ești și ce te-a lovit, nu ai ce să reproșezi acum soțului tău. Poți zice ce vrei, o mamă e cea mai bine dotată pentru a avea grijă de copil mai ales în primele momente când vine pe lume. Iar relațiile nu sunt ca în filme, nu e mereu lapte și miere, realitatea vine la pachet cu multă răbdare muncă și resemnare. Cu cât faci pace mai repede cu ideea asta, cu atât mai ușor poți începe să te comporți ca o mamă și mai puțin ca o tânără cu pretenții de viață trăită ca-n povești. Liniștea pur și simplu nu e o opțiune pentru părinții de copii mici.
PPS: relație pe care o descrii e departe de a fi una "toxică". Vă place maxim să aruncați cu termenul asta care e mai la modă decât shoppingul la Milano, pentru orice rahat. Eu cu soția mea, nu am știu ce e aia cearta și oboseală până nu am avut copii. Și a durat cam doi ani până am reușit să ajungem la un echilibru. Nu se întâmplă miracole peste noapte. Sa fii părinte o să fie cea mai grea provocare a vieții tale. Dar și cea care îți aduce cele mai mari satisfactii.
Barbatii nu au psihoza Post Partum. Nu are sens sa ne plangem de un copil de cateva luni, caci nu are intentii; nu stie el ca am avut rabdare si nu e dator sa ne-o rasplateasca; copiii mei sunt adulti acum, relatia mea cu copiii este unilaterala, consider ca doar eu trebuie sa ii ajut pe ei. Nu astep alta rasplata decat sa fie copiii bine, kaloi i kagatoi cum se spune.
Eu nu acuz copilul.Am spus ca fac tot ce îmi sta în putință sa ii acord tot ce are nevoie. Voiam o idee de cum pot sa iau o pauza ca să nu îmi înrăutățesc starea deja precara.
Sau nu avem dreptul sa ne fie greu?
Am spus ca fosta relatie a fost toxica și nu ma așteptăm la un alt răspuns de la un bărbat nu te supăra 
.
E și copilul lui nu doar al meu, iar eu operata, cu depresie și cu alta problema de sănătate pe tratament cred ca am tot dreptul sa ii cer ajutorul dacă a știut cum sta treaba și totuși a vrut copil.Am specificat de când am aflat de sarcina ca o sa fie greu, ce am voie și ce nu am voie.Am spus de la început ca din cauza problemelor mele de sanatate va trebui sa ma operez de cezariana, ca o sa am nevoie de multa odihna etc.Am făcut injectii pe timpul sarcinii, zeci de investigații, nu dormeam nopți întregi înainte sa nasc și eram pe tratament, iar după naștere m-a ținut în spital mai mult din cauza stării mele, a hemoragiei, a injecțiilor și perfuziilor pe care trebuia sa le fac.Am fost de acord ambi și nu poți sa ai tupeu sa îmi scoți ochii ca ai stat cu propriu copil în special seara sau noaptea ca ziua deși nu ma țineam pe picioare el mergea la munca pana la amiaza de dimineață când bebe avea mai multe crize.
Și dacă eu muream când îl nasteam ca exista riscul ce făcea, îl dădea spre adopție unei femei? Ca doar femeia are grija de copii...Cred ca mulți dintr-e bărbați ar trebui sa va mai adunați un pic și sa conștientizați ca treaba cu copilul se face pe din doua și uneori chiar de unul singur cum de altfel face și mama de foarte multe ori.Trebuie sa va veniți în fire și sa puteți sta singuri cu el si o luna ca doar și voi sunteți părinți.Si voi ca tați sunteți importanți nu doar mamele.Mamele sunt mai aparte în relatia cu copii pentru ca mulți barbati se trag pe fund scuza-mi expresia, și copilul nu are de cine sa se atașeze sau nu are de ce dacă abia va vad.Dar mai sunt tați ce contează mai mult ca mamele.Cred ca și voi ar trebui sa va asumați ca dacă nu puteți sa creșteți un copil cu tot ce trebuie, nu îl faceți. Daca mama poate sa ia rolul tatalui, dar invers nu macar pentru N perioada de timp, nu are rost sa îl faci.
Am observat ca dacă ești femeie nu ai voie sa te plângi.Dar ca și bărbat poți sa te tăvălește pe jos dacă te ocupi de propriul copil.
No offense, dar nu e normal ca un copil sa stea o lună in grija unui singur părinte. Fie că e vorba de mamă, fie că e vorba de tată. De asta sunteți părinți, sa vă sprijiniți unul pe altul să vă ajutați și să faceți ce trebuie pentru ca acelui copil sa ii fie bine. Și orice ai spune, copilul ăla a fost 9 luni efectiv parte din ființa ta. Îmi spui tu mie că asta nu îți conferă o legătură mai profundă cu acel copil? Nu sunt vreun puști de 20 de ani, știu foarte bine despre ce vorbesc, sunt și eu tată și am citit zeci de cărți împreună cu soția mea despre tot ce presupune sarcina înainte să se nască fiica mea.
"treaba cu copilul se face pe din doua și uneori chiar de unul singur cum de altfel face și mama de foarte multe ori"
Te hotărăști care din ele două? Ori pe din doua, ori singur. Și scuza-ma, dar cine are concediu prenatal și concediu de creștere a copilui? Bărbatul sau femeia?
Nu știu ce ți-ai imaginat tu când ai făcut acest copil dar mi se pare clar că ceva îți dă cu virgula acum. Mie mi se pare că tu nu prea ai vrut acest copil sau că ai acum regrete. Ceea ce, așa cum ti-au zis și alți utilizatori, chiar femei, e contra instinctului matern care ar trebui sa suprascrie îndoielile și regretele pe care pare că le ai.
Îmi pare rău că ai probleme de sănătate, îmi imaginez că ți-e greu, dar așa cum ti-am zis din prima, tu ai nevoie de psiholog. Ești instabilă din punct de vedere emoțional. Nu o zic cu răutate, dar normal e ca orice părinte să pună copilul pe primul loc. E prima instrucțiune a codului nostru genetic, cea de protecție a urmașului tau.
Faptul că ai scris aici căutând un sfat înseamnă că nu te ai dat bătută.
Și te aș sfătui în continuare să încerci și răsputeri să fie o mamă bună a acelui copil și o soție bună soțului tău ca să vă asigurați un viitor bun împreună.
Oricât de greu este prezentul pentru tine, te asigur că un alt viitor decât acela în care te străduiești să fii o mamă și o soție bună este mult mai crunt.
Așa ca idee copilul este al tău și responsabilitatea morală a binelui copilului cade și pe umerii tăi. Străduiește te să îi arăți cât mai multă grijă și iubire, oricum ar reacționa acesta și oricum ai interpreta tu semnificația acestor reactii
Ai prea multe probleme pentru o persoana normala.
Ai nevoie de ajutor, cauta un psiholog un preot o prietena sau ce vrei tu, o sa-i innebunesti pe toti in jurul tau.
Posibil sa suna extrem raspunsul asta, dar daca relatia ta cu sotul tau te afecteaza atat de tare, ai lua in calcul un divort sau macar o separare? Ori nu poti deoarece din cauza afectiunii tale nu poti lucra?
Poate copilul e agitat si din cauza mediului in care il cresteti. Copiii simt si sunt afectati de certurile si neintelegerile din jur. Si poate o separare te va ajuta sa te reconctezi cu el, cu copilul.
-
anonim_4396 întreabă:
6 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
