Sunt câteva lucruri care mă afectează în mod constant și care pun o mare presiune asupra mea.


Primul lucru ar fi incapacitatea de a fi independent deși am trecut de 20 de ani, toate joburile la care am fost, într-un final am renunțat, nu mă simțeam confortabil la nici unul și nici nu am avut multe, mai sunt și studiile pe care le am in curs pentru că nu le-am terminat la timp.

Al doilea lucru ar fi familia și cunoscuții, lipsa prietenilor. Familia și cunoscuții mei sunt extrem de diferiți față de mine, mă simt foarte ciudat langa ei mai ales că ei sunt genul de oameni limitați in gândire și au tot felul de vicii, jocuri de noroc sau narcotice și mai știu eu ce alte lucruri. Sunt niste oameni reduși care nu gândesc deloc rațional și nici nu au educație sau măcar bun simț.

Al treilea lucru ar fi relațiile. Deși îmi doresc mult o relație stabilă și serioasă, am avut 5 experiențe cu 5 tipe, dintre care 4 s-au dovedit a fi imature și la fel, limitate în gândire, toxice ca și familia și cunoscuții. Cu una dintre cele 4 am avut o relație toxică aproape 2 ani, iar de atunci au urmat celelalte 3 care au fost mai mult aventuri, deși mi-am dorit ceva serios. In prima relație deși scurta, a fost una mult mai ok, drept pentru care păstrez legătură și azi cu ea, am foarte multe lucruri in comun cu ea, doar că am ales drumuri diferite în viață.

Îmi doresc independență, îmi doresc oameni pe care să-i pot considera familia mea și bineînțeles, îmi doresc prieteni și mai ales, îmi doresc o relație serioasă cu o fată cu care sa am lucruri în comun și să fie una stabilă și de durată.

Mă întreb care îmi sunt șansele să reușesc până la urmă, înainte să împlinesc 30 de ani sa zicem, mai sunt destui ani până acolo.

Deci ce mi-ar crește șansele?

Menționez că sunt într-o creștere continuă, sunt total diferit față de cine eram in urma cu 2 ani.

Vreau sa mențin evoluția mea, cum sa fac asta?

Ti-as recomanda sa te maturizezi si s te opresti din a mai critica si invinovatii pe toti, pentru insuccesul tau.

1. Spui ca ai avut mai multe joburi dar nu te-ai simtit confortabil la ele si ti-ai dat demisia.
La munca mergem sa muncim ca sa castigam bani, nu sa ne simtim confortabili. Un om serios pune osul la munca indiferent unde este angajat, dar tu ai probleme de atitudine, fiindca nu-ti place munca.

2. Nu pot sa-ti recomnad prea multe aici, fiindca nu-ti cunosc familia si nu stiu de ce-i faci ingusti la minte.
In ce privesc cunoscutii, chiar nu ai de ce sa-i critici sau sa-i mentionezi fiindca poti sa ii ocolesti sau sa-i ignori, nefiind importanti in viata nimnaui.
Spui ca-ti lipsesc prietenii, iar aici nu pot sa-ti spun decat ca tu esti unicul vinovat, ca nu socializezi si nu-ti faci prieteni. Din pacate, nimeni nu-ti poate impune un prieten daca tu nu esti capabil sa ti-l faci singur.

3. Relatiile sunt iarasi alegerea ta. Desi dai vina numai pe ele, ca ar fi fost toxice, dar nu-ti gassti tie vina, ca ai fii ales pe cine nu trebuie.
Relatiile bune, serioase si de lunga durata se fac cu mare atentie si multe compromisuri. Daca nu esti dispus sa oferi dragoste sis a faci compromisuri, nu cred ca vei gasi vreodata pe cineva cu care sa ai o relatie stabila si de lunga durata.
Sa nu uitam ca situatia ta financiara este precara si asta iti afecteaza si relatiile, deci, pune mana serios si ia-ti un job, ca apoi sa ai baza si sa-ti faci relatii.
Tot de jobul asta depinde si independenta ta!
Dau vina pe parinti, sau pe cei care te intretin, ca nu te dau afara din casa sa nu te mai simti confortabil, ca sa mergi la munca, fiindca banii si independenta se castiga muncind serios, nu trandavind acasa, pe spinarea parintilor sau bunicilor.

Totul este ralizabil pentru tine, fiindca esti un tanar sanatos si puternic care ar putea sa-si ia de munca si sa stea pe propriile picioare, mutandu-se de la parinti si avand independenta mult dorita.
Relatiile si prietenii vor veni dupa aceea!

"Familia și cunoscuții me... oameni limitați in gândire și au tot felul de vicii"

e o vorbă: cine se-aseamănă se-adună.

Ce zici de asta? (nu de alta dar să nu te mai plângi aruncând vina in curtea vecinilor)

Deci ce mi-ar crește șansele?
Să nu te mai referi la ceea ce a fost. Start de la zero.

Știi ce-i paradoxal aici?
Familia ta: "sunt extrem de diferiți față de mine, mă simt foarte ciudat langa ei mai ales că ei sunt genul de oameni limitați in gândire și au tot felul de vicii, jocuri de noroc sau narcotice și mai știu eu ce alte lucruri", -ei au reușit să te crească, întrețină, poarte prin scoli, iar TU geniul suprem, nu ești în stare să ai un loc de muncă. Stai, ce?!
Relații? Și aici ai avut ghinion: toate imature și toxice, dar tu? Perfecțiunea întruchipată.
Cred că e timpul sa nu mai cauți scuze și să dai vina pe restul pentru frustrările tale.
Cred că e timpul (x2) sa înțelegi că la munca te duci de nevoie (asta daca nu cumva ai ceva părinți 'puternici', asta daca nu cumva ești vreun băiat isteț și ajungi undeva sus prin puterile tale, restul's citate de pe rețelele de socializare), înainte la ăștia care nu prea 'serveau' munca, li se spunea lepre. In 2021 li se zice influenkery.
Fă un curs de calificare, învață o meserie, specializeaza-te și să vezi cum vin bănuții și nici 'cu sapa nu dai'.

E bine ca realizezi importanta independentei financiare. Dar cred ca ar trebui sa fii un pic mai realist. Daca nu esti in situatia de a fi foarte bine calificat, pretentiile si asteptarile tale, legate de locul de munca, nu e normal sa fie foarte mari. Prioritatea ta este sa ai o sursa de venit, nu? Plus ca daca nu iti convine locul de munca, ideea ar fi sa ai un loc de munca, sa mergi acolo si sa iti iei salariul si in timpul ala sa cauti altceva. Nu sa te lasi de un job si sa stai pe tusa pana iti gasesti altul. Incearca sa ai o continuitate. Si asa cum zicea si Jassmina, o sa fie util sa intelegi ca la munca nu se duce aproape nimeni din placere. Oricat de ideal suna lucrul asta, in realitate poate 0.001 la suta din oameni merg cu placere la munca. Mai ales in situatia ta, fara calificare etc. Asa ca updateaza asteptarile in functie de realitate.
Legat de familie si cunoscuti. Nu are nimic daca nu te simti compatibil cu ei. Esti liber sa iti cauti oameni cu care sa iti faca placere sa iti petreci timpul. De ce nu faci asta in loc sa stai sa ii judeci pe toti oamenii aia? Iar legat de relatiile cu fetele, parerea este aceeasi, cu o singura mentiune. Daca toate relatiile au fost toxice, inseamna ca problema e si la tine, nu doar la ele. Pune-ti intrebarea de ce atragi oamenii astia in viata ta si daca vrei sa atragi oameni "mai ok", vezi ce e de facut. Daca doar oameni de acel gen ai in viata ta, e clar ca ceva va uneste. Poate ai si tu probleme emotionale, de comportament etc. la care trebuie sa mai lucrezi.
E normal sa fii diferit fata de cum erai acum 2 ani si e normal sa fii intr-o continua dezvoltare. Nu te simti special pentru asta. Ai tendinta de a te simti superior si nu e sanatos. Nu e sanatos nici sa ii judeci pe cei din jur. Cum sa faci ca sa continui evolutia, e foarte simplu. Continua cu studiile, incearca sa citesti si sa iti intelegi emotiile, sentimentele, gandurile etc. Incearca sa privesti cu obiectivitate relatiile cu cei din jur si sa le analizezi cu obiectivitate. Iar apoi sa vezi care sunt solutiile pentru relatii viitoare mai bune.

Eu am 16 ani si pot sa spun ca sunt destul de matură pentru varsta mea.
Maturitatea asta nu vine când bati o dată din degete. Iti trebuie să înțelegi niște lucruri despre viata, iar daca asa e felul tău, e mai greu.
Așteaptă! Toate la timpul lor.