| Aleeee15 a întrebat:

Hei TPU, am nevoie de ceva pentru istorie... Am de redactat 3 referate având ca temă evenimente şi personalităţi istorice din epoca modernă.

Cine îmi spune nişte evenimente sau personalităţi? Am nevoie de un eveniment şi 2 personalităţi sau invers. şi să fie lungi laughing


mulţumeeesc :*

2 răspunsuri:
| Musique a răspuns:

Ca personalitate, îl poți alege pe Hitler.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
Și evenimente : http://www.descopera.ro/......-romanilor
O zi bună!

| CristofanMarian1999 a răspuns:

Epoca moderna in istoria romanilor
Epoca moderna desemneaza acea perioada din istoria omenirii in care au loc schimbari profunde pe plan politic, cultural-ideologic, social si economic. Aceasta perioada se deosebeste fundamental de cea anterioara; mai mult, este opusul ei, potrivnica valorilor care i-au dat nastere si au mentionat-o de-a lungul a mai multor secole. Societatea moderna promoveaza alte valori, si in primul rand cele umane, singurele care pot favoriza progresul.
Astfel, statul modern este statul constitutional, bazat pe principiul separarii puterii in stat. Constitutia devine legea fundamentala, pe ale carei principii se desfasoara intreaga activitate a societatii. In aceasta perioada are loc schimbarea raportului dintre Stat si individ. Supusul monarhului din perioada medievala devine cetatean cu drepturi fundamentale, pe care statul modern este obligat a i le apara.
Pe plan social, locul individului in societate este dat de valorile pe care acesta le creaza si le acumuleaza, valori care devin benefice intregii societati. Pe plan economic, libera concurenta are darul de a stimula initiativa oamenilor. Proprietatea este cea care da nastere la obligatii. O noua cultura si o noua ideologie (Iluminismul) bazate pe ratiune, cunoastere, instruire si toleranta, contribuie la formarea unei mentalitati total diferita de atitudinea contemplativa si fatalista a omului medieval.
In istoria romanilor, epoca moderna cuprinde aproape un secol si s-a desfasurat intre doua evenimente majore: Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu de la 1821 si constituirea statului national unitar roman din 1918. Perioada respectiva se caracterizeaza prin acelasi proces de modernizare a tuturor componentelor societatii romanesti.
Revolutia de la 1821 aduce in fata legimitatea regimului fanariot si retinea responsabilitatea acestuia in degradarea politica, sociala si culturala prin Principatele dunarene. Procesul de renastere nationala in istoria romanilor trebuia sa inceapa cu inlaturarea regimului fanariot. De aceea, Revolutia lu Tudor Vladimirescu are semnificatia unei reveniri la coordonatele istorice nationale, marcand inceputul epocii moderne romanesti.
Societatea romaneasca a avut in perioada moderna o evolutie cu caracter progresiv si cumulativ.
Revolutia de la 1821
Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu reprezinta momentul in care romanii s-au exprimat si au actionat pentru afirmarea drepturilor lor nationale si modernizarea institutiilor interne. Aceasta s-a desfasurat intr-un cadru istoric european dominat de confruntarea dintre legitimismul si conservatorismul monarhic, pe de o parte, si de noile idei liberale generate de Revolutia franceza, pe de alta parte. Dupa infrangerea lui Napoleon al III-lea, puterile europene invingatoare s-au intrunit in cadrul Congresului de la Viena (1814-1815) si, prin hotararile luate aici, au readus pe continent vechea ordine absolutist-monarhica.
La sfarsitul anului 1820 Tudor Vladimirescu incheie o intelegere cu Eteria (o societate
secreta creata in 1814 la Odessa, in vederea organizarii luptei antiotomane), acceptand sa sprijine rascoala antiotomana a grecilor. Trei mari boieri il investesc cu declansarea actiunii militare. In Proclamatia de la Pades din 23 ianuarie 1821, discursul inceperii actiunii, Tudor cheama la lupta impotriva nedreptatilor si a asupririi. Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei, intra in Moldova pe 22 februarie cu un numar redus de trupe anuntand inceputul luptei, precum si sprijinul acordat Rusiei. Insa tarul nu poate recunoaste deschiderea acesteia, si acest lucru schimba conditiile desfasurarii actiunii lui Tudor. El ajunge la Bucuresti la 21 martie 1821, incheie o intelegere cu boierii ramasi in capitala, devenind conducatorul tarii.
Programul sau, "Cererile norodului romanesc", intocmit in februarie-martie 1821, cuprinde limitarea prezentei grecilor in functiile politice si religioase, inlaturarea abuzurilor si coruptiei din administratie si justitie, reinfiintarea armatei nationale, stimularea comertului prin reducerea vamilor, modernizarea legislatiei, reforma scolara, precum si elaborarea unei Constitutii. La 30 martie Tudor se intalneste cu Ipsilanti, cei doi acceptand separarea teritoriala a fortelor lor. Astfel Ipsilanti ramane cu partea de nord-est, iar Tudor cu sudul.
La 1 mai 1821 trupele otomane patrund in tara. Tudor Vladimirescu incearca sa ajunga la o intelegere cu otomanii, insa esueaza si incepe retragerea din Bucuresti (15 mai). Prins de Ipsilanti, este acuzat de tradare si moare in apropiere de Tragoviste la 27 mai 1821. Oastea sa de panduri se risipeste, iar trupele Eteriei sunt infrante de otomani, care ocupa apoi Tara Romaneasca si Moldova.
Principala urmare a fost revenirea la domniile pamantene. Prin sacrificiul lui Tudor era inlaturat un regim care devenise insuportabil prin consecintele ce le avea asupra principatelor. Revenirea la regimul national nu a insemnat o simpla revenire la numirea domnilor dintre boierii pamanteni, ci facea inceputul integrarii romanilor in lumea moderna europeana.