| DanionM a întrebat:

Cat valoreaza pentru un crestin timpul,, bine intrebuintat"?

5 răspunsuri:
| danay72 a răspuns:

Este foarte important. De fapt isi organizeaza timpului pentru ca prioritate sa fie lucrurile spirituale. Matei6 : 33. Efeseni 5:15, 16

| Alphawolf a răspuns:

Pentru crestin timpul "bine intrebuintat" valoreaza mult, insa intrebarea este: Acea valoare din convingerea lui este adevar sau minciuna, obiectiva sau subiectiva, constructiva sau distructiva?

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Depinde la ce te referi prin ''bine intrebuintat'' si prin ''crestin''.
Crestinii au mai multe tipologii standard(urm.videoclipuri cuprind cateva dintre ele):
http://www.youtube.com/watch?v=tALIyHMWiB8
http://www.youtube.com/watch?v=qNBu34RsTow

http://www.youtube.com/watch?v=G86kW8xnS0E
: ))
Cam asa sta treaba in PRINCIPAL cu organizarea timpului unui ''crestin '' in Romania -din fericire sunt si cativa crestini cu capul ''mai pe umeri''...


| milan9 a răspuns (pentru anonim_4396):

Este un lucru esenţial faptul că sfinţilor li se acordă doar "CINSTIRE" şi nu "inchinare" (nu divinizare asemeni lui Dumnezeu).

Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.

Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Nu există nici o "speranţă" pentru cârcotaşi happy de a-L confunda pe Dumnezeu cu creaţia Sa minunată…

| milan9 a răspuns (pentru milan9):

Atitudinea de cinstire a osemintelor este întâlnită CHIAR ȘI ÎN VECHIUL TESTAMENT:

"Apoi a murit Elisei şi l-au îngropat, iar în anul următor au intrat în ţară cete de moabiţi. Dar iată, odată când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi speriindu-se au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ȘI A ÎNVIAT şi s-a sculat pe picioarele sale" ( IV.Regi13,20-22).