In legatura cu Iisus Hristos circula trei opinii:unii spun că ar fi fost un zeu care a venit sa petreacă putin timp in pielea unui om.Altii spun că a fost un agitator evreu care pentru ca a suferit deosebit a fost criticat de adepții ideilor lui de emancipare socială si in sfarsit altii sunt de parere ca nici el nici apostolii lui nu au existat și au fost inventati in momentul in care religia greacă a căzut în dizgrație.Care opinie o favorizat? Am preluat acest text din cartea "viata lui Iisus" de Leo Taxil.

Iisus Hristos e Dumnezeu

Heraclit,Dumnezeu e etern, Iisus nu/:

Tacit (56 - 117 e.n, chestor, pretor, consul, senator, istoric roman) scrie în Anale:[79]

„Dar nici efort uman, nici mărinimia împăratului, nici înduplecarea zeilor nu a pus capăt scandaloasei idei potrivit căreia incendiul ar fi fost ordonat. De aceea, ca să pună capăt zvonului, Nero a aruncat vina pe alții și i-a pedepsit în cele mai neobișnuite feluri pe cei urâți pentru faptele lor rușinoase, pe care mulțimea îi numea « creștini ». Fondatorul acestui nume, Hristos, a fost executat de procuratorul Ponțiu Pilat în timpul domniei lui Tiberiu. Ținută în frâu pentru un timp, superstiția mortală a erupt nu numai în Iudeea, originea acestui rău, ci și în orașul [Roma], unde toate lucrurile oribile și rușinoase se întâlnesc unul cu altul și câștigă adepți. De aceea, cei care au recunoscut că au aderat la creștinism au fost arestați, apoi, pe baza informațiilor date de ei, o mare mulțime a fost osândită, nu atât pentru crima de a fi pus foc, cât pentru ura față de rasa umană. Sfârșitului lor a fost adăugată derâderea: acoperiți cu piei de animale sălbatice, erau sfâșiați până la moarte de câini; sau erau crucificați, iar când ziua se termina li se dădea foc ca să servească în chip de torțe."

Lucian din Samosata, un satirist din Siria din al doilea secol al erei noastre, scrie în limba greacă:


„Creștinii, vedeți voi, adoră un bărbat până în ziua de azi — un distins personaj care a inițiat noile lor ritualuri, fiind crucificat pe chestia asta… Vedeți voi, aceste creaturi rătăcite încep prin a crede total convinși că sunt mereu nemuritori, ceea ce explică disprețul lor pentru moarte și sacrificarea lor voluntară, lucruri des întâlnite printre ei, iar apoi sunt convinși de dătătorul lor de lege că sunt frați între ei, începând cu momentul convertirii, renegând zeii Greciei și adorându-l pe înțeleptul lor crucificat, trăind după legile sale.[122]"
—Lucian

Filozoful grec Aristide a scris Apologia în jurul anului 125, când imparatul Hadrian a vizitat Atena [Eusebiu, H.E. IV, iii].


... Către atotputernicul Cezar Titus Hadrianus Antoninus, cel venerabil şi îndurător, din partea lui Marcianus Aristide, un filozof atenian...

Vă este limpede, o, împărate, că în lume există patru categorii de oameni: barbarii şi grecii, evreii şi creştinii. Barbarii, într-adevăr, îi au ca origine a religiei lor pe Cronos, pe Rea şi pe ceilalţi zei ai lor; grecii provin din eleni, care îşi au obârşia în Zeus. Din eleni s-au născut următorii: Aiolos şi Xuthos, iar alţii au provenit din Inachos şi Phoroneus, în vreme ce alţii din egipteanul Danaos, din Kadmos şi din Dionysos.

Evreii îşi au originea în Avraam, care l-a născut pe Isaac, din care s-a născut Iacov. Acesta a născut doisprezece fii, care au migrat din Siria în Egipt; acolo au fost numiţi neamul evreilor, după cel care le-a întocmit legea; în cele din urmă, au fost numiţi iudei.

Creştinii identifică începutul religiei lor cu Isus, Mesia, care este numit Fiul Celui Preaînalt. Şi se spune că Dumnezeu a coborât din cer şi, printr-o fecioară evreică Şi-a asumat un trup şi l-a îmbrăcat; şi Fiul lui Dumnezeu a trăit într-o fiică de om. Aceasta este scris în Evanghelie, după cum se numeşte scrierea lor, care a fost predicată printre ei pentru scurt timp. Şi tu însuţi, dacă o vei citi, îi vei vedea puterea. Acest Isus S-a născut deci din rasa evreilor şi a avut doisprezece ucenici, pentru ca scopul încarnării Lui să fie împlinit la vremea lui. Dar El Însuşi a fost străpuns de evrei, a murit şi a fost îngropat; şi se spune că, după trei zile, a înviat şi S-a înălţat la cer. De atunci, cei doisprezece ucenici au mers în părţile cunoscute ale lumii şi au continuat să arate măreţia Lui cu modestie şi cinste. Şi, pornind de aici, cei care cred astăzi învăţătura aceasta sunt numiţi creştini şi au ajuns cunoscuţi.

Deci, după cum am spus mai sus, sunt patru categorii de oameni: barbari şi greci, evrei şi creştini.

Prima reprezentare a răstignirii Mântuitorului datează din secolul al II-lea d.Hr. şi este cunoscută sub numele,, Alexamenos Graffito". Ea este de-a dreptul surprinzătoare, deoarece aici Iisus nu este glorificat, aşa cum suntem cu toţii obişnuiţi, ci, mai degrabă el este batjocorit. Istoricii spun că acest lucru este dovedit de faptul că Mesia apare reprezentat având cap de măgar. Conform specialiştilor, imaginea a fost realizată de către cei care se împotriveau cultului creştin, dar care cunoşteau, totuşi, unele elemente din doctrina acestuia. În reprezentare este redat următorul text:,, Alexamenos îşi evnerează zeul".