Merita sa ma pocăiesc?
Ce implicații are asta?
Cred în Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu și m-a ajutat de nenumărate ori în viata asta chiar dacă nu meritam și chiar dacă am în continuare probleme psiho emoționale de mult timp

Sigur ca merita. Cine ii da autoritate Mantuitorului Hristos peste viata lui, întra în ordinea bună pentru care am fost creați. Implica sa îți ceri iertare pentru toate păcatele și sa crezi ca ești iertat, sa ierti toate persoanele care te-au ranit și sa îți ceri iertare de la cele fata de care ai greșit, sa cauți sa fii parte a unei comunități de oameni care îl iubește pe Dumnezeu, sa citești Cartea, sa te rogi în fiecare zi sa te ghideze cum sa îți trăiești viata

Da,am auzit că dau cadouri de Crăciun, suc și fursecuri gratis la biserica

Pocainta inseamna regretul pentru pacatele savarsite. Prin pocàinta inteleg sa te Spovedesti si sa cauti calea catre Sf. Impartasanie, adica trupul si sangele lui Iisus Hristos, nu sa aderi la o oarecare secta, care o reneaga pe Maica Domnului.

Daca prin sa te pocaiesti inseamna ca treci la pocaiti NU trebuie sa te pocaiesti! Daca prin sa te pocaiesti inseamna sa te duci sa te spovedesti atunci DA

Merita doar din prisma socializarii, in grupul tau de pocaiti o sa fii unul de-al lor, o sa-ti zambeasca cu totii (cam fortat dar tot zambet este).Cu timpul o sa realizezi ca ai cazut din lac in put, si ei sunt tot oameni cu limitarile lor, doar ca-l au pe Domnul in gura la fiecare propozitie,

Depinde la ce fel de pocăință te referi. La cea de a-ți lăsa ortodoxia și de a deveni penticostal d-ăla, sau la cea de călugărie.
Dacă te referi la cea penticostală, nu merită să te treci de la religia cea corectă, ortodoxia, la niște religii absolut absurde. Ortodoxia a fost, este și va fi religia cea corectă. Ceilalți...nu sunt placul Domnului. (dacă te interesează de ce, îți voi spune după. Acum prefer să nu zic ca să te lămuresc cât mai repede cu întrebarea ta.)
Iar dacă te referi la cea de călugărie (ORTODOXĂ), da, merită. Merită să-ți lași viața "lumească" pentru Domnul. Deci călugărie este o decizie nemaipomenit de bună, pentru că nu foarte mulți sunt în stare să facă acest mare pas în viața lor.

Nu, nu merită să te pocăiești.
Este complet irațional, periculos și imoral.
Irațional, pentru că nu există nicio dovadă că Dumnezeu există, că Iisus este fiul său sau că Biblia este cuvântul său.
Periculos, pentru că te face să renunți la responsabilitatea pentru propria ta viață și să te supui unor dogme și autorități care pot fi abuzive, violente și intolerante.
Imoral, pentru că te face să crezi că există o moralitate absolută și universală care se bazează pe revelație divină și nu pe rațiune, empatie și bun-simț.




Implicațiile pocăinței sunt grave. În primul rând, îți pierzi libertatea de a gândi critic și de a-ți forma propriile tale convingeri pe baza dovezilor și argumentelor. Iți pierzi respectul de sine și de ceilalți, deoarece te vezi pe tine și pe ei ca fiind păcătoși, vinovați și nevrednici de iubire și fericire. Incepi vezi existența ca fiind o suferință temporară și o pregătire pentru o viață de apoi pentru care nu ai nicio garanție că exista sau va fi mai bună.

Iisus a fost un om obișnuit, care a trăit într-o epocă a ignorantei și superstiției, și care a avut cateva idei interesantei. Povestea sa a fost transformată și distorsionată de-a lungul secolelor de către scriitori, traducători, editori și lideri religioși, care au avut interese politice, economice și sociale de a-și impune credința asupra altora. Nu există nicio dovadă istorică sau științifică că Iisus a făcut miracole, că a înviat din morți sau că a fost fiul lui Dumnezeu.

Nu Iisus te-a ajutat de nenumărate ori, tu te-ai ajutat singura, prin efortul, curajul și inteligența ta, sau ai fost ajutata de alți oameni, care au fost generoși, prietenoși sau solidari cu tine.
Ai fost învățat să crezi că tot ce este bun vine de la Dumnezeu, și că tot ce este rău vine de la diavol sau de la oameni. Cred că acest mod de a vedea lucrurile îți reduce capacitatea de a aprecia frumusețea și complexitatea realității, și de a recunoaște valorile și virtuțile umane.

Problemele tale psiho-emoționale au cauze naturale și explicații științifice, care pot fi înțelese și tratate prin metode raționale și empirice. Religia nu este o soluție, ci o sursă de probleme, pentru că îți induce vinovăție, frică, anxietate și depresie, și îți oferă iluzii, consolări și promisiuni false, care te împiedică să faci față realității și să îți îmbunătățești viața.