Nu stiu ce se intampla. Bunica mea a trecut prin atatea boli si acum nu prea mai crede in dumnezeu. Nu o mai intereseaza. Eu nu i-am spus nimic ca sunt ateu si cu ideile mele, dar ea singura a iesit din minciuna. Dar cum oare? La varsta asta. Cumo oare, sa te luminezi singu. Nu prea se uita la TV sau pe carti. Dar nici proasta nu e. Oare a tinut asta ascuns de mica si a impartit crestinismul mai departe pentru ca asta e traditia?

Si un argument ca nu mai crede mi-a zis ca daca moare e crede ca nu o sa simta nimic, moare si atat. Nu ca exista iad sau rai.

Deci intreabarea e. E atee? Si a tinut ascuns?

In mod evident, bunica e atee. Relevanta este fraza "daca moare nu o sa simta nimic, moare si atat".

Este posibil sa-si fi pierdut credinta mai demult (presupunand ca a avut-o vreodata). Asta nu inseamna neaparat ca "a tinut ascuns": multi oameni, mai ales dintre cei mai introvertiti, nu vorbesc cu usurinta despre convingerile lor fundamentale.
Iarasi este posibil sa fi avut o perioada a incertitudinilor, a cautarilor. Nu intotdeauna devii ateu intr-o clipa, asa cum nu intotdeauna te convertesti intr-o clipa.

Eu cred ca e doar suparata pe dumnezeu, ca sa devii ateu dupa ce ai fost indoctrinat iti trebuie niste gandire, studiu, altfel n-ai cum, ca s-au ocupat crestinii sa le faca oamenilor mintile in colturi si apoi au lovit in fiecare colt cu povesti tampite: boala e pentru binele tau, "copilul omorat de maidanezi a meritat-o ca dumnezeu e iubire si doar din iubire actioneaza", e pacatul parintilor, e voia lui dumnezeu si tu esti nimeni sa pui la indoiala inteligenta lui, anumite lucruri nu pot fi cuprinse/intelese de mintea umana, s.a.m.d

Există lucruri care pot împietri sufletul unui om într-atât încât să-şi piardă sensul existenţei...

A fi victimă nu implică nici un motiv de entuziasm. Nu e nimic nou sub soare...

Ma, nu stiu cine e mai "victima" acum.
Voi, sau ea. Cel putin ea a ales sa fie sincera cu propria persoana. Voi nu puteti sa faceti asta.

Fiecare în ceea ce alege pentru sine caută să fie sincer. Cu atât mai mult cu cât acele alegeri implică greutăţi, piedici, griji, uneori insatisfacţii, responsabilităţi suplimentare, deci nimeni nu-şi permite să nu fie sincer când face asta.
Problema apare însă atunci când intervine compromisul de a simplifica cât mai mult lucrurile (necredinţa- debarasarea de responsabilităţi, sau denaturarea credinţei), situaţie care aduce un lanţ întreg de alte compromisuri, iar cireaşa de pe tort e MÂNDRIA, aroganţa care e posibli să-şi facă loc doar din cauza NESINCERITĂŢII...

Daca e lipsita de credinta fata de zeii,dumnezeu e atee simplu asta presupune ateismul nu necesita studiu,stiinta, filozoie pur si simplu lipsa credintei atata tot oricine poate fi ateu nu ai nevoie de cartii citite, dar cred ca e si suparata pe dumnezeu sau asa a spus ca argument nu stiu, poate e atee dar a ascuns asta toata viata e bine ca ai aflat tu poti sai urmezi exemplu, i place cunoasterea?

Salut,a considera ca Dumnezeu nu exista, pentru ca trecem prin diferite probleme sau avem diferite boli nu este cea mai buna solutie si nici nu rezolvam nimic.Intrebarea este de ce suferim? De ce ne inbolnavim?
Majoritatea dau vina pe Dumnezeu deoarece asteapta ca Dumnezeu sa ii pazeasca de astfel de probleme dar ideea este urmatoare:Biblia arata clar ca motivul pentru care suferim este datorita faptului ca satan diavolul un fost inger s-a razvratit impotriva lui Dumnezeu, care la aruncat pe pamant si i-a dat posiblilitatea sa demonstreze ca nu va reusii sa ii atraga pe toti oamenii de partea sa.Este satan diavolul cel care conduce intreaga lume si de asta avem atatea probleme.Dar biblia promite ca in curand Dumnezeu care este IUBIRE il va distruge pe satan si pe toti oamenii rai iar nimeni nu va mai muri nu se va mai imbolnavii pe pamant si vom traii asa cum trebuiau sa traiasca primii oameni de pe pamant.Motivul pentru care bunica ta nu crede in Dumnezeu este pentru ca nu are raspunsul unor intrebari ca acestea pe care si le pune.
Iar in ce priveste moartea are dreptate, deoarece Biblia spune clar in (Eclesiastul 9:5, 6) Fiindcă cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic şi nu mai au nicio răsplată, căci până şi amintirea li se uită. 6 Şi iubirea lor şi ura lor şi gelozia lor au pierit deja şi nu mai au parte niciodată de ceea ce se face sub soare.
Biblia da raspunsuri la toate intrebarile

Bunica mea era foarte credincioasa, Cand a lovit-o boala Alzheimer, nu mai stia de ea.
E foarte probabil ca bunica ta sa sufere de o boala psihica acum.
Eu cred ca in intrebarea ta ai strecurat minciuni. Sa stii ca oamenii care trec prin boli se intaresc in credinta, nu si-o pierd.
In general nu stii cum este sa fi mort pana nu mori.

Eu cred ca e doar o faza a vietii. Cand ai parte de necazuri, ai doua optiuni si anume: fie te schimbi in bine, fie in rau.
Probabil o doare prea tare sufletul din cauza suferintei prin care trece si automat refuza sa mai creada in ceva/Cineva, atata timp cat boala ei persista si nu gaseste nicio ameliorare.
Stiu asta din proprie experienta, dar mai stiu si ca in subconstientul ei inca mai crede.

Fa-i cadou o icoana si vezi reactiile ei.

Ecclesiastul 9,5 prezintă doar UN CONTRAST ÎNTRE DOUĂ PUNCTE DE VEDERE DIFERITE: cel UMAN, greşit, materialist ŞI CEL SACRU, spiritual! Acest contrast este prezentat sub forma unei dezbateri ce are loc în mintea autorului.

Ecc 9, 5 exprimă O CONCEPŢIE STRĂINĂ DE DUMNEZEU!
Dovada:
În Eclesiastul 9, 2 se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată exemplu de altă idee a Eclesiastului, CONTRADICTORIE CU RESTUL SCRIPTURII!
Cine poate crede că oamenii vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare? Acolo este prezentat doar un punct de vedere uman, greşit, aflat în dialog şi opoziţie cu punctul de vedere al lui Dumnezeu!

Dar ce putem spune despre capitolele anterioare? Primele zece versete din capitolul 9 redau perspectiva profană asupra vieţii. Nu doar că morţii nu ştiu nimic (v. 5), ci şi faptul că "niciodată (se referă la toţi) nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare". Cine poate crede că morţii au dispărut TOŢI PENTRU TOTDEAUNA?

În finalul cărţii, punctul de vedere al lui Dumnezeu triumfă: "Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale..." (Eclesiastul 12, 1-13).
"ŞI CA PULBEREA SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN PĂMÂNT cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat." - Ecclesiast 12, 7

Resemnarea şi indiferenţa faţă de sensul existenţei nu este niciodată o soluţie!
Şi nici compromisul de a simplifica cât mai mult lucrurile (necredinţa- debarasarea de responsabilităţi, sau denaturarea credinţei), situaţie care aduce un lanţ întreg de alte compromisuri, iar cireaşa de pe tort este orgoliul uman care are timp s-şi facă loc în sufletul omului o viaţă întreagă...

La un moment dat, Domnul Isus a spus:
"Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul de afara, unde va fi plansul si scrasnirea dintilor."" (Matei.8:12)
Iar in alta parte este scris:
"Caci cei ce au fost luminati odata - si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant,
si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor -
si care totusi au cazut..." (Evr.6:4-6)
Asta inseamna ca sunt unii care care chiar daca L-au cunoscut pe Dumnezeu, nu vor fi mantuiti deoarece nu au fost statornici in credinta. Bunica ta nu va avea parte de viata vesnica si nici tu daca nu veti dori lucrul acesta. Dar voi singuri va privati de aceste drepturi. Poate ca mai tarziu tu te vei intoarce la Dumnezeu -de aceea si Dumnezeu ti-a acordat harul Sau oferindu-ti viata in continuare, netinand seama de impietrirea inimii tale; dar cu bunica ta ce va fi? Ce vei mai face dupa aceea, cand tu mantuit fiind, iar bunica ta fara nici o speranta?

Singurul lucru care il pti face pentru bunica ta este sa ii spui aceste cuvinte: "Dumnezeul in care ai crezut -fie ca exista sau nu- te iubeste."

Iar daca un om nici pe patul mortii nu se gandeste la Dumnezeu, "eu zic ca o starpitura este mai fericita decat el." (Eclesiast.6:3)

Va avea bunul Dumnezeu grija sa nu se piarda si atunci cand va fi pe marginea iadului o va chema la el ca sa nu se piarda.

Bună!
Felicit-o dacă e atee. Oameni raţionali nu găseşti la tot pasul.
Pe curând!

Ba voi asta-i crestinopati nu sunte-ti sanatosi la cap. Cum sa zici ma de o persoana atee ca e nebuna. Voi numai pe voi va aparati. Si pe deasupra va si "ofticati "

Am zis eu asta? Ti-am zis ca de obicei cand se apropie moartea oamenii se intaresc in credinta, Boala de asemenea ii intareste in credinta. Insa la bunica ta a fost exact invers, si am facut legatura cu bunica mea, care odata lovita de Alzheimer, a uitat de ea si de tot. Tu ori ai inteles ce ai vrut, ori pur si simplu ai mintit. Si stiu ce spun.

Cred ca a devenit atee doar dupa bolile si suferintele pe care le-a avut. Unii oameni asa sunt. Nu-si pot explica cum d-zeu lasa sa se intampla atatea lucruri rele, si atunci renunta sa mai creada in el.

Ai pus mai multe intrebari si o sa-ti raspund punctual:
1. La cate lucruri se intampla in lume, orice om cu judecata ajunge la un moment dat ca sa se intrebe de ce. Te intrebi cum permite Dumnezeu toate astea, apoi ajungi chiar sa te indoiesti de El.
2. Religia si traditiile sunt puternice, toti oamenii le urmeaza pentru ca le este mai usor sa mearga incotro bate vantul, indiferent de ce cred ei.
3. Numai ea stie daca este atee sau nu, si numai ea stie de cand. Poate a crezut in Dumnezeu cand era si ea copil, apoi a ajuns pionera, utecista, si comunistii au invatat-o ca astea sunt povesti nemuritoare si ca nu exista Dumnezeu, si i-a crezut. Sau poate mai tarziu, cand bolile ei si necazurile din lume au afectat-o mai tare, atunci a inceput sa nu mai creada. Eu cred ca si una, si alta, in oarecare masura.