Bună, am 18 ani și mă confrunt cu o problemă destul de serioasă pentru mine. Totul s-a început cu ceva timp în urmă (o lună în urmă) când îmi stătuse din senin rău, țin minte că aveam amețeli, eram confuză, dureri puternice după cap, mergeam pe drum și parcă îmi părea că o să cad jos, că nu aveam echilibru, parcă nu trăiam într-o realitate, dar într-un vis, aveam grețuri, nu puteam mânca nimic, bolboroseli în burtă, vederea mi-a scăzut brusc (am consultat un oculist, am probleme de ceva ani cu ochii, am miopie, vederea îmi scădea lent, chiar se oprise în ultima perioadă și acum mi-a scăzut brusc), mă simțeam foarte rău, mereu obosită, aveam atacuri de panică, îmi era frică chiar de la aceste amețeli să mă ridic din pat ca să nu-mi pierd cunoștință, la școală nu mă duceam. Țin să menționez că toată aceasta s-a început când eu mă pregăteam intensiv de examenul de bacalaureat și eram destul de stresată. Și uite așa m-au ținut aceste simptome fix o săptămână, eram o legumă, am consultat medicul neurolog care mi-a prescris Atarax, am băut Atarax 2 săptămâni, mă simțeam perfect, îmi revenisem la viața de dinainte, uitasem de dureri și de ceea prin ce trecusem. Am încetat să mai iau Atarax după fix două săptămâni și peste o zi iar mi-a stat rău. Au început stările de frică, bolboroselile în burtă, amețeli puternice, starea de confuzie. Am consultat încă odată medicul neurolog care mi-a spus să continui tratamentul cu Atarax timp de 2 luni. Acum am două zile de când îl beau și tot nu-mi mai ajută. (Atunci când l-am consumat pentru prima dată, după prima jumate de oră m-am simțit bine). Și din nou aceleași simptome, mai ales, mă sperie foarte tare starea aceasta de confuzie, parcă nu mă pot concentra pe nimic, nu îmi dau seama ce vorbesc, nu aud ce se întâmplă în jur, parcă nu mai sunt eu, uit câteodată ce fac, ochii îi simt mereu întredeschiși și mă trezesc foarte obosită chiar și atunci când dorm. Ce să mai fac? Vă rog ajutați-mă, vreau să-mi revin la starea mea de înainte. Mereu am fost o fire pozitivă, iubitoare de viață, da acum sunt așa de deprimată, nu pot face nimic, am pierdut interesul în tot, sunt mereu confuză și amețită, parcă nu mai trăiesc eu în corpul meu. Mulțumesc anticipat celor care mi-au citit povestea și care pot într-adevăr să îmi ofere vreun sfat!

Mergi la un loc de munca adevarat unde sa muncesti in picioare 8 ore / zi
de exemplu la Kaufland si o sa iti treaca
nu o sa mai ai timp sa te gandesti la lucrurile acestea
scapi
acesta este cel mai bun tratament pentru tine sa te duci la munca

Ai un prieten cae să te strângă în brațe? Caută unul.

Anxietate cauzata de stres, griji excesive cu simptome de derealizare. Hai sa facem schimb sa îți dau anxietatea mea sociala sa vezi ca nici pana la magazin nu poti ieși si magazinul e destul de aproape
Fa câteva ședințe de psihoterapie cognitiv-comportamentala, dacă nu se ameliorează după 5 ședințe atunci vizitează un psihiatru, sau neuropsihiatru, dar începe prin a te duce la un psiholog.
Eu ma confrunt de aproape 4 ani cu asa ceva si nu am scăpat, dar tu ai șanse mari având în vedere ca anxietatea ta nu este cronica, deci nu îți pierde speranța că ai șanse mari sa scapi de anxietatea asta.
Dar asa e cum spune userul de mai sus,fa ceva cu care sa îți ocupi mintea, și fa mult sport.
Și pe mine ma doare în spatele capului când anxietatea se manifesta urat. Ai și o ușoară depresie, episod depresiv, și depersonalizare, eu chiar ma mir cum de nu am avut niciodată derealizare și depersonalizare, la mine se manifesta horror în public, in casa nu am nicinpe naiba sau în magazine în spatii închise.
Acum depinde de gena ta, dar o anxietate care nu e produsa de un soc emoțional sau o trauma se poate vindeca complet fără a recadea.
Dacă îți trimit o lista cu câte simptome se manifesta anxietatea te ia durerea si mai rău de cap, 150 de simptome are urâțenia asta de anxietate,te poate face sa crezi ca ai cu totul alte boli mult mai grave, datorita simptomelor somatice imita o sumedenie de boli pe care te poate face sa crezi ca le ai,chiar bagi mana în foc ca le ai dar de fapt nu ai nimic. Eu credeam ca schizofrenia, psihoza sunt boli grave, dar uite ca și anxietatea îți poate distruge viata mai rau decât o fac alea grave, fiindcă multe tipuri de anxietate au rezistenta la multe tratamente, anxietatea trebuie înțeleasă prima data, mecanismul ei, controlata, si încet încet eliminata, dar e un proces ce poate dura.
Asta e secolul actual, plin cu anxioși și depresivi, doar cei cu gena bună fac fata stresului cotidian, și a afecțiunilor psihice.

Eu îți dau un sfat, nu știu cat de bun e, încearcă sa iesi in fiecare zi pe undeva, în parc la alergat daca poți macar 30 de minute, incearca să nu te mai gândești la toate aceste stări, poți sa ieși la cinema sau sa te uiți acasă la filme, citește o carte, caută niste activități care-ți plac, totul vine din creier, toate aceste stări, faza e ca tu te poți ajuta cel mai mult pe tine, e greu de spus cum te-am putea ajuta daca nu te cunoastem.