Mi-am luat un casetofon nou dar nu inteleg de ce nu functioneaza radioul, oricand schimb postul se aude doar bazaitul.

Question

Bula · Answer

Pentru a functiona radioul, trebuie si semnal. :)
Trebuie sa conectezi o antena la mufa radio, respectiv sa incerci intr-un loc unde are si semnal (se poate incerca cu alt aparat radio, care "prinde" posturi.

RAY · Answer

Refuz sa cred ca unu  nou nu  merge, ori nu a scos antena  afara, ori e pe mai multe benzi., dar de gasit gasesti

Bula · Answer

Omul si-a luat "casetofon".
Casetofoane noi nu se mai comercializeaza de peste 10 ani.
Sa apeleze la un electrician auto sau un electronist audio /transmisiuni.

Girly97 · Answer

LOL, sincer am UITAT complet ca trebuie sa ridic antena si sa o pozitionez! De atatia ani nu am mai folosit tehnologia veche incat ca nici macar nu mai stiam mai demult cand am comandat un telefon mai vechi ca trebuie sa pun bateria in el deoarece vine separat!

Bula · Answer

Un casetofon functioneaza cu CASETA audio.
Un radio functioneaza cu  ANTENA (interna si/sau externa)
Un radio-casetofon este combinatia casetofonului cu radio.

Nici unul nu se mai fabrica pentru comercializare serie de peste 10 ani (se mai fabrica doar serii mici, pentru comenzi speciale).

Zuzu1991 · Answer

Spui tu:
https://www.emag.ro/search/casetofon?ref=effective_search
https://www.emag.ro/radio-casetofon-portabil-cu-mp3-player-fepe-fp-319u-usb-sd-card-am-fm-sw1-sw2-culoare-negru-maro-s-fp-319u-brown-cc/pd/DF5Y5KBBM/?X-Search-Id=aa2fa9ab3b9b3a701280&X-Product-Id=45133739&X-Search-Page=1&X-Search-Position=1&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-Action=view
https://www.emag.ro/sistem-audio-sony-cfds70w-radio-cd-casetofon-alb-cfds70w-cet/pd/D91F13BBM/?X-Search-Id=aa2fa9ab3b9b3a701280&X-Product-Id=1078417&X-Search-Page=1&X-Search-Position=8&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-Action=view
https://www.emag.ro/radio-casetofon-portabil-trevi-trevirr501black-bluetooth-negru-1458177/pd/DP4B7GBBM/?X-Search-Id=aa2fa9ab3b9b3a701280&X-Product-Id=56485790&X-Search-Page=1&X-Search-Position=13&X-Section=search&X-MB=0&X-Search-Action=view
https://www.emag.ro/search/caseta%20audio?ref=effective_search

sunt unii OBSEDATI, care inca mai folosesc asa ceva in draci

si gandeste-te ca astia au DEZGROPAT tenologia pickup-urilor, cu disc de vinilin, care e o tampenie amarata, pentru ca acul nu poate sa nu produca zgomot de fond, acul se toceste, disk-ul se toceste, un pic de praf si acul sare si strica peretii dintre piste, etc.
dar a fost unul care a avut un fetish cu, chestia asta si a reusit sa si-l promoveze, sau alta tampenie dinasta (nici nu imi pasa cum de a reajuns la "moda")

Bula · Answer

Aceste casetofoane sunt produse de firme mici, folosind componentele ramase pe stoc (sau preluand utilajele de productie) de la producatorii consacrati, dupa incetarea fabricarii in serie a casetofoanelor.
Toate sunt "bibelouri" pentru melomani de ocazie. :D

Cei care sunt melomani adevarati, colectionarii, cumpara aparate de fabricatie consacrate, destinate utilizarii (semi)profesioniste.

Pick-up-urile fabricate au deja ace de diamant, care au greutate foarte mica si care nu se tocesc repede, nu zgaraie discurile. Daca discul nu este zgaraiat, atunci calitatea sunetului analog produs este mult mai naturala decat inregistrarile digitale comprimate mp3.

Zuzu1991 · Answer

1. inteleg, cred ca asa e
2. inteleg, cred ca asa e
3. inteleg, cred ca asa e
4. defineste "calitatea sunetului analog produs este mult mai naturala"... ce inseamna "naturala", pentru ca nu exista chestie mai tare decat digital-ul, PUNCT efectiv e imposibil fizic, e ca si cum ai spune ca o caruta cu, cai e mai usor de controlat decat o masina moderna, practic ca sa cotesti trebuie sa faci calul sa inteleaga, si asta inseamna secunde, ori la un disc de vinilin, partea analogica ramane analogica, PUNCT

extra: ac de diamant... coool, dar disc-ul e tot de vinilin, tot un plastic prapadit, tot SE TOCESTE, tot i se tocesc/rup peretii dintre track-uri si se duce acul pe campii... punct

Bula · Answer

Vaaaaaai!
Hai sa-ti explic diferenta intre calitatea sunetului analog si cel digital (daca nu ai ureche muzicala necesara):

Exemplu 1:
Un sunet clar are forma sinusoidala, lina. Urechea percepe doar acel sunet, fara armonici.
Acelasi sunet, digitalizat, are forma unui fierastrau, valorile fiind masurate (si convertite in valori numerice) dupa intervale de timp. Rezultatul: la redare nu se reda doar semnalul sinusoidal, ci se aud si armonici (adica va fi o mica perturbatie calitativa).

Exemplul2 ("vizual"):
Roata unei biciclete are o forma de cerc, cu perimetru continuu.
Roata "digitalizata" inseamna masurarea diametrului la fiecare spita, iar aceste puncte unite cu segmente drepte. Astfel, "roata digitalizata" va avea cate un colt la fiecare spita si cate o latura intre fiecare doua spite alaturata. Evident, o asemenea roata va scutura un pic, chiar daca abia sesizabil.

Zuzu1991 · Answer

De acord, dar, tu descrii tehnologia digitala a secolului trecut
in ziua de azi, nu mai e asa... DELOC, pentru ca problema cu ce descrii tu este numarul mic de, date, intr-adevar o roata digitizata e, EXACT cum spui tu, DAR, daca ai destule "spite", nu se mai observa, faptul ca tu ai o roata facuta din mii de segmente drepte, ochiul uman nu mai observa, iar daca peste asta mai aplici si diverse tehnologii de randare, cum ar fi anti-aliasing, atunci CHIAR NU MAI E NICI O DIFERENTA

la fel si la sunet, in vecii vecilor, AMIN, un disc de vinilin nu se auzi mai bine ca un mp3 cu 256kbps... PUNCT
sau mai rau un flowless flac... ULTIMUL PUNCT!

Bula · Answer

E chestie de ureche.
Vecina mea foloseste aparat auditiv. La testare i s-a facut diagrama de auz, la sunete de peste 2KHz are sub -40dB (practic nu le aude deloc).
Vecinul meu (sotul ei) este muzicant, recent s-a pensionat. A facut si el audiograma si la 10KHz are -4dB, iar la 15KHz are -12dB (practic, are auzul muzical chiar peste media tinerilor de 15-20 ani!).

Asa este si cu muzica, dar si cu pozele si inregistrarile video. 
Daca ai ureche, atunci auzi, daca ai ochi, atunci vezi diferentele.

Iar, ca sa stii si tu, si in ziua de azi sunetul se capteaza ANALOGIC, chiar daca ulterior se digitalizeaza.

Avantajul digitalizarii este ca, calitatea inregistrarii digitalizate nu se deterioreaza cu timpul, respectivca se poate stoca in cantitati mari in spatiu mic.

Harfagre · Answer

Povestea cu sunetul analogic e foarte diferită de cum o înțelegi tu.

În lumea reală, sunetul este întotdeauna analogic. Variațiile de presiune ale aerului sunt analogice, deci sunetul emis de tine este analogic, iar oscilațiile membranei microfonului sunt tot analogice. La fel și sunetul care iese din difuzor, va fi întotdeauna analogic, pentru că membrana lui oscilează tot analogic, iar variațiile de presiune ale aerului sunt analogice, la fel ca și oscilațiile timpanului tău.

Dar merită să digitizăm sunetul pentru că nu se mai pierde din calitate, oricâte prelucrări am efectua asupra lui. Îl prelucrăm până ne plictisim, îl punem pe CD, îl punem pe HDD, dar când îl luăm de-acolo și îl redăm iar, va fi mereu în forma în care l-am lăsat. Formă pe care la sfârșit difuzorul o face din nou analogică și o redă în aerul înconjurător.

În natură nu există niciun sunet clar de formă sinusoidală. Orice sunet real este un amestec de oscilații sinusoidale, suprapuse peste armonici ale acestora. Chiar și un "biiip" continuu, care ți se pare ție cel mai cristalin, are cel puțin 10-20 Hz lărgime de bandă, deci un amestec de multe sinusoide și multe armonici ale lor, unele peste altele. 

Silabele pe care le cântă solista sunt compuse din formanți care au sute de Hz lărgime de bandă, unii dintre acești formanți fiind comuni pentru anumite sunete. De exemplu, cineva care nu aude frecvențele aflate mai sus de 600 Hz, nu va face distincție între U și I, pentru că formantul de jos e același pentru ambele sunete. Dacă omul nu aude și formantul de sus, acela de peste 600 Hz, va spune că sunetul auzit a fost U, deși tu ai auzit clar că a fost I. 

Deci nu există sunet sinusoidal în practică. Sunetul sinusoidal este doar o convenție, bună pentru ingineri și pentru manualele de fizică, dar fără acoperire în lumea reală.

Problema pierderii de calitate pe care o pui tu greșit pe seama digitizării este alta: mp3 este un format de compresie cu pierderi. Formatul wav,  acela extras de pe CD-urile audio matrițate (presate în fabrică) nu are niciun fel de pierderi, acela este chiar sunetul original, digitizat la 44.100 Hz rată de eșantionare. Plăcile audio de calculator folosesc 48.000 Hz rată de eșantionare, dar calitatea sunetului este exact aceeași, poți să folosești și 320.000 Hz rată de eșantionare, tot aia e.

Când faci mp3-uri, folosești melodia la rata de eșantionare inițială, să zicem 44.100 Hz (calitate CD audio) dar apare problema bitrate-ului: câte eșantioane păstrezi și câte arunci? La un bitrate de 128kbps ai să obții un mp3 de calitate proastă, fiindcă ai aruncat cam 92% din eșantioanele originale de pe CD-ul de fabrică. Dar faci economie de spațiu, un minut de pistă audio acupă doar un pic mai mult de 1MB, față de peste 10MB, cât ocupă minutul necomprimat de wav extras de pe CD. 

Dacă folosești 256kbps bitrate, cum zice @Zuzu, vei arunca numai 84% din eșantioanele originale de pe CD-ul audio, iar calitatea e mult mai bună. Unii spun că 224kbps e exact la fel pentru urechea umană, dar pentru mine nu e, eu sesizez diferența, iar la 192kbps e și mai evidentă diferența. Cele mai bune mp3-uri pe care le-am făcut au fost la 320kpbs și mi se părea evidentă calitatea superioară față de 256kbps, deși mulți spuneau că nu e diferență între ele. La 320kbps, minutul de pistă audio ocupă 2.4 MB deci cam un sfert din wav-ul original fără pierderi.

Toată discuția de mai sus e valabilă pentru sunetul pe 16 biți, fiindcă așa a fost CD-ul audio făcut inițial, iar Microsoft a folosit aceiași parametri când a conceput formatul wav. Însă în prezent există sunet digital pe 24 de biți și există formate audio de compresie fără pierderi, cum ar fi FLAC

Problema cu sunetul digital distorsionat, de care zici tu, apare doar la mp3. La FLAC nu mai apare nicio distorsiune, pentru că nu mai există pierderi nici măcar teoretice. Însă formatul FLAC reduce doar la jumătate spațiul ocupat de 1 minut de pistă audio de pe CD-ul audio matrițat în fabrică.

Bula · Answer

Aceste detalii tehnice le cunosc foarte bine, "am crescut" cu ei.
Tu faci o mica confuzie despre distorsiuni, care pot fi de (cel putin) doua feluri intr-o linie audio:
- distorsiuni de saturatie (cand varfurile semnalului se taie din cauza amplitudinii prea mari)
- distorsiunile armonice (cauzate de armonici care apar la ne-sinusoiditatea semnalului, adica apar "dinti" pe semnalul audio.
Daca intrebi un muzician experimentat (de exemplu un chitarist), iti va confirma ca, "cel mai bine suna amplificatoarele cu lampi" (tuburi electronice cu filament, in vid). Cauza: acele amplificatoare au cele mai mici distorsiuni armonice! Amplificatoarele analogice cu semiconductoare au distorsiuni armonice mult mai mari decat cei cu tuburi. Dar, este un compromis tehnologic acceptat, fiindc majoritatea oamenilor nu au cultura auzului atat de dezvoltat incat sa sesizeze diferenta.
La fel se intampla si cu digitalizarea, motivul fiind acelasi.
Oamenii prefera o calitate mai slaba, daca se poate pastra /multiplica nelimitat, fara sa piarda in continuare din calitate

Si da, la frecventa de 320KHz (masurare) sunetul rezultat se apropie de semnalul original.
Motivul este asemanator cu metoda de aflare a numarului Pi (relativ la cerc).

Harfagre · Answer

Nu e nevoie să întreb niciun muzician experimentat, prefer chiar eu amplificatoarele cu lămpi, iar distorsiunile armonice despre care spui derivă exact din lărgimea de bandă discutată în comentariul precedent. 

După trecerea printr-un etaj de amplificare cu tranzistor, lărgimea de bandă a semnalului la ieșire e mult mai mare decât după trecerea printr-o lampă, de asta semnalul e mai curat la amplificatoarele cu lămpi. E mai curat la propriu! N-au nicio treabă distorsiunile de saturație în povestea asta.

Nu e clar ce vrei să spui cu "frecvența de 320kHz", cred că faci confuzie cu bitrate 320kbps. Nu se folosește nicăieri eșantionare la 320kHz, am dat acel exemplu la întâmplare. Eșantionarea e la 44. 1kHz pe CD audio și la 48kHz pe calculator.

Digitizarea în sine nu reprezintă vreo problemă în materie de calitate a sunetului. Poți pune un CD-audio printr-un amplificator cu lămpi și te convingi imediat. Problema e compresia cu pierderi, dacă îl faci mp3. Tu ai impresia că "digital" înseamnă neapărat mp3, dar sunetul digital necomprimat e formatul wav, nu mp3. 

Nu poate fi vorba de "calitate mai slabă" în formatul wav și nici pe CD audio. Sunet pe 16 biți înseamnă că ai 65.536 de nivele discrete posibile pe fiecare eșantion și ai 44.100 eșantioane pe secundă, de unde "calitate mai slabă"?! Sony și Philips au făcut CD-ul audio, nu Casa Pionierilor

La asta aveai tu impresia că apar distorsiuni de saturație, la eșantionarea inițială aferentă conversiei analog / digital? O sinusoidă în 65.536 de trepte e cât se poate de sinusoidă. Dacă n-ar fi fost suficient pentru urechea umană, o făceau în mai multe trepte și pe vremea aceea.

Singurul progres notabil de la inventarea CD-ului audio încoace a fost trecerea la sunet pe 24 de biți, cum e la DVD-uri și la Blu-ray. Asta extinde într-adevăr gama dinamică până la 144dB. Dar și 96dB, cum e la CD-ul audio, e tot o valoare imensă, mult peste necesitățile reale. O sinusoidă în 16.8 milioane de trepte nu reprezintă o creștere sesizabilă de calitate pentru urechea umană, față de sinusoida în 65.536 de trepte

Bula · Answer

Vad ca faci mici confuzii.
Diferenta intre 16 si 24 (sau alte "detalieri" de mostre se refera la numarul posibil de nuante ce se pot exprima intr-un esantion masurat /digitalizat. Este asemanator cu numarul nuantelor posibil-exprimate la un pixel de imagine.

Distorsiunile de saturatie sunt cauzate de taierea varfurilor semnalului, de obicei cauzate de limitarea tensiunii de alimentare.

Distorsiunile armonice apar atunci cand semnalul (purtator) nu este perfect sinusoidal, ci are "dintisori".
Un semnal perfect sinusoidal NU are armonici. Armonicile cele mai puternice sunt cele impare, armonica a 3-a fiind ceea mai puternica (care modifica cel mai taere calitatea semnalului complex).

Semnalul wav si CD audio este mai slab calitativ, esantioanele de masurare /convertire ne fiind luate in continuu, ci cu o frecventa de luare a "mostrelor" si exprimarea lor in valoare digitala de amplitudine (convertoare analog-digitale).
La redare, fiecare esantion masurat se reda printr-un semnal cu esantioanele de durata data de frecventei de inregistrare si amplitudinea exprimata digital (DAC - convertor digital-analog). Chiar si semnalul sinusoidal perfect, digitalizat si redat in urma nalogic, va avea forma unei urcusuri si coborasuri in trepte dreptunghiulare. 
Pe linia de amplificare, circuitele electronice (precum si membrana difuzorului) va "slefui" anvelopa semnalului si va semana cu sinusoida originala, DAR apar si armonicile "treptelor", ceea ce cauzeaza distorsiunile armonice.

Harfagre · Answer

Așa. Deci digitizarea introduce distorsiuni armonice pe care membrana difuzorului le va "șlefui". Păi, n-ar fi o idee bună să vedem cu cât contribuie difuzorul la distorsiunile armonice și cu cât contribuie alte etaje? Nu înțelegi nici natura sunetului, nici eșantionarea, pur și simplu repeți o poezie fiindcă pe aia o știi tu. Nimic din ce-am scris în comentariile precedente nu pare să fi ajuns în vreun fel la tine.

Simpatic · Answer

Trebuie in primul rand sa ridici antena aceea si sa cauti un loc in casa unde are semnal, apoi sa selectezi o frecventa a unui post, tu incerci pe frecvente probabil in care nu emit posturi radio sa zicem daca la tine-n judet un post emite pe frecventa 101,     7 si tu esti pe 101,     5 se va auzi doar un bazait si nimic mai mult.
Cauta pe net frecvente de posturi si regleaza-le din butoanele radioului.

SmaraldAlbastru · Answer

Casetofon nou? Cine mai produce casetofoane?