Am si eu o problema cu care ma confrunt de ceva timp : PARINTII. In curand voi implini varsta de 15 ani si ma simt ca si cum as avea 5 ani. Parintii ma tin din scurt, ma cearta, ma critica mereu, imi vorbesc foarte urat ...chiar ma si injura uneori. Imi vad toate defectele nu vad nimic bun la mine. Nu am voie sa stau pana seara cu fetele ce sa mai zic de baieti... nu sunt de acord cu o relatie de la varsta asta. Spun ca sunt mica, mult prea mica pentru asa ceva. Am incercat sa vorbesc cu ei, dar fara rezultate! Tot ce fac sau as vrea sa fac pare iesit din comun pentru ei. Multe fete de varsta mea se bucura de acesti ani frumosi ai vietii iar eu stau inchisa. Ma simt inutila! Am observat ca multi dintre prietenii vechi au inceput sa ma ocoleasca. Va rog foarte mult sa ma ajutati cu un sfat! Nu mai suport aceasta situatie!
Printre randurile scrise de tine ma regasesc si pe mine, atat in trecut cat si in prezent! Ceea ce pot sa-ti spun este ca nu or sa se schimbe indiferent de ce vei face! Nu vreau sa te sperii si nici sa te descurajez, oricat de mult ai discuta cu ei nu ajungi nicaieri, iar faptul ca te tin din scurt si iti interzic anumite lucruri iar nu e bine, oricum mai devreme sau mai tarziu tot vei face acele lucruri interzise de ei acum, dar daca le faci doar din ambitie va fy rau pentru tine! Nu sunt de acord cu ce a spus superwoman, in primul rand unii parinti oricat de multa incredere le arati, nu ajungi nicaieri, unii pur si simplu nu-si inteleg copii, de fapt nu sunt preocupati de copii lor! Vor sa facem totul ca la carte dar fratilor nu suntem bibelouri! Ei au impresia ca daca sunt parinti le stiu pe toate, nu este vorba ca ii judec gresit, au grija ta acum dar exagereaza prin grija lor, poate uneri simti ca te sufoci! Ai nevoie si de putina libertate, gen sa te lase la un film, sa iti cunoasca prietenii, si ai mei fac la fel chiar daca am 20 de ani! In loc sa ma incurajeze ma descurajeaza, nu sunt niciodata alaturi de mine mai ales cand am nevoie de ei! In loc sa-mi spuna o vorba buna tipa, imi vorbesc urat si ma fac sa ma simt efectiv inutila in lume! Am incercat sa le fac si pe plac sa fiu cum vor ei dar tot nu a dat rezultate! Vor intotdeauna mai mult de la mine iar cand ma descurajeaza o fac intentionat pentru ca stiu ca renunt usor, sfatul meu este sa nu-ti pierzi niciodata increderea in tine! Din pacate deocamdata inca mai depinzi de ei si nu ai multe alternative, daca vrei sa vorbim mai multe lasa-mi un mesaj privat cu id-ul tau de mess. mi-ar face mare placere sa te pot ajuta
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Urat asa.ar fii bine macar sa ai sprijinul unuia dintre ei.si sa incerci savorbesti cu cel care te sprijina mai mult sa ii explici. daca nu ai. i`ai pe amandoi.[daca se poate intr-o zii cand au o dispozitie buna] si explica-le ca nu au de ce sa le fie asa frica si sa te tina din scurt. spune`le ca nu vrei luna de pe cer. vrei doar sa staii si tu cu fetele. [cu baietii incearca fara sa afle ei ca dupa aia nu te lasa nici cu fetele].
Răspunde
Spunele ca te duci la fete ca sa invatati s-au sa va faceti temele si atunci te distrezi.
Este greu dar incearca sa ii afci sa inteleaga ca esti un copil o fiinta nu un caine care sta legat in lant chiar este atat de greu sa inteleaga nu isi dau seama ca mai tarziu vei scapa si va fi foarte greu pentru ei pentru ca nu cred ca este durere mai mare pentru un parinte decat aceea cand isi vad copilul plecand lundu-si zborul si mai ales daca acel copil pleaca dezamagit cu un sentiment de ura... daca nu te lasa acum tot vei scapa si va fi si mai rau le poti da exemple presupun ca ai in scoala ta sau in orasul tau prietene cunostinte etc.
Pai doar daca ii vei face sa aiba incredere in tine, dar pentru asta cele mai bune ar fi faptele. Fa. ti un prieten, vb mereu acasa despre el, cand te conduce acasa sa te vada parintii tai pe geam sau cerele voie intr. o zi sa il chemi la tine cu un motiv, ori pentru o tema sau le zici ca trebuie sa. ti instaleze ceva pe calculator de exemplu, ei sigur vor veni sa vb cu el si sper sa aiba rezultate bune. Bafta 
Doamne si eu am 15 ani sh sunt EXACT in aceeasi situatie insa uite ce am facut...eu cu mama nu mai vb aproape deloc o evit iar pe tata l`am ademenit de partea mea... apoi mama s`a luat dupa tata si acum ne intelegem potin mai bine
"frumusyk08" tatal meu e mai mereu plecat in strainatate la munca, iar cand vine acasa ma trateaza ca pe un copil. Nu realizeaza faptul ca eu am crescut. Majoritatea timpului stau cu mama, dar dupa cum am spus nu se poate discuta cu ea. O sa incerc sa fiu mult mai deschisa si poate o sa iasa ceva...
Adya ti.am trimis mesaj cu id-ul meu. Daca nu l.ai primit incearca sa imi trimiti mesaj cu id tau.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
