anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Buna seara si bine v-am gasit! Am o problema care ma macina de un timp incoace. Ca sa clarificam de la inceput, am vorbit cu parintii, cu familia si cu niste prieteni despre asta dar tot simt ca mai am nevoie de raspunsul cuiva.

Povestea mea incepe in urma cu 5 ani, cand am inceput sa ma ingras cam tare. Ai mei au sesizat, dar eu tot nu ma puteam opri din mancat, si cand m-am oprit, a fost prea tarziu. Eram gras, si multi ma luau in ras, nu ma luau in serios. Asta m-a deranjat, dar eu, fiind si lenes din fire, tot nu slabeam. Am vorbit cu ai mei multa vreme, astfel, nefacandu-mi prieteni, am decis sa-mi fac conturi cu nume de FaceBook false ( gen "Prajitura cu Ciocolata", cand se putea pune pe Fbk orice nume doreai ) si vorbeam cu necunoscuti. Am tinut-o asa vreo 2 ani, am vorbit cu oameni foarte trazniti, altii mai seriosi, altii mai dusi cu plutele, dar nu renuntat. M-am certat de asemenea cu multe persoane, ne-am injurat, pana ce m-am certat urat de tot cu o fata si am pus punct acestor conversatii cu necunoscuti. Eu nu am vorbit niciodata chestii personale, nu mi-am dat adresa/identitatea nimanui, dar am inceput sa realizez ( cam tarziu, stiu ) ca nu e bine ce fac. Ajuns deja in clasa IX-a, colegii noi inca radeau de mine, eram la alta clasa, si am pus piciorul in prag. Mi-am luat o bicicleta mecanica si am slabit, astfel ca in clasa a X-a, cand treburile trebuiau sa se linisteasca, parca s-au tulburat. Oricum era mai bine, nu mai radea nimeni de mine, mi-am facut prieteni. Dar am ramas cu sechele de pe urma perioadei in care nu aveam prieteni : mint si ma gandesc prea mult la lucruri, incat uit sa traiesc in realitate.

In fine, trecand peste asta, in prezent, am renuntat la multi prieteni de-ai mei. Mi s-a dovedit ca ma barfeau pe la spate, vorbind in fel si chip despre mine, eu fiind nevinovat si incercand doar sa-mi fac prieteni. De atunci sunt mai pretentios la oameni, insa, de cand am slabit, vorbesc mult. Foarte mult, zgomotos, si lumea ma ignora deseori din cauza asta, parerile mele nu sunt luate in considerare, si am o colega de clasa care ma uraste, si e impotriva a tot ceea ce zic. M-am certat de multe ori cu ea, dar niciodata nu s-a schimbat ceva. Vesnic eu sunt marginalizat, sau cel putin asa simt, si am inceput sa ma cam satur.

Acum, vreau sa va intreb ce am de intrebat : cum sa fac sa fiu mai rafinat, lumea sa ma priveasca cu mai mult drag, sa nu fiu asa de zgomotos si bagacios? Sa nu imi mai fie frica sa ies in lume, sa ma duc la un magazin nou, sa nu imi fie rusine sa cer ceva?

2 răspunsuri:
| Adry05 a răspuns:

Buna!
Eu zic ca toate astea se datoreaza lipsei de incredere in tine. Incearca sa mergi la un psiholog, te poate ajuta sa te iubesti, sa te intelegi pe tine si sa te adaptezi cu mai multa usurinta. O solutie pentru acest rezultat ar fi sa te si muti la un alt liceu in clasa a X-a.

| neutrino a răspuns:

Rafinamentul este oglinda intelepciunii.