| erasmo96 a întrebat:

Am nevoie de sfaturi, sau de vorbe bune, macar. Sunt din ce in ce mai trista, ma cert cu toata lumea, devin din ce in ce mai egoista si tata tipa toata ziua la mine desi eu nu fac absolut nimic care sa il supere. Am terminat clasa a IX-a pe locul intai la un colegiu bun din Bucuresti. Dar poate ca scoala era singurul lor unde eu ma ascundeam, sau mai uitam de monstrii trecutului. A intervenit ceva, cam de jumatate de an, care m-a schimbat complet. Nu mai sunt eu, vreau mereu sa plang, noaptea vreau sa plang, ma comport urat cu toata lumea si uneori imi doresc sa mor. M-am saturat de tot si toate, pentru ca nimeni nu ma intelege. Cu prietenii ies, dar nu ma ajuta la nimic, uit pentru cateva ore, iar apoi revin acasa si, tot ce e in mine vrea sa moara. Ce pot sa fac? Vreau sa ma bucur, vreau sa vad partea plina a paharului, vreau sa fie totul bine si ca inainte.

5 răspunsuri:
| Hydrangeaceae a răspuns:

Bună.
Vorbeşte cu cineva apropiat din familie despre probleme tale sau mergi la psiholog. Să ştii că persoanele care merg la psiholog nu sunt neapărat nebune. Unii evită să meargă acolo crezând că trebuie să fii nebun. Să ştii că nu este adevărat.
Pa-pa.

| erasmo96 explică (pentru Hydrangeaceae):

M-ai ajutat deloc, dar merci. Desi am o relatie frumoasa cu toti cei din familie, nu prea ma poate ajuta nimeni. Nu pot sa merg si sa ii spun tatalui meu ceea ce vreau. Mi-a spus sa imi schimb parerea. Dar nu pot. Ma simt ca un om nenorocit, distrug totul. La psiholog am fost cand eram mai mic si nu m-a ajutat aproape deloc. A fost o chestie temporara, care oricum a revenit.

| fetitzabunasinebuna a răspuns:

Daca ai nevoie de ajutor. vrei sa te asculte cineva. lasa`mi id`ul pe privat, te ascult cu placere. P.s am 15 ani.

| oBuburuză a răspuns:

Bună! Vorbeste cu mama ta sau cea mai buna prietena a ta; poate te vor asculta... nu face alte prosti; dupa sa regreti!

| lululove a răspuns:

Cel mai important e sa vorbesti despre problemele tale, chiar daca nu le intelegi. Probabil cea mai frecventa greseala e sa ne inchidem in noi atunci cand avem astfel de stari. Nu trebuie sa te sperii chiar daca situatia dateaza de mult. sunt momente in viata in care cu totii trecem prin asta. Incearca sa te gandesti ca totul va fi bine. Uneori, toate starile astea vin din subconstientul nostru. ne inducem singuri aceste stari, fara sa ne dam seama. Socializeaza mai mult, fa ceea ce iti place, si cel mai important. discuta cu familia despre problema pe care o ai. daca nici asta nu te ajuta, e bine venit un ajutor specializat. sunt sigura ca dupa asta te vei simti mai bine. Iti doresc toate cele bune, si sper ca se vor rezolva lucrurile in curand :*