Salut, am nevoie de niște ajutor de la voi.
Eu m-a tai de ceva timp și părinții au aflat, mama a reacționat destul de okay dar tata a început sa facă urat, a țipat la mine și pana la urma m-a luat în baie și a luat capul de la aparatul de ras manual și s-a tăiat apoi el s-a tăiat cu el, mai târziu după ce a dat în mine de câteva ori și s-a tăiat de alte câteva ori m-am dus la mine în camera unde mama m-a consolidat. Mai târziu tata a venit, iar a dat în mine, a zis ca se va sinucide din cauza mea și ca mama va păți ce va păți din cauza mea iar apoi el a vorbit cu unchiul meu, el a început sa ma facă sa ma simt prost ascultând muzica și ascultând VERSURILE de la melodii gen prost ca tine de bug mafia, pe lângă ca eu ma urăsc de moarte și chiar am vrut o data sa ma sinucid el îl face pe dracu' în patru, și mai sunt și refuzat de copii de vârstă mea și uneori batjocorit de ei, mai și am impresia ca eu nu merit sa trăiesc ca am stricat viata la părinți și la sora mea, ca toată lumea ma urăște ( pe lângă asta, tata a aprobat ca toată lumea ma urăște ) și ca eu sunt ultimul om important de pe pământ el a vrut sa ma facă sa ma îndrept mai mult spre sinucidere. În fine, mama acum vrea sa vadă ce fac eu pe internet. Eu am nevoie de ajutorul vostru sa îmi oferiți ajutorul sa ma calmez și sa ma mai schimb la mentalitate. Dacă un psiholog e dispus sa ma ajute pe Skype ca nu ma poate ajuta asa atunci eu accept. Scuze ca am scris atât și ca aveți mult de citit dar am nevoie foarte mare de voi. Mulțumesc din nou și în avans pentru cei care au citit pana aici.
Hei...sunt multi in situatia ta, eu spre exemplu.Nu trebuie sa te lasi descurajat, gandeste-te ca viata merge mai departe. Ajungi la majorat si faci ce vrei."Tatal tau a fost socat cand a aflat, imi pare rau de el, nu merita sa aiba un astfel de fiu, a reactionat corect"...GRESIT! Da, a fost neputincios, dar reactia lui a fost exagerata.In astfel de situatii totul se rezolva cu calm si comunicare.Reactia lui total anormala nu va face decat sa iti inrautateasca comportamentul.Cred ca e perfect constient de asta, dar o persoana ca el nu poate sa socializeze in cazurile dificile.Nu se rezolva cu violenta, indiferent ce face copilul.Tu trebuie sa te feresti de gandurile de sinucidere si de propria condamnare.Nu renunta la lupta! Vrei sa ajungi ca tatal tau? Nu, stiu ca astepti mai mult de la viata.Lasa totul in urma, curand vei fi capabil sa iei propriile decizii, dar pana atunci ramai tu si gandul tau, luptati impreuna.Mama ta nu te poate ajuta, nici ea nu stie ce ar putea sa faca.Este o cale sa scapi.Nu mai fa nimic din ceea ce i-ar putea supara.Zambeste impotriva vointei tale, cere-ti scuze fara sa fi vinovatul, taci orice ti s-ar spune si nu te mai taia.Ai si tu o parte din vina, dar ceea ce vede un copil de la parinti invata si el.Deci nu te lasa controlat de ei si nu reactiona asa cum ar face ei, fi mai bun de-atat.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Tatal tau e pur si simplu socat si ingrijorat pentru tine si n-a stiut cum sa reactioneze. Aceea e reactia unui om disperat, care nu stie cum sa actioneze intr-o situatie limita. Stie si el cum te simti? Ca daca ar stii nu cred ca ti-ar mai zice astea. Ar trebui sa discuti macar cu mama ta, ca pare mai intelegatoare, sa te duca la un psiholog ca sa-ti revi, te-ar ajuta in situatia asta.
RăspundeNici eu nu as sti sa reactionez, te pierzi pe moment, inteleg asta, dar trebuie luata cu cap, daca nu sti sa actionezi, cauta pe internet, nu sa il foloseasca doar la digi24 si Facebook, eu nu ma simt perfect, nici macar bine, in propria piele. Eu de multe ori ascult multa muzica, tin distanta de ei, imi e groaza ca ei sa stie ce simt, ce gandesc, ce fac si am facut, imi e groaza de mine insumi, nu am incredere in mine, ma dispretuiesc singur, si tata nu a facut de loc mai bine, daca nu as sti ca este el si ar vorbi pe mine pe un joc ceva... atunci ar fi altfel, ar fi mai usor, ar putea afla despre mine dintr-un joc, ca stiu ca se joaca cu mine atunci e okay, se aproprie de mine, daca se pune si sa faca un alt cont la acelasi cont si sa vorbeasca cu mine ca si cand nu m-ar sti si din astea... ar putea afla si mai mult despre mine, mie imi e frica sa vorbesc, la scoala unii colegi isi bat joc de mine, acasa ma simt neacceptat, de multe ori ei ma ignora, sau cel putin asta cred. Alte ori cand ma deschid la altii, ajung sa fiu ranit calumea, motiv pentru care ma tai, sa nu ma deschid, mai bine ma ranesc eu singur fizic decat sa fiu "dezmembrat" emotional, dar la ce a facut tata, m-a distrus psihic.
Răspunde 
Cred ca amandoi aveti nevoie de tratament psihiatric. Psihologul nu are ce va face.
Daca nu vrei sa ajuti atunci nu raspunde... Bine?
Daca ce ti-am raspuns mai devreme crezi ca nu ajuta, sunt si mai ferm convins de raspunsul meu.
Domnule (probabil, dar cred ca ma insel), va rog, nu mai raspundeti, dumneavoastra nu stiti ce ziceti probabil. Il inteleg, m-am pus in locul lui, dar va rog, daca nu stiti despre ce este vorba sau ati citit pe jumatate si ati raspuns asa din ce credeti ca a urmat, va rog sa taceti si sa nu mai raspundeti. Nu vreau sa va supar sau ceva.
Nu te inseli. Problema ta si a multora care intreaba pe aici este ca vor doar un anumit raspuns. Ceea ce este o gandire gresită. Daca pui o intrebare aici asteapta-te la raspunsuri de orice fel. Sa ma scuzi daca nu ti-am dat raspunsul asteptat de tine. Oricum, parerea mea este aceeasi in ce priveste intrebarea ta. Nu mai repet ca stii deja raspunsul.
Sa ști ca nu ești singurul care trece prin astfel de situații. Tatăl tău, de disperare ca vrei sa îți faci rău, a reacționat asa.Nimeni nu te urăște, uneori spunem la nervi lucruri neadevărate. Important e sa te concentrezi asupra lucrurilor frumoase din viata ta, de asemena concentreaza-te asupra calităților pe care le ai și foloseste-le în ai ajuta pe alți. Poți sa o rogi pe mama ta sa mergi la un psiholog, sa se intereseze despre cum poți face terapie. Nu uita, o inimă vesela este sănătatea trupului. Fi bucuros și recunoscător pentru cei din jur, deoarece te iubesc și îți vor doar binele.
Eu am incercat sa imi schimb gandirea dar nu am reusit.Mereu ma gandesc ca atunci cand se intampla ceva rau in familie, eu am facut ceva ce nu ar fi trebuit sa fac, de multe ori chiar incep sa dau muzica cat mai tare posibil si tip cat de puternic pot in perna... Alte ori iau si zgari cu unghiile mele o sticla ceva. Eu doar ma simt prost ca mi-am alarmat parintii, si el prin ce a facut m-a facut sa vreau sa plec si sa nu mai ma vad cu ei, eu sincer sa fiu cred ca sunt un om in plus in comunitate, dar nu unu care toata lumea il vrea, de care lumea nu stie sa scape. Mereu incerc sa ajut dar mereu cand o fac ma ranesc singur, vreau sa ajut pe cineva sa fie mai fericit, sunt clovnul tuturor, vreau sa il ajut pe cineva sa faca ceva care ii este putin frica sa o faca, o fac eu mai intai sa ii arat ca nu e cine stie ce, ma auto-distrug singur numai prin a incerca sa ajut. De multe ori eu chiar am si scris in jurnal, incerc sa il ascund ca daca ar citi parintii ce am scris (acum se intereseaza ce fac pe net) atunci ei ar lua-o razna. Imi e groaza sa mai ranesc pe altii, vreau doar sa plec si sa nu ma mai vada nimeni ca eu sa pot scapa lumea de o "toxina".
Toți te iubesc și îți vor binele. Te considera prețios, de aceea vor sa fie pe lângă tine sa îți ofere ajutorul. Nu trebuie sa te desconsideri. Oamenii tot timpul vor fi răutăcioși, dar nu trebuie sa ii bagi în seama. Dacă eşti victima unui astfel de obicei, vei avea mult de câştigat stând de vorbă cu un cu un membru al familiei sau un prieten matur, de încredere, despre sentimentele care te neliniştesc. Un proverb spune: „Neliniştea din inima omului îl doboară, dar un cuvânt bun îl înveseleşte". Destăinuindu-te cuiva, vei putea auzi cuvinte consolatoare, amabile, de care ai atâta nevoie. Iar dacă simți ca nu poți face acest lucru, mergi la un psiholog, te va ajuta foarte mult.
Un singur compliment poate lua durerea a o suta de insulte, dar imi e groaza cum vor fi parintii cand le zic: Vreau sa merg la psiholog!
Poți sa le spui ca vrei sa fii bine și sa nu ii mai îngrijorezi și de aceea vrei sa mergi la psiholog. Mult succes.
Tragica poveste...imi pare rau, frate.
Am trecut prin aceeasi chestie si, crede-ma ca tatal tau e nebun 
.
Am incercat cu psihologii dar n-a fost cine stie ce.
Totusi, am vorbit pe net cu cei de la Helpline si TelefonulCopilului si m-au ajutat destul de mult.Dau sfaturi bune oamenii aia si poti sa-i contactezi si telefonic atunci cand simti nevoia.
Eu te sfatuiesc sa vorbesti cu ei.
Bafta, si ai grija de tine!
Multumesc. As vrea sa o fac online dar nu stiu site-ul, si de telefonul copilului nu stiu de ce sa zic, adica sa ii contactez telefonic... Se poate depista zona si dupa cine stie ce rau mai aduc?
Nu,nu,nu,e foarte sigur.Le spui de unde esti doar daca vrei.
M.ai socat.Cum dracu taica.tu se asteapta sa fi un om normal cand el insusi e plecat cu sorcova mai rau ca tine? Nu esti tu vinovat ca asa te simti, e ceva involuntar si ei ar trebui sa fie o sursa de calmare nu sa se crizeze in halul asta.Nu tu ai nevoie de psiholog ci el de psihiatru daca are iesiri de genul.Tot ce pot sa.ti zic e sa fii tare si sa.ti gasesti refugiul in mama ta, ea pare mai sanatoasa din ce ai povestit tu.Cand despre tatal si unchiul tau, ignora.i.E cel mai bine
Bafta!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
