O sa scriu mult, asa ca daca nu vreti sa va pierdeti cateva minute din viata citind asta si ajutandu-ma, va urez o zi buna in continuare.
Povestea e mai complicata...Nici nu stiu de unde sa incep.
Am 15 ani si jumatate.Niciodata nu m-am considerat frumoasa : am solduri late (cu toate ca nu sunt grasa..am 54 de kg ), inaltime 1, 65, parul rar (multi spun ca le plac parul meu deoarece este drept si am cateva suvite blonde naturale - nimeni nu ma crede cand le spun ca nu m-am vopsit ), am nasul mare,cosuri (dar astea nu ma deranjeaza ),tenul inchis (ma bronzez foarte repede.mie nu imi place,dar multi spun ca ar vrea sa aiba tenul meu ),am dintii drepti (de multe ori stomatologii m-au intrebat daca am purtat aparat dentar, dar niciodata nu am purtat,cu toate ca mi-as fi dorit ), si nu stiu.pur si simplu sunt urata.
Nu am avut nici un iubit (nici macar primul sarut nu l-am avut).Nu ca nu am placut baieti, am placut foarte multi baieti..am tinut foarte mult la ei, dar ei doar si-au batut joc.
Chiar acum 5 luni am cunoscut pe facebook un baiat din scoala mea si nu pot spune ca era foarte frumos, dar eu am vazut dincolo de aspectul fizic..parea foarte dragut si diferit de ceilalti.Am inceput sa vorbim (pe facebook), am vorbit cam 2 saptamani (in timpul acesta ne-am vazut pe hol, dar niciunul nu spunea nimic.) si mi-a spus ca ma place si eu,ca o fraiera, l-am crezut.Am inceput sa-l plac si eu, dar nu i-am dat de inteles asta.Multa lume zice ca nu ai cum sa te indragostesti de un baiat prin intermediul internetuluii, dar nu e asa.Eu chiar m-am indragostit de el.M-a intrebat daca vreau sa fiu cu el, dar i-am spus ca e prea devreme sa raspund la intrebare si nu-l cunosc prea bine. Vreo 3 saptamani nu am vorbit si ma gandeam ca ceva nu este in regula, dar credeam ca este din cauza problemelor de sanatate.In timpul asta am inceput sa-l plac din ce in ce mai mult, dar vazand aceasta "racire", am incercat sa-l uit.Chiar in 14 ianuarie,seara, am recitit conversatiile noastre si m-am hotarat sa-i dau o sansa.Cand ma uit pe profilul lui, soc..Am vazut ca este intr-o relatie cu alta fata.Deci nici nu stiti cat am putut sa plang in acea seara.In fine.Intre timp l-am uitat, s-a si despartit de prietena sa.Chiar ma mir si eu ca,de fiecare data cand il vad la scoala, imi este indiferent..Au trecut vreo 2 luni si credeam ca nu voi mai avea prieten in urmatoarea perioada.Eram hotarata sa ma concentrez pe scoala.Dar un baiat a inceput sa vorbeasca cu mine si,dupa cateva zile, mi-a spus ca demult m-a observat in scoala si ma place.Am crezut ca mi se rupe sufletul..eu nu-l placeam.Nu puteam sa-i zic in fata asta.dar nu stiam cum sa-i spun pe ocolite..asa ca am incercat sa tin distanta si sa fiu opusul a ceea ce eram (dar numai in preajma lui, ca sa nu ma mai placa). Pana la urma,i-am spus ca nu poate fi nimic intre noi si am ramas prieteni.
Acum cateva zile am gasit un baiat pe facebook, fiind si el din aceeasi scoala cu mine.Este opusul tuturor baietilor pe care i-am placut : nu se da mare,face voluntariat,invata foarte bine,pur si simplu nu este ca majoritatea baietilor din ziua de azi.I-am dat like la poze, dar nu mi-a dat inapoi..Eu chiar credeam ca e dragut,ca este printre cei mai draguti baieti pe care i-am cunoscut.I-am mai dat like la cateva postari, dar nu mi-a dat inapoi.Pana la urma am incercat sa il uit.Mi-am pierdut toata speranta ca el va intra in vorba cu mine.Incercam sa ma impac cu gandul ca voi avea "norocul" asta cu baietii toata viata (pare cam exagerat,dar atunci asa am gandit ).Eu sunt credincioasa si ma rog mult la Dumnezeu si stiu ca toate astea s-a intamplat cu un scop (chiar daca nu-l stiu .poate ca astea m-au facut sa realizez ca nu sunt pregatita de un prieten sau ca nu trebuie sa am incredere in toti baietii.) si m-am rugat ca,daca el chiar este dragut si nu-si va bate joc de mine,sa-mi arate un semn.orice. (poate ca unora li se pare amuzant,dar nu le pot schimba parerea.).Ziua urmatoare, mi-a zis "ceau ". Deci am crezut ca pic de pe scaun ..am inceput sa vorbim si este foarte dragut, vorbeste foarte frumos..Nu am mai vazut un baiat care sa vorbeasca asa de frumos (asta s-a intamplat alaltaieri).De atunci nu am mai vorbit .Am vazut ca imi scria greu..adica in 2 ore am vorbit foarte putin, dar prietena mea cea mai buna mi-a spus ca poate se gandeste ce sa-mi scrie .Asa ca am inceput sa ii pun si eu intrebari si am vazut ca raspundea repede ..In fine.Azi a fost online toata ziua,dar nu mi-a zis nimic.Dar sunt sigura ca,daca o sa ma vada in realitate, nu o sa mai vorbeasca cu mine..Deci nu am incredere deloc in mine...cel mai mult ma simt asa din cauza hirsutismului (daca nu stit ce este,cautati pe google.) si,in cazul meu, nu se poate trata.Am folosit o gramada de tratamente,dar nu a dat roade nici unul.
M-am saturat ca de fiecare data cand plac un baiat,acela sa ma respinga,iar de fiecare daca cand ma place un baiat, eu sa nu-l plac.Stiu ca am 15 ani si am timp de iubiti si dragoste, dar m-am saturat sa ma indragostesc de baieti carora nu le pasa de mine si isi bat joc..In ultimul timp nici la scoala nu mai invat bine, am doar note mici.M-am saturat sa ma simt ca o fraiera.Toate fetele din clasa mea sunt frumoase,populare,invata bine, iar eu nu am nimic special.Si nu sunt invidioasa..as putea si eu sa ma imbrac bine,la moda deoarece am o stare materiala buna, dar intotdeauna mi-a placut sa fiu mai lejera si de cand eram mica credeam in povestile/filmele de genul "Ratusca cea urata"..Si intotdeauna m-am gandit ca daca ma voi imbraca bine si voi fi populara,baietii nu ma vor place pentru ceea ce sunt cu adevarat,dar,sincera sa fiu, nu am mai vazut un baiat pentru care sufletul sa conteze mai mult decat aspectul exterior..Adica baiatul de care v-am zis ultima data pare genul de baiat care ar iubi o fata pentru ce este,nu pentru cum arata,dar nu vreau sa-mi fac iluzii,deoarece asa am zis si despre primul baiat de care v-am povestit.
Sunt foarte complexata de aspectul meu fizic si am incercat sa fac ceva in privinta asta,dar de fiecare data am dat-o in bara si asta m-a facut sa-mi pierd increderea...
Imi pare rau daca v-am plictisit cu povestea mea,dar va multumesc mult daca vreti sa ma ajutati si sa-mi dati sfaturi. Daca vreti sa vorbim mai multe,imi puteti trimite id-ul deoarece acum chiar simt nevoia sa vorbesc cu cineva (dar sa nu va bateti joc sau sa ma bagati in lista si sa nu-mi spuneti nimic, deoarece mi s-a mai intamplat)
O seara buna in continuare! >

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook