Sunt antisocial. Urasc sa stau in grupuri,urasc sa cunosc oameni noi, urasc retelele de socializare, urasc sa ma plimb pe strada cu cineva, urasc sa fac favoruri cuiva, urasc ca cineva sa se lipeasca de mine ca prieten/a ...Prefer singuratatea.
Si totusi, imi place sa fiu singur. Imi place sa fac totul absolut singur si sa fiu singur. Sunt o persoana rece, fara emotii, nu schitez niciun fel de emotie. Daca aud o gluma, nu ma impresioneaza, daca ma lovesc nu simt durere, daca ma aflu intr-un conflict nu simt niciun fel de frica. Doar in situatiile periculoase sau stresante, zambesc.
Am citit foarte mult despre tipul asta de personalitate,dar am o intrebare.
Par a fi o persoana dementa si psihotica?(cunosc raspunsul, dar unor oameni din cercul meu de prieteni li se pare ca este dementa si psihoza si as vrea sa aflu mai multe pareri)
Hai ca la faza cu"ma lovesc nu simt durerea" nu te mai cred. Mergi la psiholog, daca vorbesti serios este ceva mult mai grav decat a fii antisocial.
RăspundeNu imi pare rau ca nu ma crezi, am fost si la psiholog, am facut si niste analize psihologice, nu prezint absolut deloc dementa sau alte boli psihice
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
RăspundePentru ca incerc sa gasesc raspunsuri, pentru asta exista TPU, pot gasi persoane la fel care imi inteleg situatia.
Doar tu crezi ca esti antisocial. Pentru ca ai alte probleme care tin de un psiholog. Fara suparare.
Nu ma supar.Nu am aceasta emotie.Multumesc pentru parere.
Ceea ce prezinți dta aici este o exagerare.
Astfel la final pomenești de oameni din cercul tău de prieteni. Ai scăpat asul din mânecă. Părerea mea, că ești trișor.
Domnule,acesti prieteni sunt formati din mama si tatal meu.Presupusii prieteni, pentru ca si ei ma denigreaza.
Este foarte greu de pus un diagnostic psihiatric, de la distanță, fără un interviu amănuțit, fără să știi ce simptome psihice sunt, cum afectează ele viața de zi cu zi a persoanei. Sunt nuanțe și grade de boală. Poți să cunoști teorie sin cărți și sau să ai experiența clinică a observării bolnaviului în ambianța clinică a unui spital. Că te denigrează părinții, e dureros. Dar durerea psihică resimțită nu te califică ca bolnav psihic în mod automat.
Inteleg ceea ce vreti sa spuneti. Faptul ca parintii ma denigreaza nu ma afecteaza cu nimic.Nu prezint aceasta emotie.Mai exact, este ca atunci cand ploua, deschizi umbrela si picaturile de apa nu te mai ating.Dar multumesc pentru ajutorul acordat.
Nu prea e bine, dar dacă ți e îți place să trăiești așa de ce te interesează ce cred alții?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
