De o luna mi-am pus centrala pe lemne in functiune, dar am intampinat o problema. Soba e legata la vechiul horn, iar distanta de la soba la horn e destul de mare. Acest lucru + fenomenul de condensare duce la formarea unei smoale ( asemanatoare bitumului topit) care curge pe tevile de fum si ajunge in soba. La intrarea in soba ( unde se unesc tevile cu soba) se formeaza un fel de dop din aceasta smoala si nu mai permite fumului sa iasa asa cum ar trebui. Tocmai din acest motiv lemnele nu prea ard ( doar mohnesc acolo) si temperatura nu prea creste ( ajunge doar la 40°-50°C si rar la 60°C). Specific ca soba e nou cumparata, iar instalatia e bine facuta. Va rog cei care aveti vreo idee in rezolvarea acestui "fenomen" sa ma ajutati si pe mine cu sugestii.
Cei care vor doar sa comenteze in vant...sa se abtina.
Va multumesc anticipat!

Rezolvarea este foarte simpla: burlanul prin care fumul ajunge de la centrala la horn trebuie montat astfel incat sa coboare usor spre horn, astfel incat condensul sa nu se scurga niciodata in cazan. Nu numai ca nu va permite o ardere normala, dar acea smoala este si termoizolatoare, impiedicand incalzirea apei si scazand drastic eficienta cazanului. In plus umiditatea va produce rugina, care ii va scurta semnificativ durata de viata.
Solutia inclinarii burlanului inlatura efectul, insa trebuie umblat putin si la cauze. In primul rand, pentru o functionare optima, hornul trebuie sa fie suficient de inalt si de larg, in manualul de utilizare al cazanului vei gasi cu siguranta si precizari cu privire la aceste dimensiuni. Ca si regula generala, diametrul interior al hornului trebuie sa fie cel putin egal cu diametrul iesirii din centrala, iar inaltimea hornului trebuie sa depaseasca putin coama casei. Se recomanda de asemenea termoizolarea lui, in special daca este unul metalic, precum si protejarea impotriva precipitatiilor, cu ajutorul unei palarii (sau capac, cum vrei sa ii spui).