| Denisa a întrebat:

Am 17 ani si de cand ma stiu nu imi suport parintii. Mama si tata m-au lasat singura de la varsta de 5 ani in casa, din cauza lor am avut anumite socuri si iesiri deoarece ma speriam seara. La varsta de 12 ani mama a plecat in Italia si m-a lasat singura cu tata aproape un an. Tata a avut cateva iesiri in perioada aceea, bea si facea petreceri in casa.Tot din cauza lor m-am imbolnavit si mi-am rupt nasul, mi-au distrus aspectul fizic.Acum trebuie sa astept pana la 18 ani operatiaCu tata nu pot purta o discutie. Sta acasa cel putin o ora pe zi din care vorbim maxim 5 minute. Mama la fel, lucreaza inca in Italia iar cand vine acasa nu ne intelegem deloc. Ma simt foarte singura pentru ca din cauza lor ca au vrut sa stranga atatea averi m-au neglijat si inca o fac. Acum cand sunt in preajma mea nu ii suport. E ceva in neregula cu mine? Ma simt foarte prost cand ma gandesc ca am parinti dar care sunt pentru mine complet straini si imi inchid mereu gura. cand vreau sa vorbesc cu o suma de bani. Ce sa fac?

Răspuns Câştigător
| dhraqull a răspuns:

Fif2002 nu trebuie sa se maturizeze, poti fii nefericit si daca parintii tai au bani, esti exact ca ei.
Lollipop eu zic sa iti gasesti hobby-uri sau ocupatii care sa-ti ia gandul de la problema asta.Incearca sa-i ignori si sa-ti vezi de viata ta si planurile tale, si poate sa te si folosesti de ei cand vine vremea, hehe. Experientele tale te pot distruge sau te pot transforma intr-o femeie puternica si sigura pe ea care sigur o sa se poarte mai bine si ii va pasa de copilul ei cand va fi parinte.

2 răspunsuri:
| Delia a răspuns:

Din pacate, nu esti singura in situatia asta.Parintii pleaca sa munceasca, iar copiii cresc singuri, privati de dragoste si atentie parinteasca.Nu esti vinovata cu nimic si nu este nimic in neregula cu tine. Daca mama ta a plecat in Italia sa faca averi si nu pentru a avea tu o viata mai buna, atunci a gresit.Trebuia sa fie langa tine daca avea cu ce sa te creasca. Dar intelege ca nici parintii nu sunt perfecti si nu tine in tine ura pentru ei.Asta nu te va ajuta cu nimic, dimpotriva, sufletul tau va duce o povara de nesuportat pana nu te vei elibera de ea.Ai putea sa discuti cu un psiholog sa te descarci sau ai putea avea chiar o discutie cu parintii tai sa le spui ce ai pe suflet. Poate ei nici acum nu-si dau seama ce e in sufletul tau.

| fif2002 a răspuns:

Maturizeaza-te! Gandeste-te la copii aia care cersesc in intersectii sau prin autobuze si dupa aia sa iti plangi de mila, gandeste-te la aia care muncesc de la 5 ani la tara pentru a-si intretine fratii mai mici... etc