anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

E greșit dacă cred că doar punându-mi capăt vieții pot pune capăt și suferinței inutile prin care trec?

25 răspunsuri:
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Nu este greșit.
Dar dta pui aici mai multe probleme de o dată. Chiar foarte multe.
Ai aflat cândva despre moarte.
Ai aflat că atunci când mori, se termină ceea ce resimți dta când când trăiești.
Ai învățat tot mai multe despre viață pe măsură ce ai trăit.
Când ai ieșit di mama nu știai nimic, sau foarte puțin.
Nu ai aflat că viața înseamnă supraviețuire.
Ai aflat că viața inseamnă un șir nesfârșit de suferințe, și depășirea lor. Mi-e foame, sufăr, caut de mâncare ( uneori sufăr în timp ce caut), apoi mănânC și mă simt bine. Mi-e sete, caut să beau să îmi potolesc setea, beau și imi trece. Am nevoie de aer, respir. Dacă sunt în apă mă strădui să rămân la suprafața apei să pot respira. Asta penrtru că am nevoie acută de aer ca să trăiesc. Clipesc din ochi căci dacă nu ochii se usucă. Am nevoie de oameni în jurul meu, ca să pot să îmi satisfac toate nevoile vieții, casă, haine, etc. Am nevoie de relații armonioase cu ei, care se actualizează cu un loc pentru mine în circuitul economic, loc de muncă și de obținere a bunurilor de speța a doua, simboluri ale valorii, care sunt banii.
Și mai am nevoie de alt aspect pe care îl aflu treptat pe măsură ce mă maturizez.
Că viața mea este doar jumătate. Că cealaltă jumătate o pot trăi doar prin con-viețuirea cu o persoană din celălalt sex. Până nu voi înțelege asta, voi suferi.
Și cum orice suferință are un rost în viață, să servească nevoile vieții, să îți dea un semnal că viața este incompletă. tot așa fiecare suferință are modalitatea ei de rezolvare. Viața are un capăt al ei, natural. Acest capăt nu poate fi ocolit.
Suferințele de orice fel, sunt modalități de interpretare a semnalelor vieții de către creier. Ele sunt mai intense, sau mai slabe. Dar fiecare am are un interprertor de intensitate ale semnalelor, de evaluare a nivelului suferinței. Unii sunt mai sensibili alții mai nepăsători.
Astfel, este greșit să spui, să afirmi, să crezi că o suferință este inutilă.
Fiecare suferință cere o rezolvare, acela este rostul ei. O viață complet lipsită de suferințe, griji probleme, complet fericită, cum cred unii că a existat cândva la începutul omenirii, sau cred unii că vor avea parte cândva în rai, sunt povești frumoase, nu realități.
Viața are o valoare enormă, căci ea continuă șirul de vieți ale strămoșilor până la primul, prima celulă, sau Adam, dacă ești credincios.
Astfel, înainte să crezi că sinuciderea este soluția suferinței tale, trebuie să cântărești bine, ce pierzi, totul, și ce câștigi, nimic. Până ești în viață, poți câștiga, dacă mori, se termină și noțiunea de câștig.
Ce se întâmplă când cultivi acest gând. E ușor, e simplu, rezolvi tot. Să cauți o soluție prin care să rămâi în viață, poate fi extraordinar de greu. Dar astfel îți salvezi viața proprie.
Dacă lași această credință să se dezvolte, ea devine stăpână și gândul devine automat. Pornești pe drumul fără întoarcere al autodistrugerii. Ai vrea să te întorci și nu poți. Mori din cauza unui gând. Softul distruge hardul.
Când ne întrebi pe noi dacă este greșit sau nu, mai exact dacă TU greșești sau nu când gândești așa, de ce o faci, ca să scapi de acest gând sau să îți faci curaj?
Pentru mine, fiecare viață contează, chiar și a dtale, un cineva de pe TPU, de aceea îți scriu acum.

| Andreeush a răspuns:

Alții au suferințe mai mari decât tine și nu cred că se gândesc la sinucidere.

| SilentRain a răspuns:

Sunt curiosa user Caste dacă suferință ta e mult mai mare decat a unui bolnav de cancer care se lupta pentru fiecare zii
Spune-mi și mie cam cât de mult suferi?

| anonim_4396 explică (pentru SilentRain):

Ee cancerul nu-i motiv de sinucidere.
Poanta asta, e un moft, sufera din lipsa de atentie probabil.

| SilentRain a răspuns (pentru anonim_4396):

Nu e probabil, mai mult că sigur sufera de atenție
Am văzut copii de 14-15 ani muncind mai rău că un adult, nu mai vorbesc de condițiile în care trăiesc...
Și tot nu își plâng de milă in halul ăsta

| anonim_4396 explică (pentru SilentRain):

Eh munca fereste de gânduri negre.dar Stii ca sunt si copii de 24-25 de ani ce manca banii la parinti si intrã-n depresie de la conditii prea bune... merita sa varsam o lacrima pentru ei.

| SilentRain a răspuns (pentru anonim_4396):

Da ai dreptate aici, săraci copilaș de 24 - 25 ani broken heart
Cum poat sa fie viata atât de cruda pentru eii, tragic foarte tragic

| java12345678901211144133ytrytu78909876545 a răspuns (pentru SilentRain):

Asta le spun si eu persoanelor cu aceleasi ganduri, iar la ele sunt probleme banale, fata de cei care au cancer.

| OldSoul a răspuns:

Poate ca da, poate ca nu.
A mai fost un caz in care o tipa a incercat sa se sinucida impuscandu-se, nu a reusit, si a mai ramas si desfigurata.

Sinuciderea nu reprezinta o solutie.

Mai bine ai lasa prostiile si te-ai pune sa te gandesti logic de ce esti in felul in care esti, ce te nemultumeste la tine, si respectiv, ce trebuie sa faci pentru a depasii momentul, pentru a fi asa cum ai vrea tu sa fii.

| Sn4k3 a răspuns:

Pai daca e inutila de ce mai suferi? laughing Deloc nu va duce capul pe unii, smr.

| J0B0MAT a răspuns:

Nu.Moartea e sfârşitul pentru tot ce ţine de viaţă.

| Dismally a răspuns:

Da, este gresit pentru ca suferinta este trecatoare, viata iti va aduce si multe clipe frumoase, este pacat sa le pierzi.

| NietzscheFrumosSiDesteptSunt a răspuns:

Total gresit.
Daca suferinta prin care treci nu este leucemie sau orice alt tip de cancer in stadiul in care nu se mai poate face nimic, daca nu ai suferit un accident grav din care ai ramas paralizata, atunci suferinta poate fi infranta prin vointa si rabdare.

Daca suferinta se invarte in jurul gandului de "nu am prieten", ei, bine, ai 20 si putin de ani, nu 60. Deci esti abia la inceputul calatoriei, nu la sfarsitul ei.

Oameni noi se pot intalni in multe locuri: excursii, concerte, piese de teatru/opera, la locul de munca, la master, etc.
Nu inceta sa speri.

Daca am tras o concluzie, nu asta fiind cauza suferintei, imi cer scuze. Mi-am bazat concluzia pe subiectul dominant in intrebarile tale.

| Endoryus a răspuns:

Da, este gresit. Sinuciderea nu e niciodata raspunsul.

| Bogdan70001 a răspuns:

Esti pe cale sa te sinucizi, urmeaza sa iei o alegere finala si zici sa intrebi asta pe TPU?

Pleaca ma de aici cu dramele, oricum cu totii stim ca nu o sa te sinucizi

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Nu.Nimeni nu te impiedica.

| chuckmanson a răspuns:

Păi să vedem. În primul rând sinuciderea ar însemna să își distrugi toate amintirile, experiențele, realizările etc. totul să fie distrus pentru totdeauna. Deci ție ți-ai face cel mai mare rău posibil. Dar dacă asta nu te deranjează, gândește-te la familia ta și prietenii tăi. Probabil unora le-ai induce o durere extraordinară, probabil altora nu le-ar păsa, dar măcar pe unii i-ai face să se simtă incomfortabil. Adică le-ai face mult rău. Cei care ar fi foarte fericiți ar fi viermii. Dar dacă vei fi înmormântată conform tradiției religiei noastre ortodoxe, bieții viermi nu vor mai avea ce să manance, motiv pentru care eu o să cer ca cadavrul meu să fie ars și lăsat în pădure, sau simplu lăsat undeva în pădure în ziua când voi muri. Apoi mai depinde de potențialul pe care l-ai avea în viitor. Pentru unii viața ta ar fi ceva bun, pentru alții nu. În final decizia este a ta. Dar ține cont de factorii pe care i-am menționat.

| GirlOnline81 a răspuns:

Iti voi spune acelasi lucru ca ceilalti: suferinta trece. Asa ca revino-ti si arata-ne putin din atitudinea aia à la Caste cu care ne-ai obisnuit!

| gogu220 a răspuns:

Da vezi că mai sunt și alte metode de a trece prin ce treci, că tocmai ăsta e paradoxul, totul e trecător, și bunele și relele.

| Nyarlathotep a răspuns:

Deci toate intrebarile tale despre moralitate, lipsa sarutului pana la 22 de ani, dorinta cenzurii placerii altora nu erau altceva decat strigate si indicii catre probleme mult mai profunde.

| Derkes a răspuns:

Se vede ca esti un om trecut prin viata! Respect pentru tot. Dupa raspunsul tau, pot deduce ca esti un om extrem de inteligent, cu o capacitate extraordinara.

| ThyDoom a răspuns:

Suferința se termină odată cu viața. Din păcate doar suferința ta. Persoanele care țin la tine vor avea de îndurat și trăit cu asta. În plus, viața nu-i doar suferință și durere. Mai înseamnă și bucurie și momente frumoase. Care odată cu încetarea vieții, încetează și ele. Viața e împărțită în două. Și contează să continuăm să trăim chiar de balanța e înclinată în direcția care nu ne e propice. Nu poate fi tot timpul întuneric. Găsește ceva căruia să te dedici. Nu neapărat o persoană, căci aici știm cu toții cât de dezamăgitori pot fi oamenii. Găsește o activitate care să te facă să simți că viața merită trăită. Pentru unii ar putea fi munca într-un anumit domeniu. Pentru alții ar putea fi arta. Exprimarea sentimentelor prin scris, desenat, cântat etc. Sunt multe lucruri care te pot alunga în disperare, dar tot atâtea te și pot scoate. Depinde numai de tine.

| thereisnothingleft a răspuns:

De ce ai crede asta?

| hamate a răspuns:

Lasa prostiile astea si bucura-te de frumos

| Dece5 a răspuns:

Depinde de situatie. Suferinta inutila poate fi oprita in 2 moduri: a)cel pe care l-ai amintit mai sus si
b)prin actiune.
In modul a) scapi de suferinta inutila, dar nu obtii nimic, te reduci la zero
In modul b) prin actiune, nu numai ca scapi de suferinta, dar castigi fericire, deci obtii ceva pozitiv, mai mult decat zero.
Prin urmare, prin metoda a) te reduci la 0, iar prin metoda b) obtii satisfactii pe diverse planuri. Metoda b) e de durata, necesita efort, dar e considerata mai buna.
Sunt cazuri in care numai varianta a) e posibila, dar in cazul tau, presupun ca si varianta b) e fezabila si e mai usor de ales si se obtin rezultate foarte bune. In general toti optam pentru varianta b).