Bună ziua. La mine dacă nu-i una e alta mereu. Acum am două probleme, și sper să primesc un sfat în legătură cu ambele. Eu cu soțul trăim la mama mea acasă. Mama e plecată, muncește peste hotare.
1) Soțul meu nu muncește de jumate de an, sub diferite pretexte de când ne am întors și noi de peste hotare, noi am avut niște bani strânși dar de ceva vreme s-au terminat, și ne mai ajută ba mama, ba soacră mea cu bani. Dar nu mai pot așa, mai ales ca sunt însărcinată și o să avem nevoie de multe lucruri pentru bebe, nu mai zic ca vreau și eu să achit facturile la timp, să avem ce pune pe masă și poate mai ieșim și noi în oraș. Dar nu să ne ajute părinții. Iar apoi să ne scoată ochii.
A doua problemă e ca
2) Soacra mea vrea ca feciorul ei să fie zilnic de dimineață până seara la ei să îi ajute. El a mers o perioadă am mai mers și eu și am ajutat la curățenie. Dar e culmea, dacă mergem la o plimbare ea își permite să îi zică ca să mergem în weekend mai bine. Recent de 14 februarie am ieșit și noi prin oraș măcar să ne primblam, suna des și tipa la el ca de ce nu e la ei să îi ajute. Zilele trecute făceam ordine generală la noi unde LOCUIM, i-a zis ca e ocupat ca facem ordine, dar tot îl sună să meargă la ea ca are treabă. Eu deja am
Început să mă cert cu el din cauza ei, ei vor ca el să fie zilnic la dispoziția lor, de dimineață de la 8, îl dă la socoteală cu absolut orice, și practic suntem obligați zilnic să îi vizităm. Eu nu vreau să fiu nepoliticoasă, pentru ca într-adevăr ne-au ajutat, Înțeleg ca trebuie să îi ajutăm, dar e culmea pentru mine deja. Plus ca e cam tensionată treaba când mergem la ei. Nu am fost 2 zile la ei, deja zice ca ce suntem supărați ori ce, soțului i-am zis să își caute de muncă și să nu meargă la ei să facă treabă ca e căsătorit și are un copil curând. Și locuim aici nu cu ei. Părinții lui se descurcă foarte bine din toate punctele de vedere. Mai rău de noi. Când nu răspunde soțul deja mă sună pe mine și se plânge. Eu nu vreau să fiu nepoliticoasă, să mă cert cu ei și tac. Nu ne vrea răul. Dar sunt niște limite.
Mă gândesc ca Probabil e soțul de vină. Și mă apucă nervii des și țip prin casă ca nebuna să plece la ei acasă cu traiul ca m-am săturat, zilnic mă trezesc cu apelul părinților lui dimineața, trebuie să stăm cu telefonul la silențios, eu dorm rău noaptea pentru ca merg des la baie. Urmează să nasc peste ceva timp iar noi pătuț nu am luat încă. Nu mai vreau să ne ajute nimeni. Vreau să mă împac cu ei dar să mergem zilnic acolo nu mi se pare normal ori chiar peste o zi. O dată în săptămână cred ca e ok. Spuneți dacă greșesc. Și să-l terorizeze cu sunete când avem
Noi treabă ca de ce nu e la ei la fel deja e culmeaaaa. Sunt plină de nervi și simt ca cedez într-o zi.

Spune=i sotului că in Biblie scrie /Va lpsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă=sa" Genesa 2=24
Ca să ai o căsnicie după principiile Creatorului trebuie să pui noua familile inaintea părinților.
păcat că nu ati discutat aceste lucruri inainte de căsătorie. A fi bărbat inseamnă și să iti asumi raspunderea pentru intretinerea finaciară a familie, să nu mai stai la mila părinților.

Spui că ai mama ta în străinătate. Nu ai născut, poți călători încă. Sfatul meu este să mergi la mama ta, indiferent de scandalul pe care l-ar face soțul tău sau părinții lui.
Pur și simplu, îi spui în față să decidă dacă își asumă rolul de părinte, soț și merge cu tine în străinătate sau rămâne cu părinții lui.
Dacă rămâne cu părinții lui, pleci în străinătate unde deschizi procedura de divorț și vei construi o viață nouă.
Dacă nu este în stare să își pună noua familie în primul plan, ci familialui parentală, nu merită să rămâneți împreună!

După ce ca ai o lepra de sot o putoare care nu e bun de nimic mai faci si copil cu el, tu ai gresit nu trebuia sa te mariti cu asa un om, nu va face nimic ca nu i place sa faca nimic sta acasa degeaba sau merge la maicasa sa o slugareasca si sa i dea ea, o sa vezi ce greu i ti va fi cu copilul, ca pe el nu il intereseaza nici de tine nici de copil, el a vrut doar sex, o sa iti scoata ochii ca tu ai vrut copil si vei ajunge in scurt timp sa divortezi, sigur după ce nasti trebuie sa itri cauti serviciu ca cu el mori de foame lui nu i pasă de voi. Ce varsta ai? Mare prostie ai facut ca ai ramas gravidă.

De ce nu-si cauta ceva de munca, barbatul asta al tau?
Sunt sute de locuri dispobile si el merge la masa sa o ajute la treaba, in loc sa-si ai un serviciu nromal si sa aduca bani in casa.

Sotul dumneavoastră inca nu s-a maturizat, dar nu aveti nici o vina.
Procedati foarte bine ca nu va certati cu socrii, nu ei sunt problema.
Mentalitatea ca au facut baiat sa le fie sprijin la batranete nu o sa le o scoateți din cap.
El ar trebui sa gaseasca o cale de mijloc prin care sa nu neglijeze ambele parti.
In primul rand prioritate sunteti dumneavoastră si copilul, familia lui.
Ar trebui sa fiti independenti Intr adevar si el sa si gaseasca un job.
Pe dumneavoastră inteleg ca va mai sprijină mama dumneavoastră.
Daca simtiti ca nu este ceea ce va doriti ....si ca nu sunteti voi trei o familie linistita exista si varianta despartirii.
Mai bine cresteti copilul singura in liniste decat in atmosfera nu tocmai prielnică.
Acum sunteti cu nervii întinși caci sunteti insarcinata si este normal.
Chimia organismului dumneavoastră este putin modificata.
Trebuie sa va ganditi ce puteti face dumneavoastră cu viata dumneavoastră si nu unul sau altul.
Pentru asta trebuie sa va detasati complet de toti si de toate, sa i lasati sa se desfasoare cum doresc.
Sa vedeti prioritate dumneavoastră.
Acum trebuie sa fiti linistita, sa nasteti in buna regula.
Bine ca aveti acoperis si pe mama care va ajuta.
Sa nu uitati ca in povestea dumneavoastră este vorba despre propria viata si propriile resurse.
Sotul, socrii...nu au nici o obligație sa fie asa cum ati fi dorit.
Ei sunt personaje dintr un tablou pe care il puteti redesena.
Dupa ce se va naște copilul o sa intelegeti mai bine ca trebuie sa va focusati energia pe treburi importante.
Daca alegerea sotului este sa fie la cheremul alor lui....ok...este strict alegerea lui.
Dumneavoastră sunteti in casa dumneavoastră slava Domnului...stapana pe viata dumneavoastră.
Uneori lucrurile nu merg intr o relatie si nu se termina lumea acolo.
Ei sunt ei si dumneavoastră, dumneavoastră... daca nu exista compatibilitate asa a fost sa fie.
Nu i puteti invinovati ca sunt asa cum sunt.
Dumneavoastră decideti cine intra si iese din viata dumneavoastră.
Dar in liniste si cu discernământ.
Acum aveti prioritate bebe...
Si incercati sa fiti doar observator.
Intelepciune si liniste va doresc,

Din ce văd eu, soțul tău încă nu s-a dezlipit de fustele mamei. Nu muncește, acceptă mila părinților (oricum ai da-o, tot pomană este), răspunde prezent la toate solicitările lor, te neglijează pe tine, își neglijează îndatoririle de părinte, soț și cap de familie, și lista poate continua. Ăsta nu-i bărbat, e cârpă. Nu e o persoană cu care să faci casă bună. Va fi și mai rău după ce va veni bebelul, care cere multă grijă și atenție și îți va fi extrem de dificil să faci față singură. Fiindcă pe soțul tău nu poți pune bază. În privința socrilor tăi, zici că nu vă vor răul. Poate, dar drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Lasă-l, că nu ai niciun viitor cu el. Un bărbat adevărat este cel care știe să-și protejeze familia, din toate punctele de vedere. Știu ce este o decizie dificilă, dar îți va fi și mai greu dacă rămâi cu el. Știu că te gândești și la copil, dar mai degrabă faci pasul acum, când este încă mic, decât să ajungă să crească într-un mediu toxic, cu certuri și țipete. Nu este deloc greu de imaginat evoluția (sau involuția) relației voastre în viitorul apropiat.
Naștere ușoară îți doresc, și să fie fericit și sănătos bebele!

1) Nu munceste sub diferite pretexte si esti insarcinata? Lasa sa va ajute parintii? El asteapta un copil si accepta ajutor din partea celorlalti, el fiind sanatos, pe picioarele lui? Ala nu este barbat.
2)Obligati nu sunteti, insa ei profita de asta pentru ca voi nu ati trasat niste limite si accepti sa va comande cand vor. El este de vina in aceasta situatie, este foarte important sa stii sa spui Nu. Inteleg ca v-au ajutat, insa, nu,, trebuie'' sa ii ajutati si voi, ii intoarceti anumite favoruri, cand se poate, cum se poate, voi decideti, dar nu sa stati la cheremul lor pentru ca v-au ajutat financiar cand v-a fost greu. Normal ca sunt niste limite, pe care tu nu le impui, si de aici, oamenii abuzeaza de tine. Nu esti nepoliticoasa daca stii sa comunici asertiv. Nu iese nicio cearta cand stii cum sa pui problema. Cand taci prea mult, ii permiti prostului sa devina nesimtit.
Clar ca sotul este de vina pentru ca nu a tras limitele necesare, insa nu este prea tarziu. Sa fii nevoita sa stai cu telefonul pe silentios doar pentru a evita telefoane deranjante, nu este normal. Cand ceva nu iti convine, comunica. Daca persoana careia ii comunici, se supara, este fix problema lui. Fa sa iti fie tie cat mai bine.