anonim_4396
| Anonim întreabă:

Hei.Am trecut printr-o perioada destul de grea, pe care inca nu am procesat-o asa bine si simt ca as putea folosi un sfat, vreau sa stiu care e mai vinovat, daca am facut bine si ce ar putea urma.
Eram doar a 8-a cand directiunea scolii a decis sa fim bagati in simultan cu o clasa de a 7-a.
Cu nimeni de acolo nu ma simteam bine, eu fiind introvertit, totusi mi-a atras atentie o fata, sa ii spunem Ana, care era la fel ca mine.
Totusi, ea avea un grup de prietene, dar era mai mult acolo pentru ca era desteapta si ajuta la teste.
Incercam sa ma bag in seama cu ea, cand pleca de la scoala venea cu mine, casele noastre fiind apropiate, dar in rest cam nimic.
Am incercat sa ma bag in seama cu ea si pe Instagram dar cam luam seen.
Sa mai spun ca in a 8-a am patit ca anumiti colegi sa se lege de mine si ea doar se uita, desi avea autoritatea sa spuna ceva, fiind sefa de clasa.
Sau odata ea incepuse sa vorbeasca cu mine, eram doar noi in clasa si dupa o alta colega de la mine a venit si a spus sa nu mai vorbesc cu ea ca o enervez si Ana in loc sa spuna ca ea a inceput sa vorbeasca cu mine a tacut.
In a 8-a la serbare mi-a scris pe papionul ala ca desi nu ii pasa despre ce vorbesc, ea asculta in continuare.
Nu un inceput foarte bun, nu?
Totusi, eu am ramas corigent la 2 materii si urma sa le dau in vara,asta decizand daca urma sa merg sau nu la liceu.
Eram frustrat si eu am inceput sa vorbesc cu ea, consolandu-ma putin.
Dupa ce le-am luat si am ajuns la liceu, tin minte ca dupa cateva saptamani mi-am dat seama ca nu imi voi gasi prieteni in clasa respectiva si am inceput sa vorbesc cu ea.
Ea nu avea pe nimeni, dupa cum am spus, doar doua prietene care profitau de pe urma ei, ca si mine.
Totul a inceput cu chestii marunte, un mesaj ocazional, dupa care, in decembrie 2019 cand s-au inchis scolile si pandemia de covid incepuse am avut foarte mult timp la dispozitie sa vorbim.
De asemenea, un detaliu care va prinde putin context mai tarziu si este foarte important este faptul ca eu mi-am instalat snapchat doar pentru a vorbi cu ea si peste o luna l-am dezinstalat.
In noaptea de revelion din 2020 ambii am stat acasa si ne-am scris pana tarziu.
Dupa momentul ala mesajele au continuat tot mai frecvent,pana cand la un momentdat mi-a pus o intrebare care mi-a oferit in acelasi timp o revelatie,m-a intrebat daca doresc sa fiu cel mai bun prieten al ei.
Atunci mi-am dat seama ca eu nu am avut niciodata o cea mai buna prietena,eram atat de singur si asta urma sa se schimbe.
Am acceptat bucuros si de atunci in fiecare dimineata ma trezeam cu un mesaj de buna dimineata de la ea.
Am avut cateva certuri totusi,putine si neinsemnate.
De exemplu odata m-a facut prost in gluma si eu m-am suparat sau de exemplu eu in vara ieseam cu doua verisoare si ea era geloasa ca de ce ies cu ele,indirect cerandu-mi sa renunt la persoane din familie.
In afara de asta nu am avut nimic,era frumos totul.
Pe parcursul prieteniei am ajuns sa ne cunoastem foarte bine,stateam la sat ambii,dar nu eram genul de persoane pe care l-ai gasi acolo,eram foarte diferiti.
Aveam alta mentalitate,eram tacuti si rezervati,clar nu eram oameni care aratau ca stau intr-o comuna,de asta nici nu aveam oameni care sa ne fie prieteni.
Un alt detaliu ar fi ca ambii am crescut fara tata,al meu fiind plecat in strainatate si venind foarte rar in Romania si al ei era mort,cumva asta apropiindu-ne.
Stiu ca eu am fost singura persoana cu care a vorbit despre moartea lui,fiiind un subiect foarte greu pentru ea, avand o moarte violenta.
Ana a fost acolo mereu pentru mine, am mai avut prietenii pe parcursul prieteniei noastre, toate murind, dar ea a ramas in picioare, eu fiind prezent in viata ei la multe evenimente importante si vice versa.
Stiu ca imi spunea ca ma iubeste, vorbind serios si asta ma facea sa nu imi mai pese de nimic.
Totusi, desi noi stateam in aceeasi zona, la 2 minute de mers pe jos unul de altul, noi nu ne vedeam, dupa cum am spus, fiind introvertiti.
Pana la urma i-am cerut sa ne vedem si a refuzat pentru ca spunea ca nu se simte in regula, eu fiind nevoit sa trag de ea pana sa accepte, amandoi avand anxietate.
Urma sa ne vedem in a doua zi si asa s-a si intamplat.Am asteptat-o doua minute, stiu ca am avut o senzatie incredibila, eram extrem de bucuros ca urma sa o vad dupa un an de prietenie, tremurand incontinuu.
Am vazut-o. Nu imi venea sa cred ca o vad dupa asa de mult timp, eram extrem de fericit si 15 minute am stat sa vorbim.
De retinut este ca ne-am sarutat si din acel punct eram mai mult decat cei mai buni prieteni.
Totul a fost normal dupa, ea a avut examenul de capacitate si avand note foarte mari a mers la cel mai bun liceu din oras.
Era primul ei an de liceu, clasa a 9-a si eu eram a 10-a si e de retinut ca ea a plecat din sat si s-a mutat in oras pentru a sta mai aproape de casa.
Ea si-a cunoscut noii colegi si de atunci au inceput problemele.
Stiu ca intr-o zi m-am trezit fara un mesaj de buna dimineata de la ea si i-am scris eu, dupa care ea a spus ca era pe un videocall cu o colega, atunci a fost prima data cand am simtit gelozia, dar nu am spus nimic.
Am avut certuri majore care m-au afectat foarte mult, vazand ca singura persoana care mi-a fost alaturi mereu se distanteaza asa mult de mine.
Urma sa vina ziua mea, eu neavand prieteni in afara de ea si am chemat-o la o cafea cu jumatate de luna inainte, undeva prin 1 noiembrie, ziua mea fiind pe 15, stiind ca liceul la care este e unul solicitant, ca sa isi faca timp. A spus ca nu vine si ca are de invatat, am inteles asta si nu am insistat aproape deloc.
Era 14 noiembrie,cu o zi inainte sa imi inceapa ziua si am vazut pe un story ca Ana este la ziua unui coleg de al ei.
Am ramas incremenit si am plans, i-am dat un mesaj la nervi unde am injurat-o si i-am cerut explicatii.
Ea mi-a scris si dupa ce m-am calmat am inteles.
Avea de luat niste culegeri pentru scoala, curierul venea pentru toti colegii ei odata si s-a nimerit ca baiatul ala sa isi faca ziua atunci si a ramas pentru ca nu a vrut sa se comporte aiurea.
Am inteles putin, desi consider ca in solitudine trebuia sa plece.
A urmat o perioada unde eu nu vorbeam cu nimeni, dar vedeam ca ea este activa si sufeream enorm, evenimentele ducandu-ma la episoade depresive severe si stari de anxietate cumplite.
Dupa asta, ma uitam pe un story pe Instagram, era 31 decembrie 2020, urma sa vina revelionul si o colega de a ei ceruse sa primeasca mesaje cu ce opinie au oamenii despre ea. De retinut ca eu cu Ana vorbeam foarte rar.
Atunci am vazut ca Ana i-a scris ca o iubeste.
Din nou am ramas socat,ea nu prea imi scria si eu nu faceam asta pentru ca voiam sa o las in pace si ea vorbeste cu altcineva.
In noaptea aia ambii am plans si ne-am certat pentru ca noi eram persoane foarte semnificative unul pentru celalalt.
Ne-am impacat intr-un final,la fix spunandu-i ca o iubesc si ea spunand ca ea nu prea iubeste pe nimeni cu exceptia familiei si ca la mine tine doar ca un prieten oarecare, dar nu am retinut asta pentru ca eram obosit,abia ce am plans si nu intelegeam bine informatia si am lasat-o asa.
Ne-am impacat dar in continuare eram distanti.
Dupa asta,am observat ca Ana si-a schimbat poza de profil pe Instagram.
Nimic suspect,dar dupa ceva timp am observat ca ea si o colega fac matching,avand poze similare.
Desigur ca si-a schimbat imediat poza,dar nu era de ajuns.
Iar i-am dat un mesaj unde am intrebat-o de ce a facut asta si am fost foarte nervos si i-am cerut sa ii dea block colegei respective si in plus de asta ca trebuie sa ii dea si altor doua fete din fosta ei clasa, una dintre ele, Eliza,cu care am vazut ca inca vorbeste pe snapchat,eu stiind ca ea nu mai discuta cu ea, aveam o ura fata de ea datorita faptului ca in generala ea se lua de Ana.
Ea a spus ca nu va face asta si atunci a urmat o saptamana unde am avut o depresie foarte severa si frisoane foarte puternice.
Erau romane scrise unde incercam sa o fac sa renunte.
Pana la urma,oricum ar suna asta,i-am zis ca urmeaza sa ma omor,nemaijudecand corect situatia.
Atunci ea a acceptat, dar i-a dat block doar Elizei si doar pe Facebook,ea spunand ca nu se simte bine sa aiba pe nimeni pe block.
Oricum ar fi,am castigat,eram bucuros,desi nu a fost intocmai ce mi-am dorit m-am linistit.
Dupa o luna mi-am dat seama de ce mi-a spus de revelion,ca nu ma iubeste si ca doar tine la mine.
Am suportat destul,mi-am spus si i-am scris spunandu-i ca doresc sa o termin cu ea definitiv, ea acceptand fara prea multa cearta.
Ocazional totusi ii dadeam unblock pe whapp ca sa ii spun ce am mai facut.
La un moment dat totusi,ajungand la subiect mi-a spus nu e treaba mea cu cine iese si m-am enervat enorm,adica cum sa ii spui asta singurei persoane cu care vorbeai?
Dupa asta a folosit blockul,cumva lasandu-mi un gust amar,pentru ca a spus ca nu doreste sa faca asta si fix pe prietenului ei cel mai bun la blocat.
Au trecut cateva zile unde m-am impacat cu ideea,dar dupa asta mi-am adus aminte de ceva,snapchat!
Am instalat repede aplicatia si i-am scris.
Am avut o conversatie normala,pana cand mi-a spus ceva aiurea.
Mi-a recunoscut ca m-a mintit si ca ea iesea in timpul certurilor noastre,desi eu cand ii scriam spunea ca nu are timp.
Vreau sa fiu obiectiv si sa spun intocmai ce s-a intamplat,auzind asta nu am mai gandit limpede si am injurat-o de tatal ei,spunand foarte multe lucruri foarte aiurea,dupa care ea nu doar ca m-a blocat, dar si-a sters contul de snapchat.
Dupa ceva timp am vazut ca Ana are o noua cea mai buna prietena, Ioana.
Nu am vrut sa se sfarseasca, cand am vazut asta am avut din nou frisoane si imi tremurau degetele pe telefon, eu nemaiputand sa il tin in mana.
A urmat o perioada unde am folosit zeci de conturi unde le amenintam pe ambele, iar Ana se ferea sa raspunda, eu stiind ambele ei adrese, fiindu-i foarte frica de mine.
Mai tarziu, pe la mijlocul lui 2021 nu am trecut peste si pe moment mi-am zis ca trebuie sa fac cumva sa raspunda si am intrat peste ea in clasa.Ea fiind socata sa vina, eu injurand-o acolo de fata cu toti.
Totul s-a sfarsit cand le-am dat amandurora mesaje,Ioanei i-am scris ca imi pare rau si ca nu trebuia sa o implic si pe ea in asta si Anei i-am scris ca o iert si ca as spera sa ma ierte si ea daca poate.
Fara ea,am avut foarte multe momente aiurea,de exemplu am muncit la un hotel unde eram complet singur, se lua lumea de mine, plusand am vazut doi colegi de munca ca stateau unul langa altul, picioarele lor atingandu-se. Poate nu pare mult, dar atunci a fost un moment unde mi-am dat seama de cat de singur sunt.
Vreau sa recunosc ca a durat aproape un an sa trec peste si am incercat sa apelez la alte lucruri ca sa imi alunge agonia, am incercat sa imi fac din nou prieteni, am mers la prostituate si m-am drogat, totusi cu toate astea nu am putut sa ies complet din transa si nimic nu a putut sa imi alunge durerea.
Am avut mult timp la dispozitie sa ma gandesc si mi-am dat seama ca alte persoane te fac sa te certi cu partenerul si ca in viitoarea mea relatie nu o voi lasa sa aiba nici un fel de prieten sau sa vorbeasca cu altcineva.
Par destul de singur si pe Instagram, am followeri si likeuri, totusi inca nu am gasit pe cineva care sa ii ia locul, promovand destul de mult ideea de singuratate si de durere in repere.
Voi ce credeti? Eu sau Ana, care e mai vinovat? Voi ce ati fi facut in locul meu?

Răspuns Apreciat de Editori
| Ka0ru a răspuns:

,,Am avut mult timp la dispozitie sa ma gandesc si mi-am dat seama ca alte persoane te fac sa te certi cu partenerul si ca in viitoarea mea relatie nu o voi lasa sa aiba nici un fel de prieten sau sa vorbeasca cu altcineva."
Fraza asta e atat de gresita si e ingrijorator ca gandesti asa. Tu nu detii pe NIMENI si nu ai dreptul sa impui NIMANUI cu cine sa iasa, cu cine sa se vada, ce sa faca. Asa ajungi la o relatie toxica, cand iti consideri partenerul un obiect.
Pe langa asta, dupa cate lucruri urate i-ai facut fetei aleia (in special ca i-ai spus lucruri urate despre tatal ei MORT) imi provoaca sila faptul ca i-ai zis ei ca ai iertat-o. Tu pentru ce sa o ierti? Cu ce a gresit ea? A iesit cu niste colegi ca sa nu fie marginalizata ca in fosta clasa si are o prietena cu care se intelege mai bine? Din tot ce am citit am vazut ca biata fata voia sa se distanteze de un dezaxat. Chiar am incercat sa vad si punctul tau de vedere dar ai exagerat mult prea mult. Referitor la ultimele tale fraze, strange banuti si mergi la un psiholog pana nu ajungi mai rau.

| universe3 a răspuns (pentru Ka0ru):

Eu trebuia sa fiu cea mai importanta persoana din viata ei,desigur ca intr-o relatie punctul final il spun eu,si asa si ea, daca mi-ar fi impus ceva as fi acceptat bucuros, dar sper ca intelegi ca am avut depresie din cauza ei, ea era deja geloasa si posesiva pe verisoare, si eu nu i-am spus nimic de familie.
Totusi la partea cu tatal ei stiu ca am gresit, dar am spus sa fiu obiectiv si sa nu exclud din discutie.Eu nu suportam faptul ca avea colege si iesea cu ele pentru ca eu nu as fi fost de acord sa ii acorde altcuiva atentie

7 răspunsuri:
| Jassmina a răspuns:

Prietenie de copii si comportament extrem de urat din partea ta, fiindca ai injurat-o de mai multe ori, ceea ce nu se face niciodata intre prieteni, cu atat mai putin fetei pe care spui ca o iubesti.
Fiecare cu drumul lui, ca nu aveti acum prea multe in comun!

| universe3 a răspuns (pentru Jassmina):

Nu conta ca era fata sau nu, genul se exclude din discutie.

| Jassmina a răspuns (pentru universe3):

@ ngll
Nu se poate exclude genul din discutie, cand este atat de important, ca nu putem vorbi de iubirea ta pentru un baiat, nefiind acelasi lucru.

| Lioana a răspuns:

Ai gresit mult baiete. Fata a avut foarte multa rabdare cu tine. Eu la prima injuratura ti-as fi spus "Pa".
Sa le luăm pe rand.
1. Injuraturile. Nu ar trebui sa injuri niciodată. Un om bine educat si cu bun simt nu face asta nici macar cu dusmanii, darmite cu cea mai apropiata persoana. Asta a fost un lucru foarte grav.
2. Gelozia. Poate tu nu iti dai seama dar gelozia nu aduce lucruri bune niciodată. Gelozia strica relatiile. Cand iubesti pe cineva trebuie sa-l accepti asa cum este, cu toti prietenii pe care ii are, cu toate deciziile pe care le ia, si sa nu critici niciodata. Prin faptul ca te plangi creezi o atmosfera neplacuta intre voi si prin asta indepartezi si mai mult persoana de tine.
3. Posesivitatea. Nimeni pe lumea asta nu este proprietatea ta si nu ii poti impune sa faca ce vrei tu. Nu poti cere persoanei iubite sa nu mai vorbeasca cu nimeni altcineva. Poti doar sa-i dai sfaturi. Daca te asculta, bine. Daca nu, asta e. Fiecare stie ce vrea de la viata.
Daca nu iti convine situatia mai bine pleci tu dar fara injuraturi, fara plangeri.
4. Blocajele. Blocajele nu au ce cauta intre doi oameni care s-au iubit.

| universe3 a răspuns (pentru Lioana):

Noi oricum ne injuram in gluma,dar nu am suportat sa o vad cu altcineva,fapt pentru care tot ea si-a cerut scuze,dar da,stiu ca am gresit aici,intamplarile astea au avut loc acum un an,nu mai sunt la fel.
Gelozia si posesivitatea erau segmente din mentalitatile amandurora,dupa cum am mentionat,ea fiind geloasa pe verisoare,dar nu prea aratant,dar eu faceam asta.
Nu as putea sa accept pe cineva cu prieteni in primul rand, nu as fi de acord ca persoana pe care o iubesc sa stea cu altii.
Cu ce scop? Sa vorbeasca chestii personale cu ei? Totusi ar fi exclus, eu fiind introvertit clar nu atrag extrovertiti.
Si in partea finala stiu, dar ce sa fac? Ea a vrut sa ma blocheze, nu am avut ce sa fac.

| mudokins78 a răspuns:

Nici nu e de mirare ca nu te baga in seama!, ..Nici sa scrii nu sti.

| universe3 a răspuns (pentru mudokins78):

Pai ea facea asta deja.

| universe3 a răspuns (pentru mudokins78):

Vezi ca sunt doi de i

| Mirel4412 a răspuns:

Am citit aproape toata compunerea asta, si parerea mea e ca ai niste probleme psihice de care poti trece doar cu ajutorul unui psiholog sau de Dumnezeu.

Oamenii au mai multi prieteni, nu e nimeni obligat sa-ti fie doar tie loial. Chestia asta e normala in lume, o fata poate sa vorbeasca si cu mine ca prieten si cu tine.

In partile alea cand ai zis "subt introvertit" chiar nu poti schimba nimic la lucrul asta? Si eu eram foarte timid, dar intalnind mai multi oameni si facand noi lucruri mi-am deschis ochii, si am vazut ca oamenii vor sa fie prieteni cu mine. Nu ramane in idiotenia asta, cum ca tu asa esti, ca ai vazut nustiuce articol sau clip pe Youtube, orice lucru se rezolva. Eu sper ca esti sanatos fizic, ca nu te trezesti in dureri si te culci tot in dureri. Asta e o binecuvantare, crede-ma. Eu am avut cateva luni, unde nu puteam sa inghit mancare si la cateva secunde inchiteam automat in gol. Faptul asta ma stresa maxim, de abia mai mancam, dar nu am incetat sa mai ies afara gena fotbal sau cu bicicleta pe ture lungi. Viata e o incercare, si tu esti in viata sa o intreci.

| universe3 a răspuns (pentru Mirel4412):

Nu cred in dumnezeu in primul rand,e doar o poveste.
Totusi,introvertismul e o parte fundamentala din mine,nu o stare,introvertitii sunt oamenii mult mai destepti decat cei care ies in grupuri.
Extrovertismul fiind doar o mentalitate din neolitic, cand daca nu aveai un trib mureai din cauza frigului si a mamutilor.
Sanatos fizic sunt din fericire, dar sincer sa fiu ce ai descris tu e aiurea, eu nu cred ca as mai si iesit daca eram in starea respectiva, chiar suna urat, mai ales ca a durat cateva luni.

| Mirel4412 a răspuns (pentru universe3):

Deci te crezi mult mai destepti decat mojoritatea si mult mai important- narcisism

Vad ca vorbesti despre epoci si te dai stiutor, ca fapt divers, se numeste neolitic nu neoletic.

| universe3 a răspuns (pentru Mirel4412):

Nu ma dau stiutor,eu chiar stiu despre ce vorbesc,nu pretind.
Dar asta asta este,de asta exista introvertism si extrovertism,de acolo se trage.
Introvertiti sunt putin mai inetligenti ca ei au iesit din bula si au evoluat,neavand nevoie de altii.
Naricisismul nu e ceva rau, ca ateu ma bazez in mine, dar da, ma cred mai important ca majoritatea oamenilor.
Si mersi, stiam ca se numeste asta dar m-am grabit.

| NumeUtilizatorMyAss a răspuns:

Eu cred ca esti putin (mai mult) diliu si ar trebui sa cauti ajutor de specialitate. Lasa oamenii in pace sa faca ce vor cu viata lor, nu esti stapanul lor si nu esti stapanul Anei.

| Twoearth a răspuns:

Nu am reușit să citesc tot, însă am înțeles că la tine șantajul emoțional este cel pe care îl aplici. Când vrei ca cineva să îți acorde atenție începi să ameninți cu sinuciderea și vrei ca acea persoană să fie proprietate ta. Ești foarte posesiv în tot ceea ce faci. Iar o prietenie nu se dezvoltă nici chiar așa cum ai descris tu aici. Chiar dacă te- a considerat prietenul ei ( sau poate încă te consideră), ea este liberă să își facă și alți prieteni. De asemenea, și tu ești liber să cunoști alți oameni cu care să te împrietenești. Nu trebuie neapărat să cerșești atenție și să șantajezi emoțional o persoană care nu dorește nimic mai mult de la tine decât "prietenie". Problema ta este medicală, îți recomand să te tratezi până nu este prea târziu.

| 19flo79 a răspuns:

Cam toti nervii tai apar cand fata nu executa ce vrei tu.
Sa sti ca nu esti proprietarul fetei de langa tine.
Iesi in lume si comunica cu oamenii ca ai probleme...

| universe3 a răspuns (pentru 19flo79):

Am incercat sa o fac sa inteleaga ca eu sunt mai important decat niste oameni pe care abia ia cunoscut, nu pot comunica cu alte persoane care nu sunt ca mine, de asta doresc o singura persoana.