Biblic vorbind omul este o fiinta rea inca de cand se naste?

Nu generaliza. Din 12 ucenici doar 2 corespund spuselor tale, dar si din aceștia 2 unul s-a pocăit, si doar unul și-a pierdut mântuirea.

Da.

Invata sa scrii corect.Ma dor ochii cand incerc sa citesc.
Poti sa ma ignori cum faci cu toti cei care te critica, dar asta nu rezolva problema.

Nu stiu raspunsul la intrebarea ta, dar vreau sa iti spun un singur lucru:"Fiul Domnului" se scrie cu litere mari pentru ca este Dumnezeu si la fel si numele"Petru' pentru ca este substantiv propriu la fel cum si "ma~ta" are cratima.Asa ca... mai treci un pic pe la scoala.

Da,conform Bibliei omul este "carne pacatoasa" inca de la nastere.
Motivele teologice au in vedere pacatul originar savarsit de Adam si Eva si "stricaciunea" oamenilor rezultati in urma pacatului neascultarii de divinitate.
Intr-un fel, Biblia incearca sa explice originea conditiei actuale a omului, detasarea de aura noastra divina prin neascultare.Bineinteles,toate acestea au un caracter extrem de "personalizat",reducand motivele teologice la aspecte de relatii interumane(antropomorfizarea divinitatii care, in opinia mea, ar trebui sa fie abstracta, mentionarea unor cauze "trupesti" care justifica lepadarea de divinitate si mortalitatea omului, adica pacatul "neascultarii" de Tatal suprem).

"Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că fiecare înclinaţie a gândurilor din mintea lui era tot timpul numai înspre rău. 6 Domnului I-a părut rău că l-a făcut pe om pe pământ şi s-a întristat în inima Lui. 7 El a zis: „Îl voi şterge de pe faţa pământului pe omul pe care l-am creat, atât pe el, cât şi vitele, animalele mici[d] şi păsările cerului, pentru că Îmi pare rău că le-am făcut." 8 Dar Noe a găsit har înaintea Domnului."

Biblic vorbind, omul ESTE o fiinta pacatoasa inca de la nastere.
Pacatul neconstientizat implica rautatea, in schimb ce constientizarea pacatului si straduinta de a te lepada de el duce la mantuire si redobandirea perfectiunii(pe lumea cealalta).

O teologie pe cat de interesanta, pe atat de periculoasa.
Pericolul suprem este degradarea spirituala a fiintei umane, imposibilitatea de a progresa spiritual si emotional din pricina unor conceptii care submina stima de sine si te constrang la stagnare spirituala.
Defaimarea omului prin astfel de doctrine era o realitate in timpurile de apogeu ale Crestinatatii.Sunt mizeriile creatiei teologice ale omenirii,isi au locul la groapa de gunoi.
Un lucru era daca doctrinele astea ramaneau in umbra,pe vremea monasticismului eremit al Sfantului Antonie, alt lucru in momentul in care ajung la suprafata, cu schimbari substantiale ce-i drept, dar politizandu-se esenta crestinismului, adica defaimarea fiintei umane ca modalitate de a instaura dominatia prin supunere.

Nu-i adevarat. Exista tot felul de tipologii de oameni, nu sunt toti exclusiv asa cum i-ai descris si nu exista vreo predispositie sa ajunga in felul asta. Motivul mentru care majoritatea sunt asa este datorita societatii infecte in care traim, societate dominata de prostie, lipsa de cultura, egoism. Societatea ii face pe oameni sa fie asa, nu asa-i firea lor. Firea unui om este determinata in functie de mediul in care traieste si modul cum este crescut.